Curs GFI:

Tehnici de previziune
financiara

conf. Laura OBREJA

BRASOVEANU

ASE- Bucuresti
2009
Previziune financiara

• Tehnici de previziune a documentelor contabile

• Previziunea cifrei de afaceri

• Construirea bilanţului şi contului de profit şi

pierdere previzionate
 Previziune financiara

Previziunea financiară are ca obiectiv determinarea resurselor necesare

pentru acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu, lung:

 pe termen scurt trebuie identificate resursele necesare pentru plata

aprovizionărilor cu materii prime, materiale, mărfuri etc. respectiv
asigurarea resurselor pentru finanţarea capitalului de lucru net
suplimentar (a variaţiei activului circulant net);
 pe termen mediu şi lung trebuie asigurate resursele necesare
pentru realizarea de investitii - achiziţionarea de active fixe.
Previziune financiara

In cadrul acestui curs abordam urmatoareale

subiecte:

(1) Tehnici de previziune a documentelor contabile

(2) Previziunea cifrei de afaceri

(3) Construirea bilanţului şi contului de profit şi

pierdere previzionate
(1) Previziune financiara - Tehnici de
previziune a documentelor contabile

Cea mai eficientă şi simplă modalitate de previzionare a

elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere:

corelarea acestora cu cifra de afaceri (CA) viitoare, deoarece

unele dintre aceste elemente sunt dependente (variază
proporţional) faţă de volumul vânzărilor, iar altele sunt
independente, respectiv au valori determinate de alţi
factori.
 (1) Previziune financiara - Tehnici de
previziune a documentelor contabile
Să analizăm relaţia dintre principalele elemente ale bilanţului şi nivelul
cifrei de afaceri:
• imobilizările necorporale – dinamica acestora în raport cu cifra de
afaceri nu poate fi determinată la nivel global, fiind necesară analiza
pentru fiecare componentă (cheltuielile de constituire; cheltuielile de
dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile)
• imobilizările corporale – este necesară analiza elementelor
componente (imobilizările corporale care participă sau nu în mod direct la
desfăşurarea activităţii de exploatare, terenurile deţinute de firmă)
• imobilizările financiare - au o evoluţie independentă de cifra de
afaceri, valoarea acestora fiind determinată de politica firmei privind
investiţiile în alte companii în scopul deţinerii unei poziţii de control;
 (1) Previziune financiara - Tehnici de
previziune a documentelor contabile
• stocurile (de mărfuri, materii prime şi materiale consumabile, de
producţie în curs de execuţie, de produse finite) sunt dependente de
nivelul activitătii firmei, astfel că, la o creştere a cifrei de afaceri, se va
înregistra o creştere a valorii stocurilor
• clienţii – pentru ca o creştere a producţiei să genereze o creştere a
vânzărilor este necesară aplicarea unei politici atractive de creditare a
clienţilor, ceea ce va conduce la creşterea postului “clienţi” prin impactul
ambilor factori de influenţă: cifra de afaceri şi durata de rotaţie a clienţilor
prin CA;
• activele de trezorerie, incluzând disponibilităţile în casă şi în contul
curent, precum şi valorile de încasat, nu variază neapărat odată cu cifra
de afaceri, având valori determinate de volumul şi ritmul de încasări şi
plăţi ale firmei, precum şi de strategia financiară a firmei în ceea ce
priveşte atitudinea faţă de riscul de apariţie a unei crize de lichiditate.
(1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile

Dacă presupunem că firma funcţionează la capacitate

maximă şi că valorile actuale ale activelor sunt
optime pentru nivelul actual al cifrei de afaceri,
atunci valoarea activelor (direct productive)
deţinute de firmă trebuie să crească odată cu
creşterea cifrei de afaceri.
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
Aceste investiţii suplimentare în active, determinate de creşterea volumului
de vânzări, trebuie finanţate prin creşterea pasivului; în cadrul pasivului,
nu toate elementele au o evoluţie corelată în mod direct cu cifra de
afaceri:
• capitalul propriu –înregistrează o creştere fie prin emisiune de acţiuni sau aport
(1)

suplimentar al asociaţilor, fie prin profit reinvestit, astfel că valoarea acestuia nu este
determinată în mod direct de creşterea cifrei de afaceri decât prin partea din profitul
previzionat nedistribuită sub formă de dividende;

