I.

A 2

LUCRARE PRACTICA
Pentru nota 10
Tehnologia valorificarii laptelui

PLANUL LUCRARII
1. Introducere ;
2. Argument ;
3. Tehnologia obtinerii laptelui , valorificarii acestuia si a produselor
lactate ;
Importanta laptelui si a produselor lactate ;
ompo!itia chimica a laptelui ;
Proprietatile fi!ice ale laptelui ;
"a!ele tehnologice ale obtinerii , fabricarii laptelui si a produselor
lactate ;
#eceptia cantitativa si calitativa a laptelui ;
uratirea si normali!area laptelui ;
$mogeni!area si smantanirea ;
Pasteuri!are si sterili!are ;
#acirea laptelui ;
Ambalarea ;
%epo!itarea si livrarea ;
&. Tehnologia prepararii bran!eturilor ;
Tehnologia procesarii laptelui in bran!a telemea '
( normali!area laptelui ;
( pasteuri!area ;
( asigurarea temperaturii de inchegare ;
( introducerea sarurilor de calciu ;
( presarea ;
( portionarea si sararea ;
( maturarea si depo!itarea ;
). onclu!ii si recomandari ;
*. +ibliografie ;
,. Ane-e ;

2

Argument
.copul lucrarii il constituie cunoasterea modului de
aplicare si igieni!are a tehnologiilor valorificarii laptelui
de la mulsul laptelui pana la produsul finit scos la van!are
pentru consum , observatiile fiind facute in perioada
noiembrie 2003 / aprilie 200&.
Tehnologia valorificarii laptelui
1. Introducere :
Pana la sfarsitul secolului al 0I0(lea laptele si produsele lactate au
constituit circa )01 din hrana !ilnica a poporului roman. %ate privind
3
primele incercari de prelucrare a laptelui in tara noastra sunt putine. In
ultimii ani, ca urmare a unor cercetari arheologice, s(a descoperit la sud(est
de .armisegetu!a tipul de ase!are 2stana dacica3 unde apar elemente privind
prelucrarea laptelui in acea perioada.
In cadrul lucrarii sunt pre!entate unele aspecte ale de!voltarii
pastoritului in tara noastra si prelucrarea laptelui sub forma de diferite
produse lactate, dintre care bran!eturile ocupa locul cel mai
important.4etodele de preparare a produselor lactate traditionale, in marea
ma5oritate autohtone, se cunosc din vechime si se practica in multe regiuni
din tara. .(a insistat in special asupra modului de obtinere a unor bran!eturi
mult apreciate de consumatori 6bran!a telemea, cascavalul, bran!a de burduf
etc.7. %e asemenea se descrie modul de preparare a unor produse lactate
acide care se obtin la stana / lapte acru, lapte de putina, 5intita / precum si
obtinerea smantanii si a untului in gospodarii.
artea aduce o modesta contributie la cunoasterea unor aspecte legate
de o veche indeletnicire traditionala, aceea de prelucrare a laptelui in diferite
produse lactate autohtone, printre care locuitorii au fost si sunt renumiti.
2. Laptele in antichitate :

ele mai vechi informatii despre productia de lapte si prelucrarea
laptelui se refera la laptele de vaca. 8le ar proveni de la sumerieni, un popor
indogermanic, care prin anii )000(&000 I.9. s(au stabilit in 4esopotania,
venind din podisul Iranului. .apaturile arheologice au scos la iveala pe
!idurile templului !eitei :in(9or(.ag 6protectoarea turmelor7, desene care
repre!inta scene de mulgere a laptelui. ;acile apar de statura mi5locie cu
coarne scurte. 4ulgerea se face prin partea dinapoi ca la o, in timp ce vitelul
era in fata si avea o botnita. ;asul de muls pare confectionat din pamant ars,
avand forma unei sticle. %esenul mai cuprinde patru persona5e manuind
diferite vase ' una toarna laptele muls cu a5utorul unei palnii intr(un vas mai
mare, pe care(l tine o a doua persoana ; celelalte doua persoane sunt ocupate
pe langa un alt vas mare asemanator unei oale de lut in care se presupune ca
se pastra untul batut intr(o putina de lemn.
Prelucrarea laptelui mai este semnalata in perioada )00(100 I.9. la
sciti, traci, germani si tatari care prelucrau laptele de iapa ; la popoarele
semite laptele era obtinut de la oi si capre. Prelucrarea laptelui in unt este
atestata in literatura indiana. <ntul era folosit la indieni ca aliment spre
deosebire de greci si romani care(l utili!au numai ca unguent. 8giptenii
foloseau untul si smantana ca aliment. =aptele si bran!eturile constituiau
produse importante la greci si romani ; in #oma si Atena e-istau piete pentru
&
van!area produselor lactate. =aptele de vaca era mai putin utili!at in >recia
unde se consuma lapte si bran!eturi de capra iar in Italia de oaie. In vechea
#om?, la casele mari pe langa bucatarie e-ista o incapere pentru prepararea
bran!eturilor, care erau pastrate la racoare, in beciuri speciale. .e cunostea si
bran!a oparita, pentru obtinerea acestui produs topindu(se casul in apa fiarta,
apoi fiind pus in forme si sarat. "orma bran!eturilor era foarte variata ' de la
caramida la cea cilindrica. Alte bran!eturi erau presate in forme de lemn cu
diferite modele ce amintesc papusile de cas de la noi. %e asemenea e-istau
diferite sortimente de bran!a afumata. Traditia prepararii de produse lactate a
stat initial la ba!a infiintarii unor unitati de prelucrare mestesugareasca, iar
asta!i e-ista o industrie a laptelui moderna, ca o productie diversificata,
de!voltata in toate regiunile tarii.
3. Tehnologia obtinerii si valorificarii laptelui si a produselor lactate
.ocietatile comerciale pentru industriali!area laptelui pot fi unitati de
receptie, prelucrarea si distribuire a laptelui si a produselor lactate, integrate
pe flu- tehnologic, asa fel incat materia prima sa fie receptionata si sa fie
transformata in produs finit salubru. %e obicei aceste societati se infiintea!a
