Seminar 4 22.04.

2021

Gestiunea pe termen scurt a Activelor circulante

Dimensionarea stocurilor de valori de exploatare prin metoda sintetica(globala)

Gestiunea financiară pe termen scurt referitoare la activele circulante presupune ca orice

firmă să isi evalueze la inceputul activitatii anuale, eforturile materiale si financiare pe care le are
de facut legat de procurarea si utilizarea stocurilor. Se poate utiliza o metoda analitica care
presupune evaluarea individuala a fiecarui stoc cantitativ si valoric ( se cuantifica separat
stocurile pe materii prime, materiale, piese de schimb, obiecte de inventar, productie
neterminata, produse finite etc) la final insumandu-se valoarea acestora obtindandu-se necesarul
anual cu defalcare pe trimestre pentru totalul valorilor de exploatare. Procedeul se aplica pentru
firmele nou infiintate.

La firmele aflate deja in functiune, determinarea necesarului financiar se poate face

simplificand calculele prin transferul rezultatelor datelor din contabilitate pentru primul an,
plecand de la ideea ca volumul de activitate al firmei ramane constant motiv pentru care si
volumul activelor circulante ar trebui sa ramana la acelasi nivel.

Daca totusi trebuie facute corectii, acestea vor fi operate in functie de productia
exercitiului sau de cifra de afaceri, influentate cu modificarile datorate conditiilor de
aprovizionare, productie si desfacere.

Balanta acestor calcule care va fi costul complet al productiei exercitiului care va fi

influentata cu viteza de rotatie a activelor circulante, astfel:

1. Se calculeaza viteza de rotatie a activelor circulante pentru anul de baza(primul an de

functionare):

N 0∗T (360)
Vz 0=
PE0
N0 = necesarul financiar de active circulante din anul de baza
PE0= productia exercitiului exprimata in cost complet din anul de baza

2. Viteza de rotatie din anul de baza cu modificarile previzibile in anul de plan rezultate din
conditiile de aprovizionare, productie si desfacere:
 n
Vz 0 C=Vz + ∑ c i
❑
0
i=1

Vz0c= viteza de rotatie din anul de baza corectata

Ci= corectiile exprimate in zile ce se aplica vitezei de rotatie exprimate in anul de baza
Corectiile pot fi:
a) Influenta generata de inlocuirea materiilor prime si materiale(360 zile):
( N 1−N 0 )∗1
c 1=
PE 0
N1= Necesarul financiar pentru materialul ce se utilizeaza in anul curent
N0= .. anul de baza
b) Influenta eliminarii stocurilor fara miscare inregistrate in anul de baza:
m 0∗T
c 2=
PE 0

m 0=stocul mediu al materialelor fara miscare in anul de baza

Eliminarea stocurilor fara miscare contribuie la cresterea miscarii de rotatie

c) Calcului inlocuirii unui produs in fabricatie cu altul nou:

-Influenta datorata modificarii necesarului financiar de materiale ca urmare a inlocuirii
produsului
( N 1−N 0 )∗1
c 3=
PE 0

N1= Necesarul financiar aferent materialelor pentru fabricarea noului produs

N0= produsului inlocuit
-Influenta modificarii valorii productiei exercitiului ca urmare a inlocuirii

d) Influenta modificarii conditiilor de aprovizionare la unul din materiarele folosite:

( I 1−I 0 ) P
c4 =
100
I1= intervalul de aprovizionare in anul de plan
P=ponderea necesarului financiar al materialului respectiv in totalul necesarului financiar
pentru materii prime si materiale

e) Influenta modificarii ciclului de fabricatie la un produs ca urmare a schimbarii

tehnologiei:
( d 1−d 0 ) P
c 5=
100
 D1= durata ciclului de fabricatie dupa introducerea noii tehnologii
D0= inaintea schimbarii tehnologiei
P=ponderea necesarului financiar pentru productie nedeterminata la care se schimba
tehnologia in totalul necesarului financiar pentru productia nedeterminata

3. Se determina necesarul financiar anual al valorilor de exploatare in anul curent:

PE1
N 1= ∗Vz c0
360
PE1= productia exercitiului in cost complet programata pt anul curent
4. Dupa obtienrea rezultatului anual acesta va fi defalcat pe trimestre pe elemente materiale
conform structurii activelor circulante din bilantul firmei.

