Numele: ………………………………………

Prezenta lucrare conține ________ pagini

………………………………………………...
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
Inițiala prenumelui tatălui: ……………………
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Prenumele: …………………………………....
Anul școlar 2022 – 2023
…………………………………………………
Limba și literatura română
Școala de proveniență: ………………………..
…………………………………………………
Varianta 3
Centrul de examen: …………………………..
Localitatea: ……………………………………
Județul: ………………………………………..
Nume și prenume asistent Semnătura

A COMISIA DE EVALUARE NOTA NUMELE ȘI PRENUMELE SEMNĂTURA

(CIFRE ȘI LITERE) PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

B COMISIA DE EVALUARE NOTA NUMELE ȘI PRENUMELE SEMNĂTURA

(CIFRE ȘI LITERE) PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

C COMISIA DE EVALUARE NOTA NUMELE ȘI PRENUMELE SEMNĂTURA

(CIFRE ȘI LITERE) PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
1
 SUBIECTUL I __________________________________________ _______(70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.

Textul 1
M-am făcut luntre și punte și v-am adus de la mare la munte. Mă gândisem să vă las la București și să
v-aduc munții acolo, într-o traistă de povești. Dar când să-i fac frumos ghem, munții n-au vrut să încapă în
tren. Au zis că ei nu se mișcă din așezarea lor străveche, numai fiindcă sunteți voi niște leneși fără pereche.
Acum uitați-vă : toți sunt făcuți din piatră (care e un fel de prefabricată). Nu știu când au crescut acești
ștrengari, că omenirea când a venit i-a găsit mari. Se opriseră ca niște elefanți în zare, cu tot cerul în spinare.
Bine că nu le vine în cap să plece acum mai departe, că n-am avea unde să ne dăm la o parte.
Munții noștri bogați ca soarele. Au aur și argint în toate buzunarele. Creasta aia, care parcă se clatină,
cred că e de platină. Unde te-ndrepți dai de nuiele pentru fluiere și de bușteni groși. Sub pietre sunt cărbuni,
cu care desenează locomotivele aburi pufoși. Au fier, var, sare, dar ce n-au ? Chiar și lupi care fac „hau-hau".
Ia să nu mai vorbesc de ape minerale și alte izvoare : cu ele munții se spală și pe picioare. Da, da, nu mai
sunt alții care să le semene. Uite, ne fac semn să intrăm in ei ca-n cetatea lui Cremene.
Câțiva munți Carpați sunt mai înalți decât ceilalți. Când se uită în jos, uneori, le vine amețeală și-atunci
își pun comprese cu nori. Căci să știți : munții sunt cei care dirijează ploile, spunându-le norilor : „Ce vă
îngrămădiți toți aici ca oița ? Mă, apă chioară, nu mă auzi? Plouă mai la câmpie, că mă uzi".
Năzdrăvanilor, stați! M-am luat cu vorba și am uitat să vă spun să respirați. Pentru că lumea — să nu
vă mire — vine la munte mai mult să respire. Cică aerul de aici conține nu știu ce vitamine. Și dacă-l tragi în
piept zi de zi, cuminte, te faci sănătos pe șapte ani înainte. Vedeți stânca aia bătrână care seamănă cu o
mână? Este mâna fermecată cu care muntele ajută farmacia și ne ia nouă astenia. (Tăticul știe ce e aia, cum
știți voi de-a puia-gaia). Așa. Acum am ajuns într-o poiană. Puteți călca pe iarbă ca pe un covor sau o blană.
Dar nu-mi plecați singuri prin păduri, aoleu, că munții au prăpăstii mai mari decât cele pe care vi le spun eu.
În ele se ascund jivinele și își înfig brazii rădăcinile. Brazii sânt cei mai buni alpiniști, copii. Se suie până în
vârful muntelui fără frânghii.
Pentru voi munții au si niște ascunzișuri, multe ca frunza și iarba, parcă ar fi fost făcuți pentru baba-
oarba. Te ascunzi colo, după un copac, și când strigi: „sânt gata, Chimiță!" te găsește imediat un urs ori o
veveriță. Pentru că toate animalele de care v-am vorbit și multe alte păsări cu pene stau în munți ca în cartea
cu desene. Nu pot, căci le-aș arăta eu cu degetul de la coadă și până la cioc sau la bot. Ele se joacă de-a
pitulușul pe după stâncă și când se prind se mănâncă. Iar acum au fugit de aici, fiindcă știu că noi suntem
voinici, și urcăm către vârful muntelui, pe poteci, ținându-ne de ciuperci.
Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă? Muntele cel hodoronc-tronc