si se amplasea!a in !one unde se cresc multe animale, iar dimensionarea
capacitatilor de productie se face in functie de materia prima e-istenta in
!ona. Amplasarea si construirea spatiilor de productie necesita o serie de
avi!e printre care si avi!ul sanitar(veterinar. Principalele conditii sanitare(
veterinare de care trebuie sa se tina cont in amplasarea si construirea unui
obiectiv de procesare a laptelui sunt '
( sa fie preva!ut cu o !ona de protectie sanitara in scopul evitarii
poluarii si crearii unui microclimat corespun!ator atat in incinta
cat si in spatiile de productie ;
( amplasarea sa fie facuta in asa fel incat acesta sa poata fi
racordat la o retea de apa potabila care sa asigure atat necesarul
tehnologic pentru productie dar si pentru mentinerea unei stari
de igiena corespun!atoare ;
( spatiile de productie trebuie sa fie preva!ute cu pardoseli
re!istente la actiunea grasimilor si a substantelor
de!infectante.%e asemenea sa pre!inte o panta uniform
inclinata spre un sifo pentru preluarea apelor spre canali!are.
Peretii sa fie placati cu faianta pana la inaltimea de 2 metri. .a
fie preva!ut cu doua retele de canali!are din care una pentru
preluarea apelor re!iduale industriale si alta pentru evacuarea
re!iduurilor provenite de la grupurile sanitare ;
)
( sistemul de iluminare artificiala trebuie sa asigure o intensitate
egala cu lumina naturala a !ilei, acesta fiind o conditie necesara
pentru a nu denatura culoarea laptelui si a produselor lactate ;
( sa fie preva!ut cu sisteme de ventilatie pentru improspatarea
aerului si asigurarea unui microclimat optim pentru personalul
lucrator, dar in special pentru obtinerea unor produse lactate
salubre ;
( instalatiile folosite la transportul si prelucrarea laptelui, inclusiv
conductele de apa si abur trebuie sa fie facute din materiale
ino-idabile astfel incat acestea sa nu influente!e calitativ
salubritatea laptelor si a produselor lactate ;
( indiferent de capacitatea fabricilor de prelucrare a laptelui
trebuie sa fie astfel proiectate pentru a respecta urmatoarele
principii generale '
1. .a fie spatii separate de productie, depo!itare, filtru,si
spatii administrative.
2. .patiile destinate productiei trebuie sa fie separate in
spatii pentru materia prima nepasteuri!ata si spatii
pentru prelucrarea produselor pasteuri!ate.
3. Personalul care lucrea!a in sectoarele de prelucrare si
depo!itare vor avea acces numai la filtru sanitar dotat
cu vestiare, dusuri, chiuvete si @c(uri.
&. .patiile administrative, spalatoria si uscatoria, atelierele
mecanice, grupurile frigorifice, termocentrala si
depo!itul de materiale se vor grupa separat de sectorul
de prelucrare a laptelui.
). %epo!itele de lapte si de produse lactate sa fie
dimensionate in functie de productia !ilnica si trebuie
sa fie dotate cu instalatii de frig si ventilatii in scopul
asigurarii unei temperaturi de 0 ( A& si separat
depo!ite racoroase amena5ate cu rafturi pentru pastrarea
produselor care nu au nevoie de un regim termic
anume.
*. .a asigure confirmarea calitatii produselor si
salubritatea acestora printr(un laborator propriu, care sa
efectue!e determinarea parametrilor fi!ico(chimici si
bacteriologici pentru fiecare sar5a de produs finit.
,. .a asigure spatiu pentru receptia cantitativa si calitativa
a laptelui.
*
B. .a asigure o rampa pentru de!infectia mi5loacelor de
transport a laptelui si altor produse lactate.
8ste foarte important de retinut ca salubritatea produselor lactate
depinde in mare masura de utila5ele de lucru din dotare si modul cum acestea
sunt igieni!ate fiind astfel necesar a se asigura '
inregistrarea prin termografe automate a temperaturii de pasteuri!are
si de racire a laptelui. Termogramele se pastrea!a si se pre!inta la
controlul sanitar(veterinar.
instalarea intre sistemul de pasteuri!are si tancurile de pastrare a
laptelui pasteuri!at a unui dispo!itiv de control al pasteuri!arii
conform standardelor in vigoare.
posibilitatea spalarii si de!infectarii dupa intrebuintarea utila5elor si
ambala5elor din dotare cu apa fierbinte sau aburi supraincal!iti cu
solutii clorigene. %e asemenea !ilnic vor fi spalate si de!infectate
spatiile de productie.
Pentru a putea industriali!a laptele ste nevoie de a asigura o serie de
conditii incat salubritatea laptelui sa nu fie influentata de factori e-istenti in
mediul e-terior. %e aceea in continuare voi pre!enta o serie de notiuni
teoretice cu referire la compo!itia si caracteristicile fi!ico(chimice ale
laptelui, microorganismele din lapte si din produsele lactate. a notiune,
laptele crud, este produsul recoltat manual sau mecanic din ugerul de vaca,
bivolita, oaie sau capra numai cand acestea sunt in lactatie si sunt sanatoase.
=aptele trebuie sa fie muls in conditii igienice in asa fel incat sa nu isi
modifice aspectul si caracteristicile specifice. In functie de procesul de
prelucrare, laptele poate fi integral atunci cand isi mentine compo!itia,
laptele smantanit cand se e-trage grasimea, laptele partial smantanit cand se
e-trage o parte din grasime si laptele normali!at.%upa procedeul de tratare
termica laptele poate fi crud, pasteuri!at, sterili!at, concentrat si lapte praf.
Acestea sunt denumirile comerciale ale laptelui dupa prelucrarea pentru
laptele de vaca, iar la bivolita, oaie si capra se adauga si denumirea speciei
de la care provine.
3.1 Importanta laptelui si a produselor lactate

=aptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva
buna alimentelor. ;aloare alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar
repre!inta calitatea sa principala si este cu atat mai mare, cu cat acesta
raspunde mai bine nevoilor organismului. <n rol important in reali!area unei
alimentatii rationale revine tocmai laptelui si a produselor lactate folosite ca
,
atare sau preparate in combinatie cu alte alimente. =aptele si produsele
lactate derivate au constituit intotdeauna un i!vor de sanatate.=aptele, dupa
cum se stie, a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului. =aptele
repre!inta un aliment care contine intr(o proportie corespun!atoare toate
substantele necesare de!voltarii organismului tanar, in starea cea mai usor
asimilabila. In compo!itia laptelui intra in primul rand ca!eina, lactalbumina
si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea
contin aminoaci!i esentiali, indispensabili, in proportii apropiate celor
necesare omului, avand cea mai mare eficienta in favori!area cresterii.
>rasimea din lapte, desi in cantitate destul de redusa, este o substanta
energetica importanta, a carui echivalent caloric de C,3 DcaloriiEg este de
aproape doua ori mai mare decat !aharurile si a proteinelor 6&,1 DcaloriiEg7.
%atorita punctului de topire sca!ut 62C(3& 7 si a faptului ca se gaseste sub
forma emulsionata de globule foarte mici, grasimea din lapte este mai usor
de asimilat, in comparatie cu celelalte grasimi de origine animala 6untura,
seu7. >rasimea din lapte contine si cantitati insemnate de vitamina A, dar
mai ales de vitamina %, care asigura fi-area calciului si a fosforului din oase,
prevenind aparitia rahitismului. ontinutul de colesterol, substanta
favori!anta in aparitia bolilor cardiovasculare este mai redus la lapte si
produse lactate, fata de alte alimente de origine animala 6lapte integral 10,
lapte smantanit 3, unt 2B0, bran!eturi grase 1)0(200, carne de porc 100(120,
galbenus de ou 1&00 mgE100 g produs7.
=aptele sau !aharul din lapte, datorita bacteriilor aflate in intestin se
transforma in acid lactic cu influenta benefica asupra organismului.=aptele
contine elemente minerale importante. In afara de calciu si fosfor, laptele
contine iod, astfel incat o alimentatie bogata in acest produs poate preveni
aparitia gusei. %atorita valorii nutritive ridicate si a gradului inalt de
asimilare, laptele este recomandat batranilor si convalescentilor iar pentru
copii pana la un an este considerat un aliment complet. ;aloare nutritiva si
calorica a unui litru de lapte corespunde cu cea a 0,) Dg de carne de vaca
potrivit de grasa sau a B(C oua. <n litru de lapte de vaca care contine &,B1
lacto!a, 3,)1 proteine si 3,)1 grasime ofera organismului **B Dcal. Pentru
a fi usor de suportat si asimilat de catre unele organisme, laptele se
recomanda a fi baut incet, treptat cu inghitituri mici. In acest fel laptele a5uns
in stomac, in mediu acid, precipita in flacoane mici si va veni in contact pe o
suprafata mai mare cu fermenti digestivi, usurand procesul de digestie. %aca
se da paharul de lapte peste cap, atunci se formea! un coagul mare, iar
stomacul trebuie sa depuna un efort foarte mare pentru a(l digera.
Prou!ele lactate acie. =aptele batut si iaurtul contin toate elementele
nutritive ale laptelui dar sub forma mai usor asimilabila. a!eina se gaseste
B
sub forma unei suspensii, iar lacto!a este fermentata si transformata in acid
lactic. ;aloarea terapeutica si dietetica a iaurtului a fost evidentiata de
studiile bacteriologului 4ecinicov, care atribuie cau!ele imbatranirii
premature unei autointo-icatii produsa de o alimentatie e-cesiv carnata.
=ongevitatea poporului bulgar este pusa pe seama consumului regulat de
iaurt. Acesta, prin bacteriile lactice pe care le contine, impiedica producerea
to-inelor de catre germenii de putrefactie din intestin. Iaurtul stabileste
conditii normale in organism, reglea!a functiile intestinale, luptand contra
lipsei de tonicitate, a constipatiei si a diareei. Acidul lactic din iaurt creea!a
in intestin un mediu neprielnic microbilor de putrefactie si completea!a
actiunea acidului clorhidric, cand aceasta nu este suficient pentru o digestia
normala. Asupra copiilor mici cu ec!eme si infectii intestinale, iaurtul are o
deosebita actiune terapeutica, mai ales vara. onsumarea acestui aliment,
obtinut in conditii igienice asigura, prin valoare nutritiva si terapeutica,
mentinerea organismului in stare de sanatate. ontinand o cantitate redusa
de lacto!a, iaurtul poate fi folosit si in alimentatia diabeticelor. ;aloarea
calorica a iaurtului din lapte de vaca este de circa *)0 DcaloriiEDg pe
produs. Pentru anumite diete se poate prepara iaurt din lapte smantanit, ca!
in care valoarea calorica este de numai 300 DcaloriiEDg.
Untul. %atorita compo!itiei grasimii in special a continutului mare de
digestibilitate peste C)1 situandu(se pe primul loc intre grasimile de origine
animala. =a aceasta calitate se adauga si continutul ridicat de vitamina A si
% care in mod obisnuit sunt in cantitati suficiente pentru a acoperi nevoile
fi!iologice ale organismului. <ntul de vaca, in special cel obtinut primavara
si vara de la animalele hranite cu fura5e ver!i, are un continut mai ridicat de
aci!i grasi nesaturati, apropiindu(se de compo!itia grasimilor vegetale, fapt
cel face recomandat in alimentatia copiilor si covalescentilor. <ntul se
caracteri!ea!a si printr(o valoare energetica mare ceea ce il indica in
alimentatia celor care prestea!a munci intense si a sportivilor. ;aloarea
energetica a untului este de circa ,*00 DcalEDg.
"ran#eturile. +ran!a 5oaca un rol important in alimentatia omului. 8a
repre!inta o sursa importanta de factori nutritivi, cu valoare biologica
ridicata, concentrati intr(un volum mic si cu digestibilitate crescuta. ;aloarea
nutritiva a bran!eturilor este data de continutul ridicat de substante proteice
si grasimi usor asimilabile, saruri minerale de calciu, fosfor, magne!iu, sodiu
si clor precum si vitamin. Prin concentrarea de grasimi in coagul obtinut de
precipitarea ca!einei, bran!eturile devin o sursa de vitamine liposolubile A,
%, 8, D mai importate decat laptele. ontinutul de lacto!a si vitamine
hidrosolubile este mai sca!ut deoarece acestea trec in !er. ontinutul de
calciu al bran!eturilor este legat de felul in care a fost reali!ata inchegarea
C
laptelui, fiind mai mare cand coagularea s(a facutcu cheag si mai sca!ut in
ca!ul coagularii prin acidifiere naturala. +ran!eturile cu continut mai mic de
grasime , ca de e-emplu bran!a de vaca si urda, au un caracter dietetic,
putand fi consumate de catre persoanele suferind de anumite boli in care
consumul de grasimi este contraindicat.
<rda are o valoare nutritiva deosebita, deoarece inglobea!a, prin
precipitare la cald, valoroasele proteine serice ale laptelui 6lactalbumine si
lactoglobuline7 care contin aminoaci!i considerati factori importanti pentru
cresterea organismului. ;aloarea energetica a bran!eturilor este conditionata
de continutul de grasime al produsului.
+ran!a de vaci din lapte smantanit C,0 DcalEDg
<rda 13*0 DcalEDg
+ran!a telemea 2,20 DcalEDg
+ran!a de burduf 3*)0 DcalEDg
ascaval de Penteleu 3,&0 DcalEDg
3.2 Compozitia chimica a laptelui
%e la inceput trebuie sa aratam ca laptele are o compo!itie chimica
variabila in functie de specie, rasa, individ, luna de lactatie, conditiile de
hranire, ingri5ire si chiar de factorii pedoclimatici in care sunt inglobate
proteine, grasimi, glucide, vitamie, substante minerale, pigmenti, elemente
figurate, anticorpi si ga!e. Proteinele din lapte sunt repre!entate prin ca!eina
in proportie de B01 si proteine serice 201. a!einele sunt proteinele care au
in continutul lor fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu continut de
acid glutamic, serina, prolina, leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt
repre!entate prin lactalbumine, lactoglobuline, serumalbimune, protea!a si
peptine. Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in !er. =ipidele din
lapte sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de
emulsie globulara ce pot fi sferice sau elipsoide si au un diametru de 2(10
microni. >lucidele sunt componentele laptelui formate din lacto!a, gluco!a
so galacto!a. %eterminarea glucidelor din lapte atesta starea de sanatate a
ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav continutul de lacto!a din
lapte este sca!ut. ;itaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din
caroten, vitamina +1, +2, F +12, sinteti!ate de catre bacterii la nivelul
rumenului, vitaminele , %, 8, D, PP si acidul folic. .ubstantele minerale
din lapte sunt formate din numeroase formatiuni de macro si microelemente.
Printre principalele macroelemente amintim ' a, P, D, :a, l, 4g si . iar
ca microelemnte citam' "e, u, =i, ;a, .tr, r etc continutul de substante
10
minerale ridicand valoarea nutritiva a laptelui iar a si P avand un rol
important in procesul de coagulare. 4entionam ca laptele cu un continut
redus in saruri de calciu coagulea!a greu sau nu coagulea!a.
Acesti anticorpi au importanta practica deoarece pre!enta lor ofera
laptelui proprietati nutritive, terapeutice, bacteriostatice si uneori chiar
bactericide'
ga!ele din lapte, sunt date de pre!enta $2 in lapte proaspat
cantitate, ce scade dupa muls in timp ce creste cantitatea de o-igen si
a!ot, ba!ele pre!ente influentea!a negativ densitatea reala a laptelui,
motiv pentru care acestea se determina corect dupa doua ore de muls.
In compo!itia laptelui pot fi gasite diverse substante nocive a5unse
accidental ca de e-emplu ' to-ice vegetale, pesticide, antibiotice sulfamide
microtice, de!infectante, coloranti si substante radioactive.
omponentele principale ale laptelui normal si valorile acestuia
varia!a in functie de specie si sunt redate in tabel '
I:%IAT$#<= =APT8 %8
;A
A
=APT8 %8
+I;$=I
TTA
=APT8 %8
$AI
8
=APT8 %8
AP#
A
%ensitatea
gE100g lapte
1.031
1.02B /1.033
1.031
1.02C / 1.032
1.03&
1.02B/1.03B
(
.ubtanta uscata
gE100g lapte
12.&
11.C / 1&.2
1,.&
1*., / 1B.)
1,.3 13.2
>rasimi gE100g lapte 3.B
3.& / *.1
,.)
,.1 / B.&
*.3
&.0 / 13.0
&.1
alciu mgE100 g lapte 13,
)*(3B1
1B)
13B ( 20,
1B3
13* ( 200
&.1
"osfor mgE100 g lapte C1
)* / 112
13,
120 / 1&0
11)
B0 / 1&)
C)