• datorii financiare – valoarea acestora este determinată de contractarea de credite

necesare finanţării creşterii investiţiei firmei în active imobilizate şi în active circulante;

• furnizorii – prin creşterea volumului de aprovizionări cu mărfuri, materii prime,

materiale etc. în condiţiile menţinerii nivelului actual al termenelor de plată se
realizează o creştere automată a resurselor atrase de la furnizori;
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
• Să analizăm relaţia dintre principalele venituri şi cheltuieli înscrise în contul de profit
şi pierdere şi nivelul cifrei de afaceri:

• veniturile de exploatare – formate din cifra de afaceri, venituri din producţia stocată,
imobilizată şi alte venituri de exploatare;

• cheltuielile de exploatare – se pot grupa în cheltuieli variabile şi fixe;

• veniturile financiare – sunt generate de deţinerea de imobilizări financiare, astfel că

nu sunt direct corelate cu cifra de afaceri;

• cheltuielile financiare – cheltuielile cu dobânzile se calculează în raport cu rata

dobânzii şi volumul datoriilor financiare;

• veniturile şi cheltuielile extraordinare – nu sunt influenţate de volumul de activitate,

ci de apariţia unor evenimente neprevăzute (cu caracter extraordinar);
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
Concret, prima etapă în realizarea previziunii financiare constă în
analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din bilant şi
din contul de profit şi pierdere a căror evoluţie este determinată de
modificarea cifrei de afaceri.

Previziunea financiară se poate realiza pe baza a trei metode,

respectiv:
• Metoda “procent din cifra de afaceri”
• Metoda „durata de rotaţie” sau „vitezei de rotaţie”
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
Metoda “procent din cifra de afaceri”
• pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determină coeficientul de
proporţionalitate înregistrat până în momentul realizării previziunii;

• în funcţie de evoluţia acestui coeficient de proporţionalitate şi, eventual, de

optimizările pe care le are în vedere firma, se previzionează valoarea
coeficientului de proporţionalitate pentru anul pentru care se doreşte
previziunea – de exemplu ca valoare optima, medie, mediana, minima sau
maxima, in functie de cel care face previziunea;

• prin aplicarea coeficientului previzionat asupra cifrei de afaceri planificată, se

obţine valoarea previzionată a respectivului element;

• elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind alte

informaţii (de exemplu evoluţia anterioară a acestora, în funcţie de care se
extrapolează tendinţa).
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
Metoda “procent din cifra de afaceri” -
exemplu an stocuri CA procent din CA
2005 300 1200 25%
2006 450 1500 30%
-pentru stocuri se considera ca marimea acestora
2007 530 2000 27%
este dependenta de cifra de afaceri, astfel ca se 2008 600 2300 26%
valoare medie 27%
determină coeficientul de proporţionalitate
valoare minima 25%
înregistrat până în momentul realizării previziunii valoare maxima 30%

-astfel, daca analistul previzioneaza in 2009 o

crestere cu 40% a cifrei de afaceri, in functie de
scenariul propus privind procentul stocurilor in
cifra de afaceri (ca valoare medie, maxima sau
valoare medie 27%*2300*(1+40%) 866
minima) se va estima o marime previzionata a
valoare minima 25%*2300*(1+40%) 805
stocurilor de: valoare maxima 30%*2300*(1+40%) 966
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
Metoda „durata de rotaţie” sau „vitezei de rotaţie”
• pentru elementele dependente de cifra de afaceri, se determină durata de
rotaţie sau viteza de rotaţie din perioada precedentă momentului realizării
previziunii; este echivalentă cu metoda „procent din cifra de afaceri”
(presupune tot proporţionalitatea dintre respectivul element şi cifra de afaceri)

