TEMA 2. Analiza stocurilor de mărfuri.

1. Analiza structurală a stocurilor de mărfuri

2. Analiza factorială a stocurilor medii de mărfuri
3. Analiza vitezei de rotaţie (circulaţie) a mărfurilor
1. Analiza structurală a stocurilor de mărfuri
Resursele materiale de natura stocurilor împreună cu resursele umane şi capitalul tehnic formează
potenţialul tehnic al întreprinderii. Apariţia dificultăţilor în asigurarea cu aceste trei categorii de resurse poate
genera efecte şi consecinţe negative pe termen lung. Din acest motiv, ritmicitatea aprovizionărilor, perioada
optimă de stocarea a produselor/mărfurilor, evitarea „rupturilor” şi a „suprastocajului” reprezintă condiţii de
bază în asigurarea continuităţii vânzărilor şi maximizării rezultatelor
Procesul de aprovizionare are un rol decisiv în realizarea planului de activitate al oricărei întreprinderi.
Pentru desfăşurarea uni activităţi eficiente orice unitate comercială îşi asigură o planificare a stocurilor pe
sortimente şi dimensiuni, astfel încât vânzările să aibă un caracter continuu, iar cheltuielile aferente să fie
minime. Se cunoaşte c în cazul aprovizionărilor cu mărfuri la intervale mari de timp şi în dimensiuni foarte
mari, cresc semnificativ cheltuielile cu stocarea şi păstrarea mărfurilor, iar la comenzi în loturi mici, dar cu
frecvenţă mare, cresc cheltuielile de aprovizionare. Din acest motiv, identificarea nivelului optim al
stocurilor este un obiectiv important.
Orice stoc prin natura lui, presupune o imobilizare de capital. Din acest motiv este deosebit de
importantă analiza structurii stocurilor, deoarece o structură iraţională a acestora presupune, pe de o parte
cheltuieli mari cu depozitarea, iar pe de altă parte, imobilizarea resurselor financiare în produse/mărfuri cu
mişcare lentă.
Analiza stocurilor de produse/mărfuri poate fi realizată sub diverse aspecte. La prima etapă se studiază
evoluţia stocurilor comparativ cu dinamica cifrei de afaceri pentru a urmări influenţa acestora asupra cifrei
de afaceri.
Tabelul 1.
Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei stocurilor
Indicatori Anul Anul de Abaterea Ritmul
precedent gestiune absolută creşterii,%
Venituri din vânzări, mii lei 21245 23200
Stocul de mărfuri, mii lei 5090 5810
Numărul de rotaţii a stocului de mărfuri,
rotaţii
Indicele corelaţiei dintre ritmul creşterii - - -
stocurilor şi cel al veniturilor
 Următorul aspect al analizei stocurilor se referă s la gradul de mobilizare a stocurilor şi gruparea lor în
stocuri normate, cu mişcare lentă, fără mişcare şi stocuri disponibile. De exemplu, dacă durata medie de
stocare este de 15 zile, stocurile care au o durată de rotaţie mai mică de 15 zile fac parte din categoria
stocurilor normate, între 15 şi 30 zile - stocurile cu mişcare lentă, iar peste 30 zile – cu mişcare lentă.
Un alt criteriu de structurare a stocurilor este analiza stocurilor pe grupe de produse/mărfuri.
Tabelul 2.
Analiza structurii stocurilor pe grupe de produse/mărfuri în dinamică
№ Stocul de produse/mărfuri
Grupe de mărfuri Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Ritmul
creşterii,
Suma , P,% Suma , P,% Suma , P,% %
mii lei mii lei mii lei
1. Cartofi, legume şi fructe
proaspete
2. Carne şi produse din carne
3. Peşte, crustacee şi moluşte
3. Pâine, prăjituri, produse de
patiserie şi de cofetărie
4. Băuturi alcoolice şi alte băuturi
5. Alte produse alimentare
6. Produse alimentare – total *
Concluzie:

Rezerva în zile = Stocul efectiv la data concretă/ vânzări medii zilnice

Tabelul 3.
Analiza rezervei în zile a stocului mediu de produse/mărfuri
Produse/ Unitatea de Stocul la Volumul Rezerva Intervalul Numărul de zile
mărfuri măsură data vânzărilor în zile între două până la prima
concretă zilnice aprovizionări aprovizionare
(zile) (zile)
A kg 7205 720,5 20 8
B kg 2475 495 7 5
C kg 996 83 17 15
Concluzie:
2. Analiza factorială a stocurilor medii de mărfuri
Stocurile oferă o imagine asupra volumului/valorii mărfurilor existente la un moment dat în unitatea
comercială. