Controlul constitutionalitatii legilor Notiunea controlului de constitutionalitate a legilor Controlul de constitutionalitate a legilor se fundamenteaza pe principiul legalitatii .

Principiul legalitatii presupune ca elaborarea actelor normative sa se faca de organele competente dupa o procedura prestabilita si cu respectarea dispozitiilor din actele normative emise de organele de stat care ocupa o pozitie superioara celor emitente in sistemul organelor de stat . Principiul legalitatii presupune respectarea tuturor actelor normative (o lege ordinara / organica trebuie sa fie in concordanta cu Constitutia ) . Constitutionalitatea legilor presupune ca o lege trebuie sa respecte normele constitutionale , atit in limita , cit si in spiritul Constitutiei . Controlul de Constitutionalitate a legilor este pe de o parte activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia , iar pe de alta parte este acea institutie respectiv organul competent de a verifica constitutionalitatea unei legi , precum si masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea neconstitunalitatii unei legi Organele de stat competente de a controla constitutionalitatea legii . Clasificarea controlului de constitutionalitate in functie de acest criteriu . In prezent controlul de constitutionalitate poate fi realizat : De un organ politic De un organ jurisdictional In functie de organul care desfasoara acest control difera si procedura in functie de care se face controlul. Controlul constitutionalitatii legilor executat printr-un organ politic . Acest organ politic poate fi reprezentat fie de organul legislativ , fie de un alt organ de stat care exista si care primeste si aceasta competenta sau care este infiintat special in acest scop . Posibilitatea unui parlament de a exercita un astfel de control de constitutionalitate echivaleaza un supracontrol legitimat de prevederile constitutionale. In Romania un astfel de control a fost exercitat de marea adunare nationala in baza Constitutiei de la 1965 . In Franta exista un astfel de control exercitat de Consiliul FrAgenia Naional pentru Cetenieez. Controlul constitutionalitatii legii exercitat printr-un organ jurisdictional . Prin aceasta situatie controlul de constitutionalitate fie este exercitat de organele judecatoresti , fie de alte organe care folosesc o procedura asemanatoare celei judecatoresti . Dreptul judecatorului de a verifica confomitatea legii cu Constitutia decurge din chiar menirea judecatorului , anume interpretarea si aplicarea legii , iar daca este cazul aplicarea unei sAgenia Naional pentru Cetenietiuni . Dreptul judecatorului de a face aceasta verificare poate fi sustinut si prin teoria separatiei si echilibrului puterilor in stat , respectiv prin posibilitatea de a se controla reciproc cele 3 puteri . Pe de alta parte daca separatia si echilibrul puterilor in stat nu este interpretata intr-o forma supla , ci intr-un rigida , judecatorul nu ar avea dreptul sa verifice constitutionalitatea unei legi , pentru ca astfel acesta ar interveni in activitatea puterii legislative si judecatorul ar fi transformat intr-o autoritate politica (SUA controlul se desfasoara prin curtea suprema a justitiei a SUA ). In functie de procedura folosita pentru efectuarea acestui control exista 2 tipuri de control :

Controlul pe calea actiunii . Este calea directa , ofensiva prin care se poate realiza controlul de constitutionalitate prin adaptara directa a actului in cauza in fata organului care efectueaza controlul . Controlul pe cale exceptiei este procedura defensiva ce poate fi folosita doar atunci cind actul considerat necostitutional ni se aplica .

In functie de modul in care este inscris in Constitutie Controlul poate fi explicit , atunci cind este inscris in mod express . Controlul implicit cind desi Constitutia nu-l preve in mod express , controlul de Constitutionalitate se efectueaza in baza principiului fundamental al legalitatii . In functie de timpul care se efectueaza acest control . Control anterior adoptarii legii (se mai poate numa control prealabil ) . Se exercita de regula in faza de proiect a legii . Controlul posterior adoptarii legii se exercita asupra legilor deja adoptate sau asupra actelor normative cu forta juridica egala cu cea a legii . Cursul 5

Controlul Constitutionalitatii legilor

Controlul Constitutionalitatii legilor este reglementata de art 142 si 147 din Constitutia Romaniei, republicata de Legea 47/1992 in varianta republicata, privind organizarea si functiile Curtii Constitutionale a Romaniei si regulamentul Curtii . In Romania controlul Constitutionalitatii legilor este incredintat Curtii Constitutionale . Curtea este formata din 9 judecatori numiti pe o perioada de 9 ani fara posibilitatea prelungirii sau reinoirii mandatului lor . Trei dintre judecatori sint numiti de camera deputatilor , 3 de senat si 3 de Presedintele Romaniei . Presedintele Curtii Constitutionale este ales prin vot secret de catre judecatorii curtii dintre membrii Curtii Constitutionale pentru o perioada de 3 ani . Mandatul de presedinte la Curtea Constitutionala poate fi reinoit o singura data pentru un nou mandat de 3 ani . Membrii Curtii Constitutionale se inoiesc la fiecare 3 ani , 1/3 . Conditiile necesare pentru a putea fi numit judecator la Curtea Constitutionala sunt : pregatire juridica superioara , inalta competenta profesionala si vechime de cel putin de 18 ani in activitatea juridica sau in invatamintul superior juridic . In activitatea lor judecatorii sunt independenti si inamovibili , nu pot fi trasi la raspundere pentru voturile si opiniile exprimate in momentul adoptarii solutiilor . Judecatorii nu pot fi arestati , trimisi in judecata penala decit cu aprobarea biroului permament al camerei deputatilor , biroului permament al senatului sau al Presedintelui Romaniei . La propunerea procurorului general al Romaniei datorita complexitatii si naturii atributiilor precum si precum si a procedurilor naturii juridice , Curtea Constitutionala este considerata a fi o autoritate publica politico-jurisdictionala . Caracterul politic al Curtii Constitutionale este determinat de :

Modul de desemnare a membrilor Curtii Constitutionale De natura unora din atributiile Curtii (ex. judecarea contestatiilor cu privire la partidele politice) Caracterul jurisdictional al curtii este determinat de : Principiile de organizare si functionare a Curtii De natura unora din atributii (ex.solutionarea exceptiilor de necostitutionalitate) De procedurile folosite in fata Curtii Curtea Constitutionala este unica autoritate jurisdictionala constitutionala din Romania , este independenta , nu face parte din nici una din puterile din stat (legislativa, executiva, judecatoreasca) . Prin atributiile sale contribuie la asigurarea echilibrului dintre aceste puteri . Competenta Curtii nu poate fi contestata de nici o alta autoritate . Actele supuse controlului de constitutionalitate Legile ca acte juridice ale Parlamentului Legile pot forma obiectul controlului de constitutionalitate atit sub forma controlului prealabil , cit si sub forma controlului posterior . Controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de Parlament , dar inaintea promulgarii lor de Presedintele Romaniei . Acest control poate fi realizat doar daca exista o sesizare venita din partea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre Presedintii celor 2 camere ale Parlamentului , a Guvernului , a Inaltei Curti de Cazatie si Justitie , a Avocatului Poporului sau a cel putin 50 de deputati sau al cel putin 25 de senatori . Un astfel de control prealabil exercitat din oficiu de Curtea Constitutionala este exclus . Controlul posterior are in vedere legile deja intrate in vigoare . Se realizeaza pe calea exceptiei si nu a obiectiei asa cum se realizeaza controlul prealabil nu pot face obiectul controlului posterior a celei dispozitii legale a caror control de constitutionalitate a fost deja realizat pe calea controlului prealabil si s-a stabilit constitutionalitatea acelei prevederi . Prin intermediul controlului posterior de constitutionalitate se realizeaza accesul indirect al cetatenilor la Curtea Constitutionala . Initiativa de revizuire a Consitutiei Asupra initiativei de revizuire a Constitutiei , Curtea Constitutionala se pronunta din oficiu . Curtea Consitutionala se va pronunta daca modificarile vizate de proiectul de revizuire a Constitutiei sunt in concordanta cu prevedere a art. 150 pina la 152 din Constitutie . Regulamentele Parlamentului Regulamentul Senatului Regulamentul Camerei Deputatilor Regulamentul Comun al celor 2 Camere Acest control se poate realiza numai la sesizarea unui dintre Presedinti a celor 2 Camere , a unui grup parlamentar , sau a unui numar de 50 de deputati sau 25 de senatori . Controlul exercitat asupra regulamentelor este un control exterior . In ceea ce priveste actele Parlamentului desi Constitutia nu prevede in acest sens prin modificarea recenta a legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, vor putea fi supuse controlurile de Constitutionalitate dupa aceeasi procedura ca si cea cu privire la

regulamente hotaririle plenului camerei deputatilor , hotaririle plenului camerei senatorului si hotaririle plenui sedintelor comune a celor 2 camere