• în funcţie de evoluţia duratei sau vitezei de rotaţie şi, eventual, de optimizările

pe care le are în vedere firma se previzionează durata sau viteza de rotaţie
pentru anul pentru care se doreşte previziunea;

• prin aplicarea duratei sau vitezei de rotaţie previzionată asupra cifrei de afaceri
planificată, se obţine valoarea previzionată a respectivului element;

• elementele independente de cifra de afaceri se vor previziona folosind alte

informaţii (de exemplu evoluţia acestora).
 (1) Previziune financiara - Tehnici
de previziune a documentelor contabile
Metoda “durata de rotatie” sau “viteza de
rotatie” - exemplu
an durata de rotatieviteza de rotatie
2005 90 4.00
-pentru stocuri se considera ca marimea acestora 2006 108 3.33
2007 95 3.77
este dependenta de cifra de afaceri, astfel ca se 2008 94 3.83
determină durata de rotatie, respectiv viteza de valoare medie 97 3.74
valoare minima 90 3.33
rotatie înregistrate până în momentul realizării valoare maxima 108 4.00

previziunii

-astfel, daca analistul previzioneaza in 2009 o valoare medie 97*2300*(1+40%)/360 866

valoare minima 90*2300*(1+40%)/360 805
crestere cu 40% a cifrei de afaceri, in functie de
valoare maxima 108*2300*(1+40%)/360 966
scenariul propus privind durata sau viteza de
valoare medie 2300*(1+40%)/3,74 862
rotatie a stocurilor prin cifra de afaceri (ca
valoare minima 2300*(1+40%)/3,33 966
valoare medie, maxima sau minima) se va estima valoare maxima 2300*(1+40%)/4 805
o marime previzionata a stocurilor de:
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri
Previziunea cifrei de afaceri
•Previziunea corectă a cifrei de afaceri este o etapă extrem de importantă – analizati
dezavantajele situatiilor:

– dacă se estimează o cifră de afaceri ce se dovedeşte a fi mai mare decât cea

realizată?

– dacă se estimează o cifră de afaceri mai mică decât s-ar putea realiza?

Factorii care trebuie luaţi în considerare pentru estimarea volumului vânzărilor sunt:
tendinţa înregistrată în evoluţia vânzărilor în ultima perioadă, nivelul global al pieţei
respectivelor produse şi/sau servicii, estimându-se şi cota de piaţă a firmei pe toate
aceste pieţe, este foarte importantă dimensionarea cifrei de afaceri la nivelul ratei de
creştere sustenabile.
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri

Previziunea şi realizarea unei creşteri a cifrei de afaceri superioară

valorii sustenabile va genera o insuficienţă de fonduri, astfel că
firma va apela la finanţare prin credite, modificându-se astfel
gradul de îndatorare, ceea ce va genera costuri din ce în ce mai
ridicate aferente dobânzilor. Pe de altă parte, realizarea unei cifre
de afaceri sub nivelul sustenabil reprezintă o risipă a resurselor
disponibile, generând un cost de oportunitate.
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri

Previziunea cifrei de afaceri se poate realiza pe baza uneia din

următoarele metode:

(a) utilizarea datelor istorice

(b) utilizarea ratei de creştere sustenabile
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri
(a) utilizarea datelor istorice

Empiric s-a constatat că există o legătură între ratele de creştere a

cifrei de afaceri înregistrate în trecutul unei firme şi evoluţia
viitoare a acestora, dar această extrapolare a trecutului reprezintă
un subiect controversat.

