Sunteți pe pagina 1din 22

La acest proiect au lucrat elevele:

Rotaru Diana Spaiuc Andra Vieru Andreea Melniciuc Ana-Maria Aciobanita Georgiana

Ce este Biotopul?!
Un biotop reprezinta totalitatea factorilor abiotici dintr-un mediu de viata.

Ce este Biocenoza?!

Aceasta reprezinta o comunitate de populatii,apartinand la specii diferie intre care se stabilesc relatii interspecifice si care ocupa un anumit spatiu de viata.

Ce este Ecosistemul?!

Ecosistemul este unitatea structurala si fundamentala care se stabileste intr-un biotop si o biocenoza.

Lacul
A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.

Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului n raport cu adncimea.

Biocenoza unui lac este conditionata de variatia factorilor abiotici. Lacul prezinta o zonare a apei astfel: Zona litorala cuprinde malul si apa mai putin adanca de langa mal,aici cresc trestia, papura, stanjenelul, nuferi, in stufaris traiesc amfibieni(broaste, tritoni), mamifere(soareci, vidre) si cuibaresc numeroase pasari (rate, gaste salbatice); Zona pelagica in care plutesc liber planctonul si inoata diverse specii de pesti; Zona de fund, lipsita de lumina si cu un continut scazut de oxigen, traiesc scoici, melci, larve de insecte si numeroase microorganisme care descompun resturile organice in saruri minerale

Biotopul lacului variaza in functie de altitudine (lacuri de ses, lacuri montane), adancime si calitatile apei (cu apa dulce, sarata). Transparenta apei este data de cantitatea de substante organice aflate in suspensie. Temperatura apei variaza in functie de altitudine si anotimp. Cantitatea de

oxigen

depinde de activitatea de fotosinteza a plantelor verzi.

Raul
Raul este o apa curgatoare. De-a lungul raului se disting doua zone ecologice: - Zona superioara - Zona inferioara Cum se naste un rau? Apa raurilor provine din izvoare - prin care tasneste la suprafata apa de ploaie patrunsa in pamant - ,din topirea ghetarilor sau din apele pluviale. In general, raul se formeaza la munte. La inceput, din cauza puternicei inclinatii a terenului, el curge cu viteza si navalnic. La campie, raul incetineste si isi continua cursul in curbe largi, numite meandre. Pe parcurs, el primeste apele raurilor mai mici, afluentii. Calatoria raului se termin la gura de varsare, unde apele se revarsa in mare. Gura de varsare in delta: cand curentul marin este slab, raul depune materiale adunate de pe cursul sau, formand limbi de pamant care il impart in brate(spaiuc andra)

Zona superioara a raului se afla la munte. Albia raului este ingusta si plina de bolovani si pietris. Apa are viteza mare de curgere, este limpede, rece si bine oxigenata. Biocenoza este alcatuita din organisme bine adaptate acestor conditii. Muschii si algele se fixeaza de pietre, animalele nevertebrate au in general corpul turtit sau poseda carlige de aderenta la asperitatile pietrelor. Specia caracteristica acestei zone este pastravul.

In zona inferioara raul strabate domol campia. Albia este larga, iar substratul este nisipos si malos. Apa curge lin, pe alocuri raul seamana cu o balta, fiind mereu tulbure. Apa are o temperatura mai ridicata si este mai putin oxigenata. Biocenoza este formata din salcii, stuf, papura pe marginea malurilor, apele sunt bogate in organisme microscopice si numeroase specii de pesti, specia predominanta acestei zone este crapul.

Temperatura apelor curgatoare - este dependenta de o serie de factori: .variatiile de temperatura ale aerului; .relieful; .sursele de alimentare; .pozitia geografica; .dinamica apelor (miscarea turbulenta, etc.). Apele cu adncimi relativ reduse (de ordinul zecilor de cm, ctiva metri) prezinta n general o homotermie, n cazul rurilor si fluviilor cu adncimi foarte mari (50 - 100 m) se manifesta o usoara stratificatie termica. Apare un orizont superior gros, caracterizat de o permanenta amestecare si omogenizare a temperaturii si un orizont de apa situat la adncime, unde temperatura este cu cca. 1,5 - 1 grd. C mai mica. Datorita scaderii continue a temperaturii si cresterii densitatii sloiurilor de gheata, care ncep sa se sudeze ntre ele - se formeaza podul de gheata. Aceste procese sunt specifice cursurilor de apa din zonele temperatasi rece.(spaiuc andra)

LACUL ROSU
BIOTOPUL: Factori geografici: se afl n judeul Harghita,este un baraj natural aflat la o altitudine de 980 m,ntr-o mic depresiune montan.Are perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m, volumul apei acumulate 587.503 m. Adncimea maxim:10,5, lungimea malului:2,83 m, suprafaa lacului:11,47 ha.

Factori fizici:Temperatura medie anual este de 8C.Media cea mai scazut de temperatur este de -7/-4C,iar cea mai ridicat de de 14-18C.Temperatura apei vara poate atinge 22C, primavara, toamna 6-10C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de ghea gros de 60-70 cm. Vnturile sunt moderate. Miscarile apei: Praiele care curg in lasc au un debit total de 1-15 m3 de ap pe secund.

BIOCENOZA LACULUI ROSU

Flora din zona Lacului Rosu este reprezentata de padurile de conifere (molid si pin) precum si de specii de alun, mesteacan, salcie de munte, paltin, plop de munte si brad. Vegetatia este imbogatita si de flori multicolore, printre care floare de colt, garofita, margareta, clopotel, laptele cucului si stanjenel. Fauna se compune din ras, capra neagra, veverita, cerb, mistret, urs, lup, pisica salbatica precum si pasari, printre care uliu, soim, potarniche, rata salbatica, cocos de munte, sitar si ciocanitoare.

RAUL MURES
BIOTOPUL RAULUI

Bazinul hidrografic al Mureului are o suprafa de 29.767 km iar lungimea cursului principal este de 789 km, din care pe teritoriul Romniei 28.310 km i respectiv 761 km lungime.

BIOCENOZA RAULUI
Cresc: Salcia,plopul si arinul,iar unele locuri in preajma baltilor creste trestie si papuris

S-ar putea să vă placă și