Optimul investirii in stocuri

Dimensionate intr un mod cat mai optim pentru a asigura o rotatie normala a acestora si o
viteza de rotatie corespunzatoare. Forme specifice ale vitezei de rotatie:
- Viteza de rotatie in zile (V)
S∗T
V=
CA

T
V=
NC

- Coeficientul vitezei de rotatie (Nr de circuite pe care le parcurg AC intr o perioada de

timp)

CA T
NC = NC =
S V

In vederea obtinerii acestori indicatori unitatile economice calculeaza stocurile medii

dupa urmatoarele formule:

Str=
S 1+SF
S . AN =
∑ S TR
2 4

Str= stocul mediu trimestrial

Si= stocul initial al trimestrului
SF= Stocul final trimestrial
 San=stoc mediu anual

Calculul periodic al vitezei de rotatie urmareste sa surprinda eliberarile de timp absolute

si relative de resurse financiare care pot contribui la reducerea blocajelor financiare si la
cresterea profitului firmei. O problema specifica a optimului investirii in stocuri este si aceea a
structurii si calitatii acestor stocuri urmarindu-se posibilitatea vanzarii sau transformarilor in bani
sens in care firmele determina gradul de lichiditate al stocurilor cu precadere la marfuri si
ambalaje.

Acest grad de lichiditate poate fi derminat ca raport intre totalul activelor circulante si
totalul datoriilor pe termen scurt.

In acelasi sens se determina si fondul de rulment obtinut ca diferenta intre totalul AC si

datoriile pe termen scurt.

Cu cat fondul de rulment este mai mare cu atat mai mici vor fi datoriile pe termen scurt,
firma reusind sa evite creditele pe termen scurt.

Trezoreria

Trezoreria semnifica operatiunile de incasari si plati: la incasari se cuantifica impozitele

si taxele incasate in buget, la plati se cuantifica creditele bugetare.

La nivelul firmei trezoreria este un organism specializat prin intermediul caruia se

desfasoara incasarile si platile firmei, data de exploatare si din afara exploatarii obiectivul
principal al trezoreriei este determinarea si administrarea stocului monetar al intreprinderii,
acesta fiind influentat de intrarile si de platile facute de o firma. Rolul trezoreriei este acela de a
sincroniza incasarile firmei cu platile, lichiditatile si capacitate de plata.

O trezorerie deficitara genereaza dificultati, imprima greutati in plata furnizorilor si

determina firma sa apeleze la credite bancare ceea ce va avea ca efect final cresterea gradului de
indatorare. La nivelul firmei, aria de cuprindere a trezoreriei este de mai multe feluri:

Sarcina firmei este reducerea acestor elemente la un nivel minim al soldului totalul
valorilor de casa deoarece ele sunt considerate
Seminar 6 27.05.2021

Continutul echilibrului financiar al firmei

Echilibrul financiar al firmei este o componenta a echilibrului macroeconomic, fapt ce

impune ca toate firmele sa tinda catre aceasta stare.

Echilibrul financiar al firmei poate fi definit ca o stare de corespondenta permanenta intre

volumul nevoilor de resurse financiare necesar desfasurarii obiectului de activitate al firmelor si
posibilitatile de procurare a acestor resurse. Echilibrul este influentat de modul in care o firma
utilizeaza resursele atrase (legislatia din domeniul bancar, precum si prevederile legale legate de
procurarea si utilizarea fondurilor.