Pe scurt, metoda constă în utilizarea cifrei de afaceri înregistrate de

firmă pentru a determina o cifră de afaceri previzionată.
Modalitatea de agregare a datelor din trecut face ca această
metodă să aibă mai multe variante:
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri
(a) Utilizarea ratei medii de creştere
• În cadrul acestei variante, rata previzionată de creştere a cifrei de
afaceri este media (aritmetică simplă sau ponderată) a ratelor de
creştere înregistrate în trecut.
• Media aritmetică simplă este
T T
 CA t  1 )
_  rata de crestere t  (CA t
CA t  1
g t 1
 t 1
nr .perioade T

• Media aritmetică ponderată este:

T T

_  rata de crestere t t   ( CA t  CA t 1 ) CA t 1   t

t 1 t 1
g T
 T
t t
t 1 t 1
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri
Utilizarea ratei medii de creştere

În funcţie de acestă rată medie (aritmetică simplă sau ponderată) de

creştere a cifrei de afaceri, se poate determina valoarea
previzionată a cifrei de afaceri pentru perioada următoare:

_
CA prev ( T 1)  CA T (1  g )
(2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri
anii CA g(CA)
2004 18000
2005 20000 11.11%
2006 19400 -3.00%
2007 24000 23.71%
2008 30000 25.00%
media aritmetica simpla 14.21%
media aritmetica ponderata 17.62%
2009 - media aritmetica simpla
34262
2009 - media aritmetica ponderata
35287
 (2) Previziune financiara – Previziunea
cifrei de afaceri
Utilizarea datelor istorice în estimarea creşterii viitoare a cifrei de afaceri este utilă,
însă acestea nu reprezintă informaţii suficiente. Analiza empirică demonstrează că
este puţin probabil ca firmele care au înregistrat creşteri mai rapide în anumite
perioade să continue cu acelaşi ritm şi în perioadele următoare. Relevanţa datelor
înregistrate în trecut pentru previzionarea datelor din viitor depinde de stabilitatea
activităţii economice a firmei şi a mediului în care aceasta acţionează, stabilitate
care este influenţată de următorii factori:
- volatilitatea ratelor de creştere
- mărimea firmei - deoarece creşterea este măsurată în procente, trebuie luată în calcul şi
dimensiunea firmei – odată cu creşterea mărimii firmei, devine mai dificilă menţinerea unei
rate înalte de creştere.
- ciclul economiei - dacă activitatea firmei este influenţată de evoluţia economiei, este
esenţial momentul alegerii datelor de analiză
- modificări structurale - ratele de creştere înregistrate sunt consecinţa mixului de politici
adoptat de firmă: politica de investiţii, politica de finanţare, politica de dividend. În
condiţiile în care firma modifică una dintre aceste politici, informaţiile până la acel moment
devin irelevante pentru previzionarea evoluţiei viitoare.
(2) Previziune financiara

(b) Utilizarea ratei de creştere sustenabile

Rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri se poate calcula
ex-post:
CA t  CA t 1
gt 
CA t 1

De multe ori, în managementul financiar, creşterea cifrei de

afaceri este considerată un obiectiv în sine, deoarece
creşterea CA este interpretată ca generând creşterea cotei de
piaţă şi a profitului. Din punct de vedere financiar, creşterea
cifrei de afaceri nu este întotdeauna o « binecuvântare »,
deoarece o creştere rapidă afectează negativ resursele firmei.
 (2) Previziune financiara

Noţiunea de rată de creştere sustenabilă se referă la rata de creştere a

cifrei de afaceri maxim posibilă fără a genera dezechilibre financiare.
În determinarea acesteia se consideră următoarele ipoteze:
• firma nu doreşte să apeleze la emisiune de noi acţiuni – astfel încât creşterea capitalurilor
proprii se realizează doar prin încorporarea profitului:
CPR  Pr ofit reinvestit  Profit net - Dividende
• firma urmăreşte menţinerea actualei structuri a capitalului (raportul datorii /capital propriu = L
= constant); în aceste condiţii, creşterea datoriilor nu se poate realiza decât prin creşterea
proporţională a capitalurilor proprii
Datorii financiare 0 Datorii financiare 0  Noi credite

