Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
financiare - II
Marketing anul III
Cuprins:
Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi obligaţii
Analiza vitezei de rotaţie a activelor
circulante
Viteza de rotaţie a activelor circulante este un indicator de eficienţă care corelează cifra
de afaceri sau o componentă a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al
acestora.
Viteza de rotaţie a activelor circulante poate fi exprimată ca:
- număr de rotaţii (n):
CA
n
AC
unde:
AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante (aferente exploatării: stocuri și
crențe);
AC
Dz T
CA
unde:
T – numărul de zile al perioadei analizate.
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
CREANȚELE
◦ O modalitate de a măsura calitatea creanţelor (văzută în
sensul de uşurinţa cu care pot fi transformate în
lichidităţi) o reprezintă calculul numărului de rotaţii în
cadrul unei perioade (de regulă un an) sau numărul de
zile al perioadei în care se încasează în medie creanţele
întreprinderii. Cu cât mai mare este numărul de rotaţii
pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de încasare,
cu atât mai rapid se recuperează sumele ce apoi pot fi
utilizate în onorarea obligaţiilor ce devin exigibile.
◦ În mod uzual, analiştii determină valoarea medie a
creanţelor pe baza mediei aritmetice a valorii acestora
între începutul şi sfârşitul perioadei (anului).
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
Rotaţia creanţelor (Rc), exprimată ca număr de rotaţii şi durata de recuperare a creanţelor (Drc),
exprimată în număr de zile:
Cifra de afaceri T
Rc Drc
Creanţe medii Rotaţia creanţelor
RCcr CA*
Rc sau sau CA/SCR
S CR S CR
unde:
S CR – suma soldurilor medii debitoare pentru conturile de creanțe (în prețuri inclusiv TVA);
CA* – cifra de afaceri corectată cu TVA (în prețuri inclusiv TVA);
RCcr – suma rulajelor creditoare ale conturilor de creanțe (în prețuri inclusiv TVA);
CA - cifra de afaceri (în prețuri fara TVA);
SCR - suma soldurilor medii debitoare pentru conturile de creanțe (în prețuri exclusiv TVA).
În mod uzual, analiştii determină valoarea medie a creanţelor pe baza mediei aritmetice a
valorii acestora între începutul şi sfârşitul perioadei (anului).
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
STOCURILE
◦ Stocurile oricărei firme necesită timp pentru a fi
transformate în creanţe şi apoi în lichidităţi.
◦ Rotaţia stocurilor poate fi calculată prin raportare
fie la cifra de afaceri, fie la costul vânzărilor. În
general, este preferată rata „Stocuri/Costul
bunurilor vândute“ ca urmare a faptului că cifra de
afaceri include şi componenta profit.
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
Rotaţia stocurilor (Rc) şi perioada de recuperare a stocurilor (Prs), exprimată în număr de zile:
T
Stocuri Prs
Rs Rotaţia stocurilor
Costul bunurilor vandute
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
OBLIGAȚIILE
◦ O firmă acordă perioade de încasare pentru
partenerii comerciali şi, în acelaşi timp primeşte un
credit comercial (de regulă fără un cost financiar),
respectiv un interval de timp în care poate achita
obligaţiile către furnizori sau creditori.
◦ Astfel se poate calcula indicatorul „Achitarea
obligaţiilor“ (AO) (exprimat ca număr de rotaţii într-
o perioadă de timp T)
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
Achitarea obligaţiilor (AO), exprimată ca număr de rotaţii într-o perioadă de timp T şi perioada
de achitare a obligaţiilor (Pao), exprimată în număr de zile:
Costul vânzărilor T
AO Pao
Obligaţii curente medii Achitarea obligatiil or
RD datorii CA*
AO sau sau CA/S datorii
S datorii S datorii
unde:
S datorii – suma soldurilor medii creditoare pentru conturile de obligații pe termen scurt
(în prețuri inclusiv TVA);
CA* – cifra de afaceri corectată cu TVA (în prețuri inclusiv TVA );
RD datorii– suma rulajelor debitoare ale conturilor de obligații pe termen scurt (în prețuri
inclusiv TVA ).
CA - cifra de afaceri (în prețuri fara TVA);
S datorii - suma soldurilor medii creditoare pentru conturile de obligații pe termen scurt
(în prețuri exclusiv TVA).
Este de preferat ca durata de recuperare să fie sub media
ramurii. Însă o situare sensibil sub media ramurii (de exemplu
10 zile faţă de media ramurii de 30 de zile) indică termene
foarte strânse de plată pentru partenerii comerciali, o situaţie
care poate afecta cifra de afaceri, în condiţiile în care
competitorii acordă clienţilor termene mai bune de achitare.
O perioadă de rotaţie a stocurilor în scădere reprezintă un
semnal favorabil, dar şi în acest caz este esenţială examinarea
nivelului ratei faţă de nivelurile din ramură. Şi aici o perioadă
mult mai mare decât media ramurii reprezintă o problemă ca
urmare a blocării capitalului şi ulterior dificultăţi în onorarea
obligaţiilor. În plus, aceasta poate fi un semnal privitor la
existenţa unor stocuri cu mişcare lentă (stocuri demodate sau
care nu pot fi valorificate pe piaţă).
Analiza corelaţiei dintre creanţe şi
obligaţii
Prin corelarea vitezei de rotaţie a creanţelor, stocurilor şi obligaţiilor curente se poate calcula
indicatorul ciclul comercial (Cc).
Cc = Drc + Prs - Pao