Starea de echilibru permanent este greu de realizat si de mentinut. Echilibrul poate fi

structural, reflectand aceasta stare la un moment dat, caz in care el poate fi definit ca echilibru
static. Din punct de vedere al gestiunii financiare, acest echilibru va urmari elementele care
privesc activitatea firmei legata de formarea, sporirea, diminuarea fondurilor, obtinerea si
repartizarea pe destinatii a rezultatelor financiare, ceea ce face ca echilibrul financiar sa fie
abordat intr-o forma dinamica functionala pe tot parcursul perioadei de gestiune financiara.

Forme de manifestare a echilibrului: solvabilitate, capacitate de plata, lichiditate.

Echilibrul financiar static poate fi estimat cu ajutorul bugetului de venituri si cheltuieli

repartizat pe trimestre, cu ajutorul acestuia urmarindu-se egalitatea, corespondenta dintre
necesitatile si existentul de resurse pentru fiecare fond financiar al firmei. Dimensionarea tuturor
fondurilor se va face in functie de criteriile de eficienta ale activitatii financiare alte firmei, iar
acest proces este urmarit pe parcursul fazelor bugetare.

Exemplu. In faza de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli sarcina dimensionarii

necesarului de fonduri se face din bugetul de venituri si cheltuieli respectand cerintele de
echilibru structural, in timp ce, in etapa de executie, devine importanta asigurarea fondurilor in
cuantum prestabilit(gasirea surselor de finantare si alocarea lor).

O forma concreta de manifestare a echilibrului static este solvabilitatea care reflecta

capacitatea firmei de a face fata tuturor obligatiilor asumate prin contracte sau care i se impun in
virtutea legii( plata salariilor, impozitelor si taxelor) pe seama fondurilor existente in circuitul
sau economic. Solvabilitatea este expresia calitatii activitatii financiare dintr-o perioada de
gestiune privitor la gestionarea si asigurarea fondurilor banesti. In faza de programare bugetara,
solvabilitatea se estimeaza prin bugetul de venituri si cheltuieli, dar in etapa de executie si
desfasurare a activitatii, aceasta poate fi surprinsa pe baza datelor din bilantul contabil.
 Cuantificarea starii de solvabilitate se face prin calculul coeficientului solvabilitatii care
in forma relativa, procentuala:

Cs
Csb= x 100
Epc+ Cs

Csb= coef solvabilitatii

Cs= capital social

Epc= elemente patrimoniale constituite din credite

Nivelul indicatorului poate fi supraunitar sau subunitar. Supraunitar indica solvabilitate,

subunitar reflecta depreciere de diferite grade a solvabilitatii si echilibrului financiar.

In ceea ce priveste echilibrul financiar dinamic, acesta trebuie inregistrat pe tot

parcursul activitatii de gestiune financiara si poate fi pus in evidenta prin intermediul capacitatii
de plata si lichiditatii.

Capacitatea de plata reflecta capacitatea firmei de a onora la termen obligatiile care

devin scadente pe seama disponibilitatilor proprii si imprumutate. In acest sens se calculeaza
indicatorul capacitate de plata:

Dmb+ Si+Tcn+ Ea
Ccp= x100
Credite +dat pe termen scurt

Ccp= coef cap de plata

Dmb= disponibilitati si alte mijloace banesti

Si= sume de incasat

Tcn= titluri de credit negociabile

Ea= elemente de activ

De preferat ar fi ca nivelul sa fie unitar sau supraunitar, fapt ce indica un echilibru

desavarit intre disponibilitatile existente si platile scadente ale fiecarui moment. Nivelul
subunitar al coeficientului inregistrat in mod repetat pe durata unor perioade de gestiune reflecta
deprecierea capacitatii de plata respectiv situatii succesive in care firma nu a fost capabila sa si
onoreze platile scadente datorita lipsei de disponibilitati. Lipsa disponibilitatilor poate fi atribuita
perturbatiilor in circuitul fondurilor firmei si arata o deteriorare a echilibrului financiar dinamic
ce poate avea consecinte si asupra echilibrului static. Nivelul supraunitar al coeficientului
reflecta o situatie foarte buna in onorarea platilor scadente, dar ar putea sa indice si o
supraevaluare a fondurilor banesti. Pentru a caracteriza un interval de gestiune dat, firmele vor
calcula o medie a capacitatii de plata respectiv, un coeficient mediu al acesteia ca medie
aritmetica simpla a nivelurilor individuale inregistrate in fiecare moment al perioadei de gestiune
spre exemplu trimestrul.
n