Textul 2
Dacă veți urca vreodată – și eu vă sfătuiesc să urcați – prin umbra Carpaților Răsăriteni, pe la Piatra-
Neamț și Târgu-Neamț, spre locurile cele dintâi descălecări, de la un timp veți băga de seamă că se vorbește
tot mai puțin despre Ceahlău, muntele venerat al Moldovei, și că pe măsură ce se apropie Țara de Sud puterea
lui scade, spre a face treptat loc, în vorbire și în conștiința oamenilor, unui alt munte a cărui stea începe să se
ridice la orizont.
Iar atunci când veți lăsa miazănoaptea, cotind spre apus, către ținuturile păduroase ce se ridică în zare,
către patria de demult a bourilor, pe măsură ce vă veți afunda într-o lume de legende și de miresme foarte
tari ale trecutului, muntele acela se va ridica tot mai sus, iar numele lui îl veți auzi tot mai des, ca pe al unei
realități primordiale, cu care toate celelalte intră în relație.
Soarele răsare sau apune pe Rarău, norii se adună sau se împrăștie de pe Rarău, Moldova și Bistrița
curg de o parte și de cealaltă a Rarăului, turmele urcă sau coboară de pe Rarău.
O întreagă lume cu ceilalți munți ai ei și cu apele care curg prin văi, fiind frumuseții firii mereu
schimbătoare oglinzi, gravitează în jurul Rarăului, în jurul masei lui enorme și liniștite, încoronată cu piscuri
albe de calcar.
De când aceste pământuri au un chip și un nume, Rarăul ia parte la viața lor, și ca o inimă puternică și
ca o frunte în jurul căreia bat marile aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre
pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor,
ca lumina unei stele polare.
În alte locuri pot fi munți mult mai mari sau fluvii puternice, marea sau oceanul; aici Rarăul reprezintă
dimensiunea fundamentală a lumii, latura cosmică a vieții și a istoriei. Plin de foșnete și de murmure de tot

2
felul, de țipete de păsări și de sălbăticiuni, se înalță de pe fundul lumii spre cer, ca un enorm telescop în
oglinzile căruia alunecă timpul și infinitul.
Cu el începe acolo, în partea de miazănoapte a țării, realitatea sufletească din care a izvorât unduitoarea
potrivire de cuvinte: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…”.
Apele curg la vale, munții urcă spre cer, culorile lumii sunt vii, iar zvonurile ei clare. Mesteceni ard,
asemeni unor lumânări albe, în enorma catedrală a pădurilor. La intervale rare, clinchetul tălăngilor picură în
auz, fiind curgerii timpului cea mai dulce măsurătoare. O tinerețe a firii, ce nu se trece măcar cu o clipă, suie
din văi spre cele mai înalte culmi.
Cât timpul străbate Țara de sus, pe valea cea largă a Moldovei, călătorii nu-și iau ochii de la fereastra
trenului. Ore întregi, acesta parcurge o lume în fața căreia nimeni nu poate rămâne indiferent. Prin gări,
purtând pieptare tivite cu blană roșcată de vulpe, forfotesc flăcăiandri subțiri, cărora mai mult decât oricui li
se potrivește numele de feciori.
Dar și mai mult uimesc puii de om, băieții și fetele în cojoacele și sub basmalele lor, serioși, gingași,
fermecători.
De câteva ori pe zi și de câteva ori pe noapte trenurile străbat, cu șuiere lungi și cu vuiet de poduri
metalice, pădurile și munții Bucovinei. La Mestecăniș, unde e marea cumpănă a apelor, trec de pe valea
Moldovei pe cea a Bistriței – căreia acolo toată lumea îi spune Bistrița aurie – și atunci au tovarășe de drum
plutele care alunecă foșnind la vale.
Pretutindeni, uriașe stive de scânduri, munți întregi de scânduri și de trunchiuri de brad, răspândesc o
puternică mireasmă de rășină, reamintind călătorilor că străbat vechea țară a pădurilor. Dar numele locurilor?
În ele dăinuie ceva din marea alternanță a istoriei, cea care a adus părinților și continuă să ne aducă și nouă,
când zile senine, când lacrimi amare.
Sunt gări ale căror nume adie familiar, Prisaca, Dornei, Valea Putnei, Mestecăniș, Sadova, Molid, Frasin,
Păltinoasa, Ilișești, Todirești… Și altele de pe frontonul cărora încearcă să dea năvală cine știe ce spaime ale
trecutului, Strigoaia, Părhăuți, Soloneț, Porjorâta. Porjorâta aceasta, din ce foc de demult și-o fi trăgând
numele?
Cât timp străbat Țara de Sus, călătorii nu-și iau ochii de pe fereastra trenului. Sub privirea lor, văi largi
și pline de lumină alternează cu acele culmi unice în blânda lor arcuire, iar pădurile de fag cu valuri din oceanul
verde al coniferelor.
Apoi, deodată, totul intră sub farmecul și sub imensul prestigiu al Rarăului. Peste un șir de culmi
împădurite, pe cea mai înaltă dintre ele, se zăresc câteva turnuri de catedrală: Pietrele Doamnei. Urcușul
domol al Rarăului ele îl încheie cu o mișcare neașteptată, plină de avânt și tulburătoare. O întreagă țară de
munți împăduriți, albaștri la culoare, este dominată de gestul cu care Pietrele Doamnei își leapădă de pe umeri
cămașa vegetației alpine și țâșnesc spre cer, goale, albe,
Geo Bogza, Cartea Oltului. Rarăul

A.
1. Notează, din textul 1, două cuvinte care numesc bogățiile Munților Carpați. 2 puncte

__________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Un joc de copii care poate avea loc în munți este:
a) hau-hau.
b) urcușul pe frânghii în vârful muntelui.
c) de-a baba-oarba.
d) de-a pitulișul.