Proteine gE100 g lapte 3,3
2.B ( 3.,
&,1
3.C ( &.3
),3
).0 / 11.*
3.,
8n!imele din lapte sunt ' pero-ida!a, catala!a, fosfata!a, alcalina,
fosfata!a acida, lipa!a, protea!a si lacto!a. Pre!enta acestor en!ime in lapte
poate avea aplicabilitate practica astfel '
pero-ida!a este o en!ima care se gaseste numai in lapte nefiind de
origine mamara. Aceasta este distrusa la temperaturi de peste ,0 si
absenta ei serveste pentru controlul pasteuri!arii laptelui ;
reducta!a, este o en!ima de origine microbiana si se foloseste pe cale
indirecta la determinarea numarului de microorganisme din lapte.
11
Prospetimea laptelui se determina prin pre!enta reducta!ei prin proba
cu albastru de metil sau resa!urina ;
catala!a, este en!ima secretata de microorganisme si leucocite.
Proprietatea catala!ei este de a descompune apa o-igenata in apa si
o-igen molecular si pre!enta ei serveste la aprecierea starii de sanatate
a ugerului in functie de cantitatea de o-igen dega5ata in lapte ;
fosfata!ele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse
prin incal!irea laptelui la B3 timp de 13 minute. =ipsa fosfata!elor
a5uta la efectuarea controlului pasteuri!arii 5oase si mi5locii a laptelui ;
lipo!a este tot o en!ima de origine mamara insa aceasta poate fi
produsa si de catre microorganisme. %iferenta intre aceasta este data
de faptul ca lipo!a de origine mamara este distrusa la temperatura de
,0 , iar cea de origine microbiana se distruge numai la temepratura
de B0 ;
protea!a si lacto!a sunt en!ime tot de origine mamara cu deosebirea
ca protea!a poate fi de origine microbiana si aceasta contribuie la
hidroli!a proteinelor din bran!eturilor tari in peptane, polipeptide si
aminoaci!i ;
pigmentii din lapte pot fi grupati in pigmenti endogeni, adica produsi
in organismul animal cum sunt ' lactocromul si riboflavina si pigmenti
e-ogeni care provin din fura5e cum sunt(carotenul, -antofila si
clorofila ;
elementele figurate sunt ' diferite celule epiteliale, leucocitele si celule
microbiene al caror numar creste in ca!ul in care ugerul este bolnav,
cand in compo!itia laptelui pot aparea uneori si hematii ;
Anticorpii din lapte sunt repre!entati de bacteorili!ine, aglutinine,
precipitine, hemoli!ine, anticorpii anafilactici sau antito-ine.
3.3 Proprietatile fizice ale laptelui
Aprecierea calitatii laptelui se face la nivelul e-ploatatiei sau in
laborator pe ba!a caracateristicelor organoleptice in conformitate cu normele
in vigoare cum sunt ' aspectul, consistenta, culoarea, mirosul, gustul si
gradul de impurificare.
8-amenul organologic se va efectua numai intr(o incapere bine
luminata, lipsita de mirosuri, cu temperaturi de 1* ( 20 astfel se
e-aminea!a '
12
( aspectul lichid omogen, de culoare alba, usor apalescent, fara
sedimente si corpuri straine vi!ibile. Aspectul este re!ultatul
subtsnatelor componente ale laptelui si corelatia cu starea de
dispersie a acestora. %e obicei ca aplicatie practica aspectul
laptelui neomogen indica un lapte invechit cu impuritati sau
provine de la vaci cu afectiuni ale glandei mamare.
Con!i!tenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie
filanta, vascoasa sau milaginoasa. onsistenta anormala a laptelui se
e-prima de fapt atunci cand in efectivul de vaci e-ista boli ale ugerului sau
laptele a fost necontaminat cu diferite microorganisme ca urmare a efectuarii
unui muls neigienic.
Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba
specifica pentru laptele de oaie si bivolita. In ca!ul aparitiei unor nuante
necaracteristice la lapte, acestea sunt datorate unor nereguli ce persista in
fura5area animalelor, igiena mulsului si pastrarea starii de integritate a
laptelui.
$iro!ul% caracteristic speciei, insa putin pronuntat. 4irosul este dat de
catre aci!ii grasi volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este
dat de o serie de factori ai mediului incon5urator. a aplicatie practica se
retine necesitatea acordarii unei atentii deosebote in ceea ce priveste
asigurarea unui microclimat corespun!ator in adapost si asigurarea igienei
corespun!atoare la muls pentru obtinerea unui lapte salubru.
&u!tul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. >ustul dulceag
al laptelui este dat de lacto!a iar aroma caracteristica este data de starea
chimica componentelor din lapte '
caracteri!ticile fi#ico'chimice ale laptelui ( Aprecierea
caracteristicilor fi!ico(chimice ale laptelui 5oaca un rol important in
obtinerea unei productii de lape conform standardului in vigoare si
ofera posibilitatea depistarii unor falsificari voite, a fura5arii
necorespun!atoarea a animalelor sau a laptelui recoltat de la vaci
bolnave. In general pe producator si cumparator il interesea!a
urmatoarele caracteristici fi!ico(chimice '
( en!itatea laptelui , este criteriul de ba!a in aprecierea
comerciala alaptelui si aceasta repre!inta raportul dintre masa
laptelui la temperatura de A& . In general densitatea mediului
este de 1030 la laptele de vaca si de 103& la laptele de oaie si
bivolita. %ensitatea si grasimea laptelui sunt parametrii
calitativi ai acestuia si valorile lor sunt invers proportionale
13
adica atunci cand proportia de grasime creste, densitatea scade
si invers.
( eterminarea en!itatii se face la minimum doua ore de la
muls la temperatura de 20 , prin metoda aerometrica si se
masoara in gEcmcub sau gEml. Aparatura necesara este compusa
din termolactodensimetru, cilindru de sticla gradat si cu un
diametru mai mare cu cel putin 20 mm decat diametrul
termolactodensimetru si o baie de apa.
( eterminarea aciitatii este de fapt aprecierea gradului de
prospetime a laptelui prin determinarea aciditatii acestuia cu
a5utorul unor ba!e neutrali!ante. Aceasta este metoda Thonner
care se ba!ea!a pe principiul amintit anterior. #eactivii
necesari 'hidro-id de sodiu n110, fenolftaleina / solutie alcalina
11 si apa distilata.
( punctul e congelare ofera criterii de apreciere a integritatii
laptelui, deoarece punctul crisoscopic la lapte este de 0,)))
si acesta tinde spre 0 atunci cand in lapte e-ista adaos de
lapte.
( punctul e fier)ere repre!inta un indiciu de falsificare a
laptelui avand in vedere oscilatiile punctului de fierbere sub sau
peste 100,)) la presiunea normala. %e asemenea pentru
depistarea falsificarii laptelui cu apa se mai fac determinari cu
privire la conductibilitatea electrica tensiunea superficiala si
vasco!itatea. =aptele crud integral trebuie sa ai indeplineasca si
unele conditii minime de calitate, cu referire la procentul de
grasime, la procentul de substanta uscata, titrul proteic si gradul
de impurificare.
( eterminarea punctului e gra!ime se face prin metoda
acido(butirometrica denumita dupa numele autorului 9. >erber.
Principiul metodei consta in separarea grasimii cu a5utorul
alcoolului i!aamilic6amilic7 prin centrifugarea laptelui macerat
in prealabil cu acid sulfuric.
( eterminarea !u)!tantei u!cate totale se face prin etuvare,
metoda descrisa anterior la capitolul de procesare a carnii sau
mai rapid prin formula lui "leischman, atunci cand cunoastem,
dupa determinarea procentului de grasime si densitatea laptelui.
*.u.t + ,1%2 - &. / 200%1 ,2'1.32/4%1
&'procentul e gra!ime
2' en!itatea reala la 24 C ( 1%2 !i 200%1 coeficienti
1&
.ubstanta uscata totala varia!a intre 10,, / 1& si are o valoare
medie de 12,)1, mentionand ca in laptele falsificat substanta
uscata totala scade.
( graul e impurificare se determina pentru a cunoaste
conditiile igienice de recoltare, manipulare si pastrare a laptelui.
ea mai utili!ata metoda este lactofiltrarea, metoda ce se
ba!ea!a pe trecerea unei anumite cantitati de lapte printr(o
rondela de vara sau prin rondele de tip >erber originale.
Principiul metodei se ba!ea!a pe aprecierea calitativa si semi(
cantitativa a impuritatilor mecanice separate prin filtrarea unei
anumite cantitati de lapte si compararea filtrului cu etaloane
pentru stabilirea gradului de impurificare a laptelui.
( !manatanirea partiala repre!inta o diluare a laptelui tradusa
prin scaderea substantiala a grasimii si a substantei uscate totale
si prin cresterea densitatii. .ubstanta uscata degresata creste
foarte putin, iar punctul de inghet poate sa scada, datorita
cresterii concentratiei in lacto!a si saruri minerale6raportate la
un volum mai mic7.
8-tragerea din lapte a unei cantitati de grasime care ar corespunde
reducerii procentului de grasime cu o divi!iune determina cresterea densitatii
0,001, iar a substantei uscate cu apro-imativ 0,0C.
%epistarea falsificarii prin smantanire este mai anevoioasa, e-tragem o
cantitate mica de grasime. %ificultatea re!ulta din faptul ca valoare
procentului de grasime varia!a mult sub influenta a diferiti factori.
%enaturarea poate fi dovedita in mod concludent numai pe ba!a de
comparatie cu probe martori.
>rasimea e-trasa din lapte poate fi determinata prin calcul cu relatia '
& + &1'&2 - 1443&1 ( & + cantitatea e gra!ime e5tra!a in
gra!imea totala a laptelui integral.
.mantanirea se considera sigura daca procentul de grasime este mai
mic cu 0,& / 0,) fata de media !onei din care provine laptele.
( aao!ul e lapte !mantanit / denaturarea de acest tip se poate
intalni mai frecvent iarna cand laptele are un continut mai
ridicat de grasime. Adaosul de lapte smantanit duce la cresterea
densitatii si a substantei uscate degresate. %epistarea este
evidenta numai in ca!ul cand procentul de grasime se apropie
de limita minima 63,20107 iar densitatea de limita ma-ima a
laptelui integral 61,0327
1)
antitatea de lapte smantanit adaugata poate fi determinata prin calcul
dupa relatia '
L! + &1'&2 - 1443&2
L! + cantitatea e lapte !mantanit introu!a fata e lapte integral
( !mantanirea !i aao!ul e apa ( modificarile produse de
smantanire se traduc prin scaderea pronuntata a grasimii si a
substantei uscate total. .ubstanta uscata degresata este
diminuata, iar ca densitate poate ramane si in limitele normale,
deoarece smantanirea provoaca cresterea densitatii, iar adaosul
unei cantitati de apa in lapte intr(o proportie de 3 insotita de o
scoatere a procentului de grasime cu o divi!iune, nu afectea!a
valoarea densitatii in urma smantanirii cu 0,001 este echilibrata
de scaderea acesteia datorita diluarii cu apa 10,000C.