∑ C cpt
t=1
C cp=
n

C cp= coef mediu al cap de plata

C cpt = nivelul individual al coeficientului operativ al capacitatii de plata, inreg in mom t,

al intervalui de timp al analizei.
n = numarul momentelor de referinta t inregistrat in intervalul studiat

Din determinarea acestui indicator, pot rezulta abateri ale nivelului individual ai
capacitatii de plata fata de nivelul mediu acesta putand fi analizat statistic prin dispersia starilor
de moment fata de medie rezultand explicatii legate de incasarile si platile mometnului si
perioadei analizate. Orice firma isi poate asigura capacitatea de plata daca indeplineste
concomitent 2 conditii de baza:

- Sa-si asigure solvabilitatea

- Activul patrimoniului sau sa aiba o lichiditate corespunzatoare

Lichiditatea realizeaza la randul sau conexiunea dintre echilibrul static si dinamic.

Prin lichiditatea financiara a firmei se intelege capacitatea acesteia de a-si transforma

activele ce ii compun patrimoniul in disponibilitati banesti pe masura derularii rotatiei activelor
si fondurilor. Lichiditatea caracterizeaza acea stare de disponibilitate baneasca rezultata din
rotatia activelor care poate face posibila relaurea continua a procesului de productie. Fondurile
banesti trec prin forma materiala si revin la forma de bani intr-un interval mai scurt sau mai lung
caracterizat de viteza de rotatie care influenteaza astfel starea de lichiditate asigurand implicit si
echilibrul financiar.

Lichiditatea este direct influentata de structura activelor circulante. Fiecare element de

AC avand o lichiditate proprie. Schimbarea acestei structuri la o firma poate atrage modificarea
lichiditatilor individuale si totale. Deprecierea lichiditatii conduce la o deteriorare a capacitatii de
plata manifestata prin lipsa fondurilor banesti necesare onorarii obligatiilor scadente pentru
refacerea lichiditatii fiind necesare atrageri de resurse financiare suplimentare temporare de
preferat credite bancare pe termen scurt. Si in acest caz, pentru a determina echilibrul dinamic se
va determina un coeficient al lichiditatii

1
C l= ❑
x 100
∑
❑
❑ Dai∗f ai
 Dai= viteza in zile, a elem de AC in perioada de gestiune i

Fai= ponderea fiecarui element de activ in totalul AC in per de gestiune i

Acest coeficient semnifica ponderea din AC gestionat de intreprindere care revine zilnic
la forma de bani pe durata de gestiune( trimestru). Daca nivelul tinde spre 1, lichiditatea este in
crestere, daca tinde spre 0 este in scadere.

Modalitati de abordare a echilibrului financiar microeconomic

Analiza ech. Fin microec are ca sursa informationala bilantul. Desi bilantul ofera
informatii multiple privitoare la resursele financiare si modul lor de utilizare, acest document nu
permite stabilirea directa a unui diagnostic financiar, acesta fiind posibil dupa anumite retratari si
regrupari ale unor posturi si conturi din bilant, in functie de cerintele analistilor care studiaza
echilibrul financiar. In practica financiara s au consacrat doua abordari ale notiunii de echilibru
financiar.

- O abordare lichidativa care decurge din analiza statica a activitatii firmei si care
scoate in prin plan notiunea de fond de rulment
- O abordare functionala bazata pe analiza in dinamica a activitatii firmei si care scoate
in prim plan notiunea de nevoie de fond de rulment

Diferenta dintre abordari este data de scopul analizei financiare, anume surprinderea
echilbrului financiar prin prisma patrimoniala a solvabilitatii la un moment dat, sau prin evolutia
ciclurilor de exploatare cand se analizeaza activitatea in dinamica.