Capital propriu 0 Capital propriu 0  Pr ofit reinvestit

• firma urmăreşte menţinerea actualei politici de dividend (rata de distribuire a dividendelor = d

= constantă). Astfel partea din profit nedistribuită (rămasă la dispoziţia firmei pentru investiţii)
este (1-d).
 (2) Previziune financiara

Sub aceste ipoteze, rata de creştere sustenabilă va fi dată de:

ACTIV Capital propriu  Datorii

g *t  
ACTIVt 1 Capital propriu t 1  Datorii t 1

Capital propriu (1  L ) Capital propriu

 
Capital propriu t  1 (1  L ) Capital propriu t 1

Pr ofit reinvestit t Pr ofit net t

  (1  d )  (1  d ) R fin
Capital propriu t 1 Capital propriu t 1
 (2) Previziune financiara

Există trei situaţii posibile :

• rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este superioară ratei de creştere
sustenabile – acest fenomen nu poate fi realizat decât prin relaxarea uneia dintre
ipoteze : fie se apelează la atragere de resurse suplimentare prin emisiune de
acţiuni, fie creşte gradul de îndatorare, fie scade rata de distribuire a dividendelor ;
această strategie nu este recomandată a fi folosită pe termen lung, deoarece
conduce la nemulţumirea acţionarilor sau la îndatorare excesivă ;

• rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este inferioară ratei de creştere

sustenabilă – firma nu utilizează integral resursele disponibile, astfel că apar
costuri de oportunitate ;

• rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este egală cu rata de creştere

sustenabile – varianta optimă, astfel că se poate utiliza pentru previziunea cifrei de
afaceri rata de creştere sustenabilă
(2) Previziune financiara

Daca rata de creştere efectivă a cifrei de afaceri este egală cu rata

de creştere sustenabile:

CA prev  CA actuala
g  g*   g*  CA prev  CA actuala (1  g*)
CA actuala
 (2) Previziune financiara

Rata de creştere sustenabilă poate fi descompusă în următorii factori de

influenţă, identificandu-se modalitatile de crestere a acesteia :
PN CA Activ
g*  (1  d ) R fin  (1  d )  
CA Activ CPR
• scăderea ponderii dividendelor în profitul net;
• firma, prin micşorarea cheltuielilor sau prin promovarea produselor, reuşeşte
creşterea ratei de marjă

• viteza de rotaţie a activului – prin creşterea acesteia, respectiv prin scăderea

duratei de rotaţie a activului prin cifra de afaceri;

• rata de structură (Activ/CPR) – prin creşterea ratei de îndatorare se obţin resurse

suplimentare prin care este posibilă finanţarea unei rate de creştere a cifrei de
afaceri superioare.
 Previziune financiara

• În cazul în care creşterea efectivă a cifrei de afaceri (g) este superioară valorii sustenabile
(g*), diagnosticul financiar depinde de perioada pentru care s-a înregistrat această situaţie :
dacă este o politică tranzitorie, problema se rezolvă prin împrumuturi suplimentare, iar, în
viitor, când creşterea efectivă devine inferioară creşterii sustenabile firma va rambursa
aceste datorii suplimentar atrase ; dacă însă este o situaţie pe termen lung, firma atrage
resurse suplimentare prin credite suplimentare a căror rambursare devine problematică în
cazul în care creşterea cifrei de afaceri nu generează lichidităţi suficiente.