Tipul acesta de falsificare poate fi dovedit prin determinarea
procentului de grasime si a procentului de substanta uscata degresata.
unoscand valorile acestor componenti la laptele normal si la cel suspectat
se pot calcula cantitatea de apa adaugata si cea de grasime e-trasa din lapte
dupa formule '
A + *1 ,A2 ' A1.3*2
& + 144 , 1 6 &2 5 *1. 3 &1 6 *2
A1 + continutul minim e apa al laptelui integral
A2 + continutul e apa al laptelui anali#at
Tehnologia prelucrarii laptelui
Prelucrarea laptelui se face fa!ial in asa fel incat unele lucruri devin
obligatorii pe flu-ul tehnologic ce cuprinde '
receptia cantitativa si calitativa ;
filtrarea ;
curatirea mecanica ;
normali!area ;
pasteuri!area ;
racirea si prelucrarea in lapte de consum in diferite produse lactate ;
ambalarea si depo!itarea produsului finit ;
1*
( receptia laptelui / se face cantitativ si calitativ din bidoane sau
din compartimentele cisternei de transport lapte. In ce priveste
receptia cantitativa aceasta se face prin masuri volumetrice sau
gravimetrice. 4asurarea volumetrica se face cu a5utorul unui
galactometru care are acelasi principiu de lucru ca si al unui
apometru, iar receptia graviometrica se face cu a5utorul
cantarului special pentru lapte. #eceptia calitativa se face prin
determinarea parametrilor calitativi descrisi anteriori in urma
probelor prelevate.
( filtrarea laptelui / este o operatiune principala in lantul
tehnologic ce are drept scop indepartarea impuritatilor grosiere
si aceasta se reali!ea!a prin montarea unui pachet de site pe
conducta care duce laptele la galactometru sau la cantar.
( cantarirea centrifugala / aceasta reali!andu(se cu a5utorul se(
paratoarelor cu care se face smantanirea laptelui si se ba!ea!a
pe principiul actiunii fortei centrifuge asupra impuritatilor fine
cum sunt precipitatiile proteice si unele substante organice.
( normali#area laptelui / fiind operatiunea prin care laptele este
adus la un anumit continut de grasime. Aceasta practica se
foloseste in tehnologia obtinerii bran!eturilor 6deoarece fiecare
sortiment de bran!a are un anumit continut de grasime raportat
la substanta uscata7. :ormali!area laptelui poate fi efectuata
prin '
1. Adaugarea de smantana proaspata in lapte ;
2. Amestecarea unui lapte ce contine putina grasime 6lapte
smantanit sau ec!emat7 cu lapte mai bogat in grasimi ;
3. In vederea scaderii cantitatii de grasime se poate
proceda in urmatoarele feluri '
a7 e-tragerea unei parti de grasimi din lapte ;
b7 amestecarea de lapte bogat in grasimi cu
lapte mai sarac in grasime ;
c7 amestecarea laptelui integral cu lapte
smantanit ;
%e aceea pentru operatia de normali!are totdeauna trebuie sa se
determine mai intai continutul in grasime al laptelui. Printre procedeele
folosite la normali!area laptelui se utili!ea!a si patratul Person. 4etoda
poate fi aplicata in doua situatii '
a7 cand cantitatea de lapte normali!at este mai mare decat cantitatea de
lapte materie prima.
1,
b7 cand cantitatea de lapte normali!at este egala cu cantitatea de lapte
materie prima.
8- '
( prin 1)00 litri lapte integral ce contine 3,&1 grasime sa se
obtina lapte cu 2,)1 grasime, prin adaugarea de lapte smantanit
60,1 >7. =a patratul desenat se trasea!a doua diagrame unde se
notea!a '
( in !tanga !u! continutul in grasime al laptelui integral 6de e-'
3,&7
( in !tanga 7o! continutul in grasime al laptelui smantanit 6de e-'
0,17
( in centru la intersectia celor doua diagonale continutul de
grasime dorit 6de e- ' 2,)7
( in reapta !u! diferenta dintre procentul de grasime dorit 62,)7
si grasimea laptelui smantanit 60,17
( in reapta 7o! diferenta dintre procentul de grasime al laptelui
integral 63,&7 si procentul de grasime al laptelui pe care dorim
sa(l obtinem 62,)7
%iferenta re!ultata repre!inta numarul partilor de lapte smantanit
folosit la normali!are.
%iferenta re!ultata si inscrisa in dreapta sus repre!inta numarul
partilor de lapte integral folosit la normali!are
a7