In ambele abordari se pleaca de la bilantul contabil si in functie de abordare se

construieste un bilant financiar care poate fi bilantul lichiditatii si bilantul functional.

1) Bilantul lichiditatii este construit conform opticii creditorilor banci sau alti agenti
economici cu care firma vine in contact plecand de la ideea ca activele circulante ale
firmei pot sa asigure in caz de nevoie rambursarea datoriilor contractate. In aceasta
viziune, AC sunt clasificate dupa rapiditatea transformarii lor in moneda, iar pasivele
dupa exigibilitatea crescanda a resurselor in decursul unui an.

Capitalul intreprinderii:

a) Capital propriu reprezentand resursele cele mai putin exigibile

b) Datorii pe termen mediu si lung
Curs 7 03.06.2021

Caile de asigurare a echilibrului financiar( Echilibrul financiar)

Echilibrul financiar este o stare obtinuta in mod static sau dinamic(continuitate pe tot
parcursul activitatii), de dimensionare si folosire a fondurilor la care apeleaza o firma pentru
sustinerea obiectului de activitate, respectiv a nevoilor de productie si circulatie(desfacere).
Pentru a obtine aceasta stare este necesara evaluarea necesarului de fonduri existand pericolul
supraevaluarii acestui necesar ( fapt care ar conduce la imobilizari financiare si cheltuieli
neeconomicoase) si subevaluarea ceea ce ar conduce la deficit de fonduri si la o intrerupere
temporara a activitatii.

Procesul de evaluare vizeaza necesarul de active circulante, acesta avand si alti factori de
influenta precum viteza de rotatie a activelor fapt ce presupune o evaluare permanenta a
normelor de consum ale acestora, respectarea obligatiilor contractuale legate de incasarea
creantelor si onorarea platilor scadente ale firmei. O conditie importanta de asigurare a
echilibrului este derularea unei activitati financiare incat cheltuielile sa se incadreze in limitele
stabilite initial prin bugetul de venituri si cheltuieli al firmei, iar veniturile estimate sa se incaseze
ritmic si la timp.

Aceste cerinte vor fi respectate daca firma isi va corela programul de aprovizionare cu cel
de productie daca aprovizionarea va fi ritmica daca depozitarea va inlatura degradarea valorilor
materiale daca exista preocupari pentru reducerea ciclului de fabricatie daca activele imobilizate
vor functiona continuu si la intreaga capacitate daca firma va alege forme si instrumente de
decontare prin care sa incaseze in timpul util stabilit contravaloarea livrarilor sale.

Indicatori financiari de caracterizare a echilibrului financiar

Se folosesc in analiza financiara prin fundamentarea unor raporturi valorice pe baza

datelor in contabilitate si genereaza concluzii legate de starea de sanatate economico financiara a
firmei, acestia sunt solicitati firmei de catre organele de administrare fiscala si de banci sau alti
creditori pentru a crea cu incredere in relatiile cu firma analizata. Prin intermediul acestor
indicatori, se exprima soliditatea financiara a firmei, modul de gestionare al capitalurilor,
lichiditatea, solvabilitatea, randamentul activelor, starea de echilibru sau dezechilibru,
rentabilitatea economica si financiara. Rezultatele obtinute de fiecare intreprindere din calculul
acestor indicatori se compara cu anumite valori standard consacrate oferind informatii despre
echilibrul financiar.
Cei mai frecventi indicatori sunt:

1. Lichiditatea arata posibilitatea firmei de a face fata obligatiilor pe termen scurt

AC
Lp= x 100(%)
Datorii pe termen scurt

Semnificatie: surprinde in ce masura datoriile(creditele pe termen scurt) pot fi acoperite

prin intermediul activelor circulante. Cu cat raportul depaseste pragul de 100%, lichiditatea
patrimoniala este mai buna. Daca valoarea scade sub pragul de 100%, situatia firmei devine
riscanta aceasta putand sa nu mai faca fata obligatiilor scadente din resurse proprii activitatea
necesitand noi credite pe termen scurt( credite de trezorerie).

