SCOALA GENERALA “SFANTUL ANDREI” NR.

33

LACUL, BALTA, IAZUL

Craciun Alessia- Maria

Clasa: a II a B
 LACUL
Lacurile sunt ape stătătoare care s-au format prin acumularea apei în adânciturile
aflate la suprafaţa pământului. În ţara noastră există multe lacuri.
Dupa modul de formare lacurile sunt de doua feluri:
 natural
 artificiale
După forma de relief în care sunt situate lacurile pot fi împarţite în:
 lacuri de munte;
 lacuri de deal şi de podiş;
 lacuri de câmpie;
 lacuri de luncă şi din Delta Dunării;
 lacuri de pe Ţărmul Mării.
Lacurile de munte - unele lacuri s-au născut prin strângerea în adânciturile reliefului
a apelor provenite din ploi şi din topirea zăpezilor.
Lacuri glaciare - formate prin topirea gheţarilor din munţi:
 Lacul Bucura şi lacul Zănoaga în Munţii Retezat

 Lacul Bâlea în Munţii Făgăraş.

 Lacuri vulcanice - formate in craterul unor vulcani:
 Lacul Sfanta Ana în Munţii Harghita.

Lacuri de baraj natural - formate prin alunecarea terenului:

 Lacul Roşu în Carpaţii Orientali, care a făcut un baraj natural pe cursul râului Bicaz.

Lacurile de deal
- s-au creat pentru folosirea apei în irigaţii şi pentru creşterea peştelui.
- s-au format în locul unor foste mine de sare:
 Lacurile de la Slănic – Prahova
  Lacul Ursu, de la Sovata.

Lacurile de la câmpie se află de-a lungul unor râuri ca Ialomiţa, Colentina

Unele lacuri din Bărăgan cu apă sărată şi amară:
 Lacul Sărat, de langă Brăila,
 Lacul Amara de langă Slobozia.
Lacurile din lunca şi Delta Dunării sunt folosite pentru creşterea peştelui.

Lacurile de pe ţărmul Mării Negre au apă fie dulce, fie sărată şi amară. Lacul Razim
este cel mai mare, iar Lacul Techirghiol este renumit prin nămolul său, întrebuinţat în
vindecarea unor boli.

Lacurile de acumulare
- sunt făcute de om prin construirea unor baraje pentru oprirea apelor;
- alimentează cu apă hidrocentralele care produc energie electrică;
- sunt folosite pentru creşterea peştelui şi irigaţii;
- astfel de lacuri sunt pe Dunăre, Bistriţa, Lotru, Argeş;
 Cel mai mare lac de acumulare este cel de pe Dunăre de la Porţile de Fier pe
Bistriţa
- Lacul Izvorul Muntelui pe Argeş

- Lacul Vidraru.

Importanţa:
- economică:
a) producerea energiei electrice
b) pescuit
c) irigaţi
d) tratarea unor boli
- turistică
Plante si animale
Malurile si fundul lacurilor sunt habitate importante ce gazduiesc numeroase plante
si animale. Ele ofera loc pentru reproducere, adapost si hrana pentru animalele care
traiesc langa apa. Malurile pot fi constituite din straturi de noroi, nisip, pietricele sau
bolovani. Stufarisul, ierburile si arborii riverani le stabilizeaza impotriva fortei apei.

Cele mai multe dintre plantele acvatice cresc in aproprierea malurilor intrucat in
apa mica de adancime poate patrunde lumina din abundenta. Aceste plante sunt plopii si
salciile care formeaza paduri, papura care prefer apa putin adanca, pipirigul care creste
pe terenurile frecvent inundate. Nuferii sunt inradacinati in partea de jos dar au frunze si
flori plutitoare. Iar stuful pe un lac ne arata unde este malul primavera in timpul topirii
zapezii.
Speciile de arbori iubitoare de apa arata existenta apei subterane chiar si la o
distanta mai mare fata de malul raului. Diversitatea de plante acvatice ne arata cat este
de buna calitatea apei. Putinele plante acvatice, mazga verde ne indica poluarea apei iar
existenta broastelor si a serpilor de casa ne arata ca apa este curata.
In aproprierea lacurilor intalnim pasari precum barza alba, starcii si rata salbatica,
care vaneaza animale mici cum ar fi broastele, pesti, melci, mormoloci. Printer insect
intalnim libelule , carabusi de apa, paienjeni, furnici, tantari, muste si rame.
 Speciile de pesti intalnite in lacuri sunt: babusca, biban, caras, cega, cleau, crap,
fitofag, lin, lipan, lostrita, mreana, oblet, platica, rosioara, salau, somn si stiuca.