( 2,& G nr. parti lapte folosit la normali!are
( 0,C G nr. parti lapte smantanit folosit la normali!are
( 3,3 G totalul partilor
( alcul '
1)00=HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH2,& parti

0HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH0,C parti
0 G 1)00 - 0,C E 2,& G )*2,) = lapte smantanit 6cu 0,1 >7
1B
antitatea de lapte normali!at va fi egala cu '
Lm + Li / L!

=m / lapte normali!at
=i / lapte integral
=s ( lapte smantanit
Lm + 1144 / 102%1 + 2402%1 L lapte normali#at 2%18
gra!ime
c7 .a se obtina lapte de consum cu 1,B1 grasime din *00= lapte integral
cu 3,)1 grasime si lapte cu 1,)1 grasime.

( 0,3 G nr parti de lapte integral
( 1,, G nr parti de lapte cu 1,)1 grasime
( 2,0 G totalul partilor
alcul '
*00HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH0,3
0HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH1,,

- + 044 5 1%9 3 4%3 + 3:44
antitatea de lapte normali!at 6=m7 este egala cu laptele integral
6=i7 la care se adauga laptele cu 1,) grasime.
Lm + 044 /3:44 + :444 L lapte normali#at la 1%;8 gra!ime
( pa!teuri#area laptelui 6 se face obligatoriu si aceasta
urmareste distrugerea cu a5utorul temperaturii a tuturor
microorganismelor aflate in stare vegetativa si inactivarea celor
e-istente in stare sporulata. In general germenii patogeni
e-istenti in lapte sub forma vegetativa si acestia pot fi distrusi
in totalitate daca sunt supusi la temperaturi de *) / C0 ,
tratament termic prin care se poate obtine un lapte salubru.
#eferindu(se in continuare la distrugerea germenilor patogeni
1C
putem arata ca acestia sunt supusi la temperatura de ,) se
distrug in totalitate in timp de 2(12 secunde. Timpul de
pasteuri!are este dependent de temperatura si varia!a in mod
invers proportional cu aceasta. Adica cu cat timp temperatura
este mai mare cu atat timpul de pasteuri!are este mai mic si
invers. Pe acest principiu au fost fondate metodele de
pasteuri!are cunoscute si anume '
a7 pasteuri!are 5oasa ;
b7 pasteuri!are inalta ;
c7 pasteuri!are instantanee ;
Pa!teuri#area 7oa!a este o metoda lenta, de durata si aceasta se face la
temperaturi de *3( *) , timp de 30 de minute si se aplica cu re!ultate bune
in fabricarea bran!eturilor. Aceasta se poate face in ca!ane cu pereti dubli
prin care circula apa incal!ita sau in re!ervoare moderne care functionea!a
pe acelasi principiu.
Pa!teuri#area rapia se face prin e-punerea laptelui la temperatura de
,2(,& pe o durata de timp de numai 1) secunde. 8ste cea mai potrivita
pasteuri!are recomandata pentru unitatile de productie, deoarece aceasta se
face mecani!at si chiar automati!at cu pasteuri!atoare speciale.
Pa!teuri#area in!tantanee sau de tip flash consta in incal!irea laptelui
la B0(C0 pe o durata de minim 10 secunde, urmata de o racire brusca a
laptelui. In conclu!ie putem arata ca pasteuri!area laptelui se face in functie
de modul de valorificare al laptelui dupa indicatori pre!enti in tabel '
.pecificare termica Temperatura grade Timpul de past.6sec7 #ecuperare de past. 1
=apte de baut
,2(B0 1) C0(C&
=apte pentru bran!a
,0(,2 1) )0(*)
( racirea laptelui /se face in ultima parte a instalatiei de
pasteuri!are prin care circula agentul frigorific care asigura
laptelui o temperatura de &(* dupa care aceasta se
depo!itea!a in tancurile i!oterme de unde trece in fabricatie ca
lapte de consum sau pentru preparatele din lapte. Indiferent de
produsele lactate care se procesea!a, fa!ele tehnologice descrise
anterior sunt obligatorii in obtinerea unor produse salubre.
( Prin racirea laptelui imediat dupa muls se impiedica de!voltarea
microorganismelor, asigurandu(se prelungirea fa!ei bactericide
in functie de nivelul temperaturii de racire. In ca!ul laptelui
20
neracit, tinut la 2) numarul de microorganisme creste cu )0(
*01 in primele 3 ore dupa muls.
( Temperatura de racire a laptelui este in functie de durata
pastrarii acestuia pana in momentul a5ungerii in unitatile de
prelucrare, variind intre 12 si 3 .
( #acirea laptelui sub punctul de inghet cat si pastrarea la
temperaturi sca!ute mai mult de 3*(3B ore provoace defecte in
special de gust si de aspect ca urmare a inmultirii
microorganismelor criofile si a modificarii echilibrului coloidal.
( #acirea laptelui se face imediat dupa receptionare in vederea
depo!itarii, fie chiar in timpul depo!itarii in functie de utila5ul
de care dispune laptarie. In functie de posibilitatea fermelor,
racirea se poate face cu apa sau folosind instalatii frigorifice.
( Racirea laptelui cu in!talatii frigorifice <
Instalatiile frigorifice sunt utili!ate in laptarii atat pentru racirea
laptelui imediat dupa muls cat si pentru mentinerea unei temperaturi sca!ute
a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de depo!itare sau a derivatilor
din lapte 6smantana, bran!a7 in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii se
utili!ea!a cel mai perfect instalatiile frigorifice cu compresor. Temperatura
de racire a unei instalatii frigorifice depinde de temperatura de evaporare a
agentului frigorific ; cu cat aceasta temperatura este mai 5oasa cu atat este
mai 5oasa temperatura creata de agentul frigorific, deci de instalatie.
In ca!ul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul
evaporatorului poate avea diferite concentratii, concentratia saramurii se
alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de inghet al
saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se
alege astfel incat sa fie cu cel putin 10 sub temperatura de inghet a
corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru racirea laptelui se foloseste
saramura in concentratie de 1B / 21 1.
#acitoarele de lapte pot fi plane sau cu placi
#acitoarele plane cu aceiasi constructie ca si cele folosite la racirea cu
apa, acestea pot constitui serpentina evaporatorului instalatiei frigorifice,
agentul de racire fiind chiar agentul de racire a instalatiei sau poate fi folosit
un agent indirect 6apa racita sau saramura7 preluat cu o pompa dintr(un ba!in
de racire, in care este instalata serpentina evapori!atorului. =a racirile plane
cu doua sectii in sectia superioara preracirea cu apa iar in sectia inferioara
racordata la instalatia frigorifica se face racirea profunda.
21
#acitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel
incat sa forme!e prin suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu
garnituri si presate formand corpul racitorului. #acitoarele cu placi pot fi
racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depo!itat in tancuri i!oterme. Aceste racitoare pot fi
utili!ate si separat in laptarie facand racirea laptelui ce se depo!itea!a apoi in
tancuri i!oterme. In tara noastra se fabrica racitoarele cu placi TRAP'3 cu
12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litriEh, si TRAP'0 cu
2& placi avand capacitatea de *000 litriEh, care folosesc ca agent de racire
saramura racita de evaporatorul unei instalatii frigorifice.
Tran!portarea laptelui se va efectua astfel incat salubritatea acestuia
sa nu fie influentata de temperatura mediului e-terior 6caldura, inghet7, de
praf, insecte, ro!atoare, impuritati sau sa fie supus deprecierilor calitative.
=aptele se va transporta numai dupa ce s(a aerisit si a fost racit. #ecipientii
de transport vor fi confectionati din metal, ino-, sticla sau vor fi spalati,
degresati, de!infectati si apoi limpe!iti cu apa potabila. =aptele se va
transporta numai in recipienti bine inchisi cu mi5loace care sa evite pe cat
posibil trepidatiile, in ca! contrar separandu(se grasimea. .e va tine seama
de durata transportului pentru a nu fi influentate negativ calitatea si
salubritatea produsului. In ca!ul cantitatilor mare de lapte, acesta va fi
preracit inainte de incarcarea in autocisterne. Aceste mi5loace speciale de
transport vor avea pe partile laterale ale caroseriei inscriptia vi!ibila 2=apte
si produse lactate3 si nu se pot folosi pentru alte produse. elelalte produse
lactate se vor transporta respectand principiile amintite anterior. Ambala5ele
folosite nu trebuie sa permita contaminarea sau degradarea produselor.
=actatele acide se por transporta in ambala5e de hartie, carton si folie