O valoare foarte mare a lichiditatii patrimoniale indica de asemenea o stare negativa in

sensul ca firma are disponibilitati mari de AC neutilizate, ceea ce ar insemna blocaje
financiare si depasirea ulterioara a costurilor de oportunitate. Indicatorul de lichiditate poate
fi prelucrat prin determinarea lichiditatii imediate caz in care din valoarea activelor circulante
ale firmei se deduc stocurile, indicatorul semnificand capacitatea firmei de a-si acoperi
datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

AC −stocuri
Li= x 100(%)
Datorii exigibile pe termen scurt

Li=lichiditate imediata

Standardele arata ca o firma este in echilibru financiar si are o lichiditate imediata buna,
daca nivelul acesteia depaseste valoarea de minim 60%.

2. Solvabilitatea reflecta in ce masura firma isi poate acoperi ajutorul capitalului social,
obligatiile pe termen mediu si lung(CBTL) inclusiv obligatiile fata de actionari pentru
plata dividendeleor.
Capitalul social
S= x 100(%)
Capitalul soc ial+datorii pe t ermen mediu si lung

Daca valoarea raportului <30% firma este insolvabila. Intre 30%,40% situatie alarmanta,
peste 60% situatie acceptabila, indatorare redusa, fapt ce indica, ca finantarea se face din
resurse proprii, ceea ce creaza posibilitatea apelului la noi surse externe, credite, daca
firma doreste sa se extinda.
3. Rotatia activelor stabileste relatia dintre volumul vanzarilor anuale si volumul activelor
utilizate in acest scop.(capacitatea activelor de a genera venituri)
 Vanzari
Ra=
Active totale
Indicatorul are randament buna daca este >1,4, satisfacator intre 1,2-1,4, situatie slaba
intre 1-1,2 si pericol daca este subunitar(<1, active>vanzari)
4. Marja profitului (Mp) stabileste nivelul profitului brut in raport de volumul vanzarilor.
Profit brut
Mp= x 100(%)
Vanzari
Indicatorul arata profitabilitatea vanzarilor fata de valoarea totala a acestora, trebuie sa
depaseasca nivelul de 15%, intre 0-15% situatia firmei fiind slaba, precara.
5. Rentabilitatea activelor(ra) arata capacitatea activelor fixe si circulante de a genera profit.

Profit brut
ra= x 100(%)
Active totale (fixe , circulante)

6. Rotatia capitalului (rcp) arata eficienta cu care sunt investite capitalurile

Active totale
rcp=
Capital investit
Valoarea indicatorului trebuie sa fie supraunitara deoarece in caz contrar arata pierderi de
capital investit raportata la nivelul activelor fixe si circulante.
7. Rentabilitatea activelor(rentabilitatea capitalurilor proprii rcp)
Profit brut
Rcp=
Capital investit
Indicatorul se compara cu rata inflatiei, situatia va fi buna pentru firma daca rentabilitatea
capitalurilor proprii este mai mare decat rata inflatiei, in caz contrar reprezentand o
pierdere de rentabilitate.
8. Rentabilitate financiara, rf)
Profit brut
Rf = x100(%)
Capital propriu
Indicatorul este solicitat de catre creditor(banci si parteneri de afaceri, actionari) si este
considerat bun pentru firma daca depaseste rata dobanzii de pe piata financiara
semnificand eficienta cu care au fost cheltuite capitalurile proprii.
9. Viteza de rotatie a stocurilor(Vs)
Vanzari
Vs=
Stocuri
Arata capacitatea stocurilor de genera venituri respectiv de a-si recupera valoarea din
vanzari. Optimul raportului, daca este >6(Vanzari>stocuri) situatia devine alarmanta,
daca valorea scade sub 2 aratand ca stocurile nu se rotesc suficient de repede pentru a
permite refacerea lichiditatilor, firma va avea risc de stocuri imobilizate.
10. Perioada medie de incasare a creantelor(Pmc)
Soldul brut al contului Clienti
Pmc= x30 zile
Vanzarilunare pe credit
 O marime ridicata a acesto reflecta intarzieri la incasarea marfurilor vandute de catre
firma.
11. Perioada medie de plata a datoriilor catre furnizori
Soldul brut alcontului Furnizori
Pmf = x30 zile
Cumparari lunare