BALTA

Baltile sunt intinderi de apa mai putin adanci decat lacurile in carel umina patrunde
pana la fundul apei, unde vegetatia se poate dezvolta. Spre deosebire de ecosistemul
unui lac, transparenta si oxigenare aapei unei balti sunt mult mai reduse. Temperatura, in
schimb, inregistreaza la fel ca ecosistemul unui lac,diferente intre cele doua paturi de apa
: de suprafata si de profunzime.
În zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar în larg sunt
raspândite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita,
cât si cele submerse casârmulita apei, ciuma apei, bradis etc. În structura fitoplanctonului
intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de
rotifere.

Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste,
pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.). Multe componente ale biocenozei
undei balti se regasesc in ecosistemul unui lac; altele sunt caracteristice numai baltii.
La suprafata apei se pot vedea unele insecte (fugarul,buhaiul debalta),crustacee
(dafnii si ciclopi),iar in apa,scoici,melci,mormoloci de broasca; cu cat apa este mai adanca
,cuatat sunt mai multi pesti (crap,caras,rosioara,biban,salau,somn)
Vara apare des fenomenul de "inflorirea apelor",cand plantele de la suprafata apei
se inmultesc foarte mult,iar materia organica depusa pe fundul apei este in cantitate mare
si necesita pt descompunere mult oxigen; consumul acestuia afecteaza organismele din
apa, care pot muri (fenomenul se numeste eutrofizare)
Balta este un mediu de viaţă natural, o întindere de ape stătătoare puţin adânci în
care lumina soarelui pătrunde până la fundul apelor, unde plantele se pot dezvolta.
PLANTE
a) la marginea apelor trăiesc papura şi trestia, rogozul, salcia, stânjenelul de baltă
b) în ape trăiesc plante cu frunze subţiri, divizate ca nişte firişoare
c) la suprafaţa apelor plutesc nuferi albi şi galbeni, lintiţa, otrăţelul de baltă, alge
verzi

Importanţa plantelor de baltă

Trestia şi papura folosesc la fabricarea hârtiei. Din lemnul de salcie se
confecţionează diferite obiecte, iar din ramurile ei tinere se fac împletituri.

VIEŢUITOARE
a) pe mal: raţe, berze, cocori, lişiţe, stârci, egrete
b) la suprafaţa apei: libelule, ţânţari, păianjeni
c) în apă: broaşte, raci, peşti,scoici, melci
 Între vieţuitoarele bălţii există relaţii de hrănire. Vieţuitoarele mici, algele, reprezintă
hrana viermilor, larvelor de tot felul. Acestea, la rândul lor, sunt mâncate de peşti, broaşte
care constituie hrana de bază a păsărilor de baltă
Importanţa bălţilor
Bălţile au o importanţă deosebită, pentru că în aceste medii exista condiţii de viaţă
potrivite pentru multe specii de plante şi animale iubitoare de apă. Bălţile sunt locuri foarte
căutate pentru pescuit.
Uneori, prin intervenţia lui, omul poate ameninţa existenţa bălţilor, deci şi a
plantelor şi animalelor care trăiesc aici. Asanarea bălţilor, poluarea lor, pescuitul şi vânatul
excesiv în zona de baltă, pot produce distrugerea acestui mediu şi chiar dispariţia lui au
apa dulce.

IAZUL

Iazul este un lac artificial sau natural format in albia uinui rau prin adunarea apei
intr-o adancitura de teren sau prin stavilirea cu baraj de pamant destinat cresterii pestilor
sau folosit prentru irigatii, morarit.
Specii de pesti intalnite in iaz: lin, caras, sabioara, levusca, ghibort, brastes, tipar,
fitofag, oblet.
 Vietuitoare ce mai pot fi intalnite in preajma iazurilor: broaste, rame, melci,
paienjeni, libelule, mormoloci, tantari iar vegetatia este asemanatoare baltilor.

Iazul de decantare este o acumulare de apa realizata cu un baraj sau dig de

contur in scopul retinerii deseurilor menajele sau industriale, lichide sau solide depuse
subacvatic.