• În situaţia în care rata efectivă de creştere a cifrei de afaceri este inferioară ratei de creştere
sustenabile, firma rămâne cu resurse neutilizate ; dacă este o situaţie tranzitorie, se poate
aplica această strategie pentru acumularea de resurse în vederea susţinerii unei creşterii
viitoare anticipate ; dacă însă este o situaţie pe termen lung trebuie analizate cauzele – s-ar
putea să fie o problemă la nivelul sectorului respectiv de activitate sau doar la nivelul firmei,
în ultimul caz fiind necesare analizele performanţelor firmei pentru a elimina elementele care
restricţionează creşterea.
 (2) Previziune financiara – rata de
crestere sustenabila – exemplu:
2004 2005 2006 2007 2008
CA 1200 1400 1500 1750 2000
Profit net 80 100 130 180 230
Dividende 40 50 65 90 115
Activ 500 600 680 750 960
Capital propriu 0 400 450 500 600 690

Pe baza situatiei inregistrate in 2008, rata de crestere sustenabila obtinuta la

sfarsitul acestui an este de 15% = (1 - 90/180)*180/600.
In anul viitor cifra de afaceri efectiva creste cu 14,29% = (2000 – 1750)/1750,
astfel ca nu se inregistreaza abateri semnificative ale cresterii efective fata de
cresterea sustenabila din punct de vedere financiar.
Tema : Calculati pentru intreaga perioada rata de crestere efectiva si cea
sustenabila a cifrei de afaceri; identificati factorii determinanti ai acestei
evolutii; explicati situatiile in care se constata diferente semnificative intre cele
doua rate.
(3) Previziune financiara – Construirea bilantului
si a contului de profit si pierdere previzionate
Construirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere previzionate
Pe baza ipotezelor din etapa 1 şi a cifrei de afaceri previzionate în cadrul etapei 2, se pot construi
documentele contabile previzionate, între care se poate constata o interdependenţă - pentru
determinarea necesarului de resurse se iau în considerare, ca resurse disponibile, viitoarele
profituri nedistribuite sub formă de dividende - calculate iniţial fără a ţine cont de implicaţiile
financiare ale diverselor modalităţi de finanţare; în funcţie de posibilităţile de finanţare (prin
pasive curente suplimentare, contractare de noi datorii financiare, emisiune de acţiuni – selecţie
care va ţine cont în primul rând de costul capitalului, dar şi de încadrarea unor indicatori de risc
în anumite limite, de exemplu o limită maximă a gradului de îndatorare, o limită minimă a
lichidităţii) se determină costul acestor resurse; acest cost va influenţa rezultatul prognozat prin
creşterea cheltuielilor cu dobânzile, care variază atât în raport cu volumul datoriilor, dar şi în
raport cu rata dobânzii (care la rândul ei se poate modifica în funcţie de gradul de îndatorare al
firmei; acest rezultat previzionat modificat va influenţa nivelul necesarului de resurse (prin
scăderea profitului nedistribuit sub formă de dividende faţă de valoarea iniţial previzionată,
considerând ca politica de distribuire de dividende nu se modifică).

În concluzie, prognozarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere este un proces iterativ!

 (3) Previziune financiara – Exemplu

Pentru firma XYZ se cunosc următoarele informaţii din bilanţ şi din

contul de profit şi pierdere ale anului 2008:

activ pasiv
imobilizari 400 capital propriu 550
stocuri 200 datorii financiare pe termen lung 100
creante clienti 250 furnizori 240
active de trezorerie 100 datorii financiare pe termen scurt 60
Activ total 950 Pasiv total 950

Din datoriile financiare pe termen lung, 50% sunt pe termen mai mare de doi ani; pentru
simplificare vom considera rata dobânzii de 10%, indiferent de termenul datoriilor
financiare.
 (3) Previziune financiara – Exemplu

cont rezultate
CA 800
aprovizionari externe 350
salarii 150
EBITDA 300
amortizari 50
EBIT 250
dobanzi 16 10%*(100+60)
EBT 234
impozit 37,44 16%*234
profit net 196,56
Din profitul net obţinut 40% se distribuie sub formă de dividende, restul
reinvestindu-se.
 (3) Previziune financiara - exemplu

Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de afaceri,

durata si respectiv viteza de rotatie pentru elementele din bilant a caror evolutie
este determinata de modificarea cifrei de afaceri:

procent durata viteza de

din CA rotatie rotatie
imobilizari 50,00% 180 2
stocuri 25,00% 90 4
creante clienti 31,25% 112,5 3,2
active de trezorerie 12,50% 45 8
furnizori 30,00% 108 3,3
(3) Previziune financiara - exemplu

În realizarea previziunii pentru anul următor, vom considera următoarele ipoteze de

lucru:

1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere sustenabila;

2) durata de rotaţie a imobilizarilor ramane constanta;
3) viteza de rotatie a stocurilor se accelereaza cu o rotatie;
4) durata de rotaţie a creantelor-clienţi scade cu 12,5 zile, ceea ce este echivalent cu
reducerea perioadei pentru care se acordă credite comerciale clienţilor
5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri rămâne constantă;
6) durata de rotaţie a furnizorilor ramane constanta;
7) ponderea aprovizionărilor externe şi a salariilor în CA rămâne constantă, acestea
reprezentând cheltuieli variabile în raport cu cifra de afaceri;
8) amortizarile cresc cu 10
9) se pastreaza rata de reinvestire si rata dobânzii se mentine la nivelul de 10%, indiferent
de mărimea datoriilor financiare;
10) pentru anul viitor se doreste obtinerea unei rate de lichiditate generala de minim 1,7;
11) pentru anul viitor se doreste obtinerea unui grad de indatorare totala de maxim 40%.
(3) Previziune financiara - exemplu

Aplicand ipotezele de lucru, obtinem:

1)cifra de afaceri creste cu rata de crestere sustenabila;

g*=(1-d)PN/CPR0=(1-40%)196,56/(550-117,94)=27,3%
Observatie: s-a scazut profitul reinvestit in anul curent (60% din 196,56) pentru a identifica
valoarea capitalului propriu la inceputul anului 2008.
CA2009=CA2008(1+g*)=1018,37
2) durata de rotaţie a imobilizarilor ramane constanta;
Durata rotatie imobilizari = 180 zile = Imobilizari2009/CA2009 Imobilizari 2009=509,18
3) viteza de rotatie a stocurilor se accelereaza cu o rotatie;
Viteza de rotatie stocuri = 4+1 = CA2007/Stocuri2009  Stocuri2009=203,67
4) durata de rotaţie a creantelor-clienţi scade cu 12,5 zile, ceea ce este echivalent cu
reducerea perioadei pentru care se acordă credite comerciale clienţilor
Durata rotatie creante clienti = 112,5-12,5=100 zile = Creante clienti2009*360/CA2009
Creante clienti2009=282,88
(3) Previziune financiara - exemplu

5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri rămâne constantă;

Active de trezorerie/CA=12,5%  Active de trezorerie2009=127,3
6) durata de rotaţie a furnizorilor ramane constanta
Durata rotatie furnizori=Furnizori2009*360/CA2009  Furnizori2009=305,51
7) ponderea aprovizionărilor externe şi a salariilor în CA rămâne constantă, acestea
reprezentând cheltuieli variabile în raport cu cifra de afaceri;
Pondere in CA a aprovizionarilor externe = Aprovizionari/CA=43,75%  Aprovizionari
externe 2009=445,54
Pondere in CA a salariilor = Salarii/CA=43,75%  Salarii 2009=190,94
8) amortizarile cresc cu 10
Amortizari2009=50+10=60
9) se pastreaza rata de reinvestire si rata dobânzii se mentine la nivelul de 10%, indiferent
de mărimea datoriilor financiare;
Aceste informatii le vom folosi pentru determinarea cheltuielilor cu dobanda si a
profitului reinvestit
 (3) Previziune financiara - exemplu