Indicatorul arata marimea creditelor fz si intarzierea partilor de catre firma catre

furnizori.
Indicatorul 10 si 11 influenteaza trezoreria firmei.

12. Indatorarea la termen(Ît)

Datorii financiare
Ît=
Capitalul propriu
Valorile subunitare(dat<cap) sunt apreciate ca optime, cele supraunitare(Dat>cap) arata
pericolul de pierdere a autonomiei financiare.
13. Echilbrul financiar(Ef)
Fondul de rulment
Ef =
Necesarul de fond de rulment
Suprinde activitatea firmei de a degaja resurse financiare si materiale necesare
desfasurarii continue a activitatii. Val supraunitare indica o situatie buna, intre 0,2 si 1
situatia este alarmanta, sub 0,2 firma nu mai are echilibru financiar.
La acest set de indicatori de baza care surpind echilibrul financiar, se pot adauga
si altii rezultati din activitatea de diagnostic economico financiar).
14. Gradul de finantare a investitiilor(Gfi)
Capacitatea de autofinantare
Gfi= x100
Investitii anuale

Arata proportia in care o firma isi poate finanta investitiile pe baza capacitatii de autofinantare
daca aceasta ar fi alocata in acest scop.Marimea optima este cea supraunitara.

15. Capacitatea potentiala de rambursare a datoriilor financiare(Crd)

Datorii financiare
Crd= x100
Capacitatea de autofnancare

Indicatorul arata numarul de anuitati care pot fi necesare pentru rambursarea datoriilor
financiare. Optimul cap>datorii financiare.
Anuitate= plata creditului+dobanda
16. Rata de acoperire a excedentului brut din exploatare(Ra)
CAF
Ra=
EBE
CAF= capacitatea de autofinantare
 Indicatorul prezinta participarea fluxului de lichiditati din act de exploatare la formarea
fluxului total de disponibil a firmei. Daca raportul este subunitar, suma cheltuielilor
monetare > veniturile financiare monetare. Aceasta situatie fiind frecventa in practica
atunci cand costurile financiare cu dobanzile > veniturile financiare.
17. Rata de acoperire a rezultatului exercitiului(RE)
Capacitatea de autofinantare
ℜ=
Rezultatul exercitiului
Situatia este normala pentru firma daca raportul este supraunitar.
18. Capacitatea de autofinantare neta(CAFN)
CAFN= CAF- Dividende distribuite actionarilor
Nivelul capacitatii de autofinantare neta poate fi minim de mentinere, sau de dezvoltare.

19. Durata de imobilizarea a creantelor (Di)

Soldul mediu debitor al creantelorx perioadade timp

Di=
Rulaj debitor al conturilor de creantexCA

20. Durata de folosire a surselor atrase(Df)

Soldul mediu c r editor al conturilor de obligatii x perioadade timp pe care se face analiza
Df =
Rulaj cr edito r al conturilor de obligatii xCA

21. Rata autonomiei financiare:

Capitalul propriu
Raf =
Capitalul propriu+Capital imprumutat

22. Rata de finantare a stocurilor:

Fondul de rulment
Rfs=
Stocuri
23. Rata de finantare a AC
Fondul de rulment
RfAC=
AC
24. Rata de finantare a necesarului de fond de rulment:
Fondul de rulment
R f NFR=
Necesar de FR(NFR)
25. Rata de autofinancare a activelor(Raa)
Capial propriu
Raa=
Active fixe+ circulante
26. Rata datoriilor(Rd)
Rd= 1-Rata de autofinantare a activelor