Răspunsul corect: □
3
 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Gări „cu nume familiar” sunt:
a) Sadova, Soloneț, Molid, Frasin.
b) Păltinoasa, Mestecăniș, Todirești, Sadova.
c) Valea Putnei, Prisaca, Părhăuți, Păltinoasa.
d) Mestecăniș, Sadova, Porjorâta, Molid.

Răspunsul corect: □
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Rarăul este comparat cu:
a) „o inimă puternică”.
b) „lumânări albe”.
c) „un șir de culmi împădurite”.
d) marea cumpănă a apelor”.

Răspunsul corect: □
5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Enunțul Adevărat Fals

Aerul de munte nu are un efect binefăcător pentru sănătate.

Iarba de munte e un covor sau o blană.

Sub pietrele munților sunt cărbuni.

Textul 2

Enunțul Adevărat Fals

Văile și culmile muntelui exprimă o tristețe a firii.

Cumpăna apelor separă valea Moldovei de cea a Bistriței.

Istoria locurilor alternează zile senine cu zile amare.

4
 6. Explică, în două – trei enunțuri, semnificația unei figuri de stil identificate în textul 2. 6 puncte

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând
câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

8. Crezi că frumusețile munților Carpați pot fi atractive pentru tânăra generație? Motivează-ți răspunsul,
în 50 – 100 de cuvinte, valorificând cele două texte. 6 puncte

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

5
________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

9. Asociază textul „Muntele cel hodoronc-tronc”, de Marin Sorescu, cu un alt text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte
o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

6
 B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
2 puncte
Există triftongi în toate cuvintele din seria:
a) „scânceau”, „adineauri”, „așterneau”.
b) „conduceau”, „leoaică”, „poiană”.
c) „lupoaică”, „voiai”, „veneau”.
d) „mioare”, „poiană”, „ne-ai”.

Răspunsul corect: □
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
2 puncte
Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) „alteori”, „copilaș”.
b) „străbunic”, „dorință”.
c) „prietenos”, „nicicând”.
d) „ființă”, „doisprezece”.

Răspunsul corect: □
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Sunt sinonime cuvintele din seria:
a) „inteligență”, „dreptate”.
b) „a ascunde”, „a arăta”.
c) „a alcătui”, „a compune”.
d) „solitar”, „solidar”.

Răspunsul corect: □
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în enunțul „Pietrele Doamnei își leapădă de pe umeri cămașa vegetației alpine și
țâșnesc spre cer, goale, albe.” sunt utilizate, în ordine, cu:
a) sens figurat, sens figurat.
b) sens propriu, sens propriu.
c) sens propriu, sens figurat.
d) sens figurat, sens propriu.

Răspunsul corect: □
5. Selectează, din secvențele următoare, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:
„Sub privirea lor, văi largi și pline de lumină alternează cu acele culmi unice în blânda lor arcuire, iar pădurile
de fag cu valuri din oceanul verde al coniferelor.”. 6 puncte

Substantivul selectat. Cazul substantivului selectat.

7
 6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care adjectivul „înalt” să fie la gradul de comparație superlativ
relativ de superioritate (1) și un enunț imperativ în care pronumele demonstrativ „acesta” să fie complement
prepozițional (2). 6 puncte

(1)________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

(2)________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază și precizează felul acestora: „În ele dăinuie
ceva din marea alternanță a istoriei, care a adus părinților și continuă să ne aducă și nouă zile senine sau
lacrimi amare.” 6 puncte

Propozițiile subordonate din frază. Felul propozițiilor subordonate.

8. Completează spațiile libere din textul de mai jos cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
6 puncte

Culmile _________________ (munte, plural) ________________ (acesta, adjectiv pronominal

demonstrativ, plural), __________________ (care) le _________________ (a privi, perfectul simplu,

persoana I) cu multă atenție, deveniră principalele imagini ale ___________________ (descriere, genitiv

singular) ______________ (a mea, adjectiv posesiv).

SUBIECTUL AL II-LEA ______________________________________________ (20 de puncte)

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o plimbare prin munții noștri,
incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1
punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
8
 __________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

9
________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

Profesor doctor Hadrian SOARE,

Colegiul Național Zinca Golescu, Pitești
10