sintetica introduse in pungi, la!i sau navete din material plastic care trebuie
sa asigure salubritatea si integritatea produselor in timpul transportului.
<ntul si produsele lactate proaspete6 cu racire proprie sau pre(racite7 se
trasnporta astfel incat temperatura interioara sa nu depaseasca 1) .
;ehiculele care transporta lapte sau produse lactate trebuie sa fie in prealabil
spalate si de!infectate cu certificare pe foaia de parcurs. onducatorii
vehiculelor raspund de incarcarea corecta a produselor, de starea de
curatenie a vehiculelor si e-istenta documentelor de de!infectie.
2epo#itarea laptelui !i a prou!elor lactate 6 pentru maturarea sau
pastrarea mai indelungata se face in spatii in care sunt asigurate urmatoarele
conditii '
22
( spatiile trebuie sa aiba pardoseala si pereti nete!i si
impermeabili, curati si lipsiti de mucegai ;
( trebuie sa e-iste graterele si rafturile necesare pentru ase!area
produselor sau ambala5elor6nu este permis contactul direct cu
pardoseala7 ;
( sa fie asigurat microclimatul6temperatura, umiditate si
ventilatie7 optim precum si controlul acestuia 6se e-iste
termometre si hidrometre necesare7 ;
( produsele se depo!itea!a pe sortimente, loturi sau sar5e marcate
vi!ibil cu tablite pe care sunt inscrise data intrarii si data
e-pirarii termenului de garantie ;
( ase!area in depo!it va permite accesul la produse in vederea
efectuarii controlului sau recoltarii probelor pentru e-amenul de
laborator ;
( se va efectua periodic cel putin de doua ori pe an o curatenie
generala urmata de o de!infectie ori de cate ori este nevoie sa
fie e-ecutata de!infectia sau derati!area ;
Tehnologia prepararii )ran#eturilor
%efinitia internationala a bran!ei a fost formulata si acceptata de ".A.$
ca fiind produsul proaspat sau preparat obtinut dupa coagularea laptelui si
separarea !erului. In continutul sau bran!a are proteine, grasimi, apa si saruri
23
minerale in cantitati variabile ce depind de sortimentul de bran!a fabricat.
Proteina din lapte influentea!a procesarea deoarece ofera posibilitatea
obtinerii unor bran!eturi cu caracteristici diferite in ce priveste aroma,
soliditatea si termenul de garantie. In mod normal in clasificarea
bran!eturilor se folosesc urmatoarele criterii '
( modul de coagulare al laptelui cu cheag sau cu solutii acide;
( consistenta cheagului si continutul de apa dupa procesare ;
( microorganismele folosite in maturarea bran!eturilor ;
( structura bran!eturilor ;
+ran!eturile pot fi clasificate in '
bran!eturi fermentate;
bran!eturi cu pasta oparita ;
bran!eturi framantate ;
bran!eturi saramura ;
bran!eturi topite ;
:.1 Tehnologia procesarii laptelui in branza telemea
8ste o traditie cunsocuta de crescatorii de ovine si in special a
intreprin!atorilor ce colectea!a laptele de vaca si oaie. Telemeaua repre!inta
sortimentul de produs lactat cu o larga raspandire la crescatorii de oi, atat in
tara noastra cat si a celor din !ona balcanica si a $rientului 4i5lociu. a
preocupare de ba!a a crescatorilor este integrarea pe verticala a procesarii
laptelui de oaie, de vaca si amestec in produs finit, adica in telemea care
poate fi de calitate superioara calitatea I si a II(a.
"actorii importanti care contribuie la calitatea produsului telemea '
ca!eina constituie componenta de ba!a care contribuie la masa
produsului si influentea!a randamentul si caracteristicile organoleptice
ale produsului finit ;
grasimea din lapte influentea!a in mod favorabil aroma si
randamentul dar in special valoarea calorica a produsului telemea ;
maiele folosite si natura microorganismelor insamantate contribuie la
salubritatea produsului, dar si la calitatea acestuia ;
sarurile minerale din lapte, in special calciu are rol biochimic in
coagularea laptelui ;
In procesarea produsului denumit telemea este necesar a se respecta
urmatoarele etape tehnologice '
( normali!area laptelui ;
( pasteuri!area ;
2&
( asigurarea temperaturii de inchegare ;
( introducerea sarurilor de inchegare ;
( presarea ;
( portionarea si sararea ;
( maturarea si depo!itarea ;
:.1.1 ormalizarea /este o operatiune de aducere a laptelui la
procentul de grasime preva!ut in normele de calitate a produsului bran!a
telemea si aceasta se face cu adaos de lapte smantanit. =a fabricarea
produsului telemea superioara de vaca se foloseste lapte cu grasime de 3,&(
),11 grasime normali!ata prin adaos de smantana. Pentru telemea de vaca
calitatea I si a II(a se foloseste laptele smantanit a carui grasime este de 3,0(
3,)1. Telemeaua de bivolita tebuie sa aiba un continut de &,2(),31 grasime
iar telemeaua de oaie este facuta din lapte integral sau normali!at al carui
procent de grasime este de ,,)1.
:.1.2 Pasteurizarea se face obligatoriu la laptele colectat dupa
metodele descrise anterior.
:.1.3 !sigurarea temperaturii de inchegare are drept scop
asigurarea activitatii en!imelor si a bacteriilor lactice la temperatura de 2B(
32 si 31 / 33 in timpul iernii.
:.1.: Introducerea sarurilor de calciu se face atunci cand laptele a
fost pasteuri!at deoarece prin aceasta actiune s(a produs o precipitare a
sarurilor minerale din lapte. antitatea de clorura de calciu varia!a intre 1) /
&0 grame solutie la 100 litri lapte. .olutia de clorura de calciu se prepara din
*)0 grame al2 di!olvata in 3)0 cm cubi apa. Introducerea maielei se face
atunci cand temperatura laptelui este de 2B / 30 iar cantitatea de maia
repre!inta 0,3(0,B1 din cantitatea de lapte destinata inchegarii. 4aiaua
pentru telemea contine streptococus lactis si streptobacterium casei.
oagularea laptelui se face cu a5utorul en!imelor care asigura inchegarea
sarurilor de calciu in masa coagului si a produsului care are o valoare
nutritiva si biologica crescuta deoarece in urma gelificarii ca!eina nu(si
pierde culoarea ea fiind transformata din fosfoca!einat in paraca!einat care
retine calciul si aceasta nu trece in !er cum se intampla cu albumina din
lapte. antitatea de cheag adaugata trebuie sa asigure coagularea laptelui in
timp de &0(&) minute la telemeaua de vaca si *0(B0 minute la cea de oaie.
%aca adaugam o cantitate insuficienta de cheag durata de coagulare se
prelungeste si favori!ea!a aparitia unui coagul moale si cu aciditate crescuta
insa adaugarea unei cantitati mai mari de cheag decat cea necesara duce la
2)
modificarea consistentei si calitatii coagului. Taria cheagului se determina in
laborator iar cantitatea ce se adauga se calculea!a dupa formula '
C + L 5 *3 044 5 T
G cantitatea de solutie de cheag in litru
= G cantitatea de lapte ce se incheaga
. G taria cheagului masurata in secunde
T G timpul in care se coagulea!a laptele de vaca si oaie
Aprecierea momentului final al inchegarii se face prin apasarea
coagului cu fata palmei in apropierea peretilor vasului si daca coagul se
desprinde usor si !erul este limpede coaguloarea este terminata.
:.1.1 Prelucrarea coagului
Are drept scop eliminarea !erului si aceasta se reali!ea!a prin taierea si
presarea acestuia. Pentru prelucrarea coagului este nevoie de o crinta
preva!uta cu gratar, c?us pentru scoaterea cheagului si o sedila. rinta
de!infectata se pune pe masa de lucru si se pregateste cu gratar si sedila
pentru a pune coagulului care este scos din vasul de coagulare sau tigle in
mai multe straturi. oagulul se scoate cat mai repede pentru a nu se raci
deoarece racirea acestuia impiedica eliminarea !erului iar sfarmarea duce la
pierderea de substanta uscata. %upa 10 minute se procedea!a la taierea
coagulului in fasii de 3(& centrimetri la latime si apoi se leaga colturile
sedilei in diagonala. %upa un timp de 10(1) minute se face taierea in doua si
se leaga sedila la fel.Presarea este foarte importanta deoarece prin aceasta
operatiune se contribuie la eliminarea aerului din continutul coagulului.
%aca presarea este foarte puternica odata cu eliminarea !erului se poate
elimina si o cantitate importanta de grasime si ca!eina. %e aceea este necesar
a se avea in vedere ca pentru un Iilogram de bran!a greutatea este de 0,)(1
Iilogram si durata de presare varia!a intre &)(C0 minute si aceasta se
considera incheiata cand !erul se scurge in picaturi rare si este limpede.