Prin utilizarea acestor valori previzionate, construim bilantul si contul de profit si

pierdere:
Bilant previzionat cont rezultate previzionat
activ 2009 pasiv 2009 CA 1018,37
imobilizari 509.18 capital propriu 707.19 aprovizionari externe 445,54
datorii financiare salarii 190,94
stocuri 203.67 50
pe termen lung EBITDA 381,89
creante clienti 282.88 furnizori 305.51 amortizari 60
active de
127.30
datorii financiare
50
EBIT 321,89
trezorerie pe termen scurt dobanzi (10%*100) 10
necesar de EBT 311,89
10.33
finantat impozit (16%*EBT) 49,90
Activ total 1123.03 Pasiv total 1123.03 profit net 261,99
Capitalul propriu = Capital propriu2008+PNrenvestit = 550+157,19
dividende 104,79
Datoriile financiare pe termen lung = 50%din datoriile financiare pe
termen lung din 2008 = 50 profit reinvestit 157,19
Datoriile financiare pe termen scurt = 50%din datoriile financiare pe
termen lung din 2008 = 50 (datoriile financiare pe termen scurt, de 60,
rambursandu-se)
(3) Previziune financiara – Exemplu

Se constata ca aplicarea ipotezelor, fara a tine cont de credite suplimentare,

implica o valoare a activului previzionat de 1123,03, in timp ce pasivele reprezinta
doar 1112,7, ceea ce implica un necesar de resurse suplimentare de 10,33.
Aceste resurse se vor atrage din exterior, ordinea, in functie de costuri, a surselor
de finantare fiind:
a)credit suplimentar pe termen scurt
b)credit suplimentar pe termen lung
c)emisiune de actiuni sau aport suplimentar la capitalul social

Marimea maxima a creditelor suplimentare este determinata de anumite restrictii impuse

firmei privind gradul de lichiditate si de indatorare.
(3) Previziune financiara – Exemplu

In cazul nostru:
10) rate de lichiditate generala de minim 1,7
Active curente/Pasive curente=1,7  (203,67+282,88+127,3)/(305,51+50+x)=1,7
unde x=marimea maxima a creditului suplimentar pe termen scurt astfel incat sa fie
respectata conditia privind lichiditatea
x=5,58
Necesarul de finantat fiind de 10,33, se va contracta un credit suplimentar pe termen scurt
de 5,58, restul fiind contractat prin credite pe termen lung.

11) gradul de indatorare totala de maxim 40%

Datorii totale/Activ=40%(50+y+305,51+50+5,58)/1123,03=40%
unde y=marimea maxima a creditului suplimentar pe termen lung astfel incat sa fie
respectata conditia privind gradul de indatorare
 y=38,13
Necesarul de finantat fiind de 10,33, din care s-a atras 5,58, se va contracta un credit
suplimentar pe termen lung de 4,75.
 (3) Previziune financiara – Exemplu

DAR
necesarul de finantat fiind acoperit din credite, va creste valoarea cheltuielilor cu dobanzile
fata de prima previziune, ceea ce va conduce la scaderea profitului net, deci si a profitului
net reinvestit, deci si a cresterii capitalului propriu, astfel ca trebuie finantata diferenta
prin un credit suplimentar pe termen lung.
Astfel, previziunea bilantului si a contului de profit si pierdere este un proces iterativ, in
care trebuie analizate interdependentele dintre cele doua documente:
cont rezultate prev.1 prev.2 prev.3
CA 1018,37
pasiv prev.1 prev.2 prev.3 aprovizionari ex 445,54
capital propriu 707,19 707,19 706,67 salarii 190,94
EBITDA 381,89
(550+157,19) (550+156,67) (550+156,64)
amortizari 60
datorii financiar 50 54,75 55,27 EBIT 321,89 321,89 321,89
furnizori 305,51 305,51 305,51 dobanzi 10 11,03 11,09
datorii financiar 50 55,58 55,58 EBT 311,89 310,85 310,80
necesar de fina 10,33 impozit 49,90 49,74 49,73
profit net 261,99 261,12 261,07
Pasiv total 1123,03 1123,03 1123,03
dividende 104,79 104,45 104,43
profit reinvest 157,19 156,67 156,64