:.1.0 Proportionarea
2*
.e face cu a5utorul unui sablon de scandura care are latimea de 12 / 1&
centrimetri, masa de bran!a fiind taiata cu cutitul in bucati de 10 /12
centrimetri.
.ararea se face prin procedeul mi-t adica mai intai prin saramurare si
apoi prin sarare uscata. .aramura trebuie sa aiba o concetratie de 201 vara
si 221 iarna. %aca temperatura saramurii este 12(1* durata saramurii
este de 1& / 1* ore. %upa sararea umeda bucatile de bran!a se asea!a pe
crinta si se presea!a cu grun5ii de sare cu bolul de 2,) mm in proportie de 21
iar durata sararii uscate durea!a B / 12 ore.
Ambalarea se face in putini de lemn, cutii de material plastic sau
bidoane de metal cu respectarea urmatorilor timpi operatori '
( pe fundul ambala5ului se pune un strat grun5os de sare si apoi se
pun bucatile de bran!a in straturi cat mai stranse pana la
5umatatea ambala5ului ;
( a doua !i se scurge e-cesul de !er si se completea!a cu bran!a
la intreaga capacitate si se lasa B ( 2& ore ;
( a treia !i se face din nou scurgerea !erului acumulat si se mai
completea!a cu un strat de bran!a dupa care se toarna !er
de!albuminat cu aciditate 120 de grade si concentratie de , /
101 sare ;
( se lasa ambala5ul deshis &() !ile si se completea!a !ilnic
saramura absorbita si se leaga sacul de polietilena in asa fel
incat sa nu ramana aer deasupra solutiei si putinile se capacesc ;
:.1.9 "aturarea
.e produce in timp de ,(21 !ile iar in camera de maturare temperatura
trebuie sa fie de 12 / 1* . %upa maturare bran!a capata aroma si gustul
specific de telemea iar valoarea nutritiva creste prin procesul survenit de
peptoni!are a ca!einei sub actiunea bacteriilor lactice si ca!einice.
:.1.; #epozitarea
.e face in depo!ite frigorifice la & / B , durata de pastrare fiind de
12 luni. In depo!itele amena5ate, in subsoluri temperatura nu trebuie sa
depaseasca 12 , durata de pastrare fiind de & luni.
Conclu#ii !i recomanari
2,
Tema lucrarii de diploma a fost fi-ata astfel incat pe ba!a re!ultatelor
optime din situatiile proprii si a datelor din literatura de specialitate sa se
gaseasca metoda cea mai avanta5oasa privind tehnologia de valorificare a
laptelui.
Pe ba!a observatiilor efectuate se pot trage conclu!ii cu caracter atat
teoretic cat si practic. alitatea principala a laptelui o repre!inta valoarea
alimentara sau nutritiva si este cu atat mai mare cu cat aceasta raspunde
nevoilor organismului.
=aptele si produsele sale derivate au constituit intotdeauna un i!vor de
sanatate. %upa cum se stie, laptele a fost predestinat de natura ca prima
hrana a omului care contine intr(o proportie corespun!atoare toate
substantele necesare de!voltarii organismului.
%atorita valorii sale nutritive ridicata si gradului inalt de asimilare
laptele este recomandat pentru hrana batranilor si convalescentilor.
Tehnologia de procesare a laptelui si a unor produse lactate este dictata
de unele considerente legate de fi!iologia productiei de lapte cu implicarea
lor in productia se!oniera in care un rol important il detine ma-imum de
productie in curba de lactatie in corelatie cu pasunatul animalelor sau cu
productia e-cesiva de masa verde si de aceea este necesar ca supraproductia
se!oniera de lapte sa fie transformata in produse lactate cu durata mai lunga
de conservare.
u alte cuvinte trebuie sa remarcam faptul ca procesarea laptelui si a
produselor lactate devin o necesitate obiectiva legata de productia de lapte in
corelatie cu necesitatea transformarii productiei in produse lactate dictata de
consumul populatiei in cadrul unei economii de piata precum si
intreprin!atorii care contribuie la valorificarea laptelui si a produselor
lactate.

2B
"i)liografie
1. "anu C. % $oraru C. 6 "iochimia prou!elor alimentare% E.
Tehnica % "ucure!ti 1=92 .
2. Chinte!cu &h. % &rigore *t. 6 Inrumator pentru tehnologia
prou!elor lactate % E. Tehnica % "ucure!ti 1=;2
3. *toian C. % *corte!cu &h. % Chinte!cu &h. 6 Tehnologia laptelui !i
a prou!elor lactate % E Tehnica % "ucure!ti 1=;1
:. >acaru ?pri! I. 6 Contri)utii la cunoa!terea contaminarii cu
anti)iotice a laptelui e vaca 6 Revi!ta @Cercetari agricole in
$olova @ nr 3% Ia!i 1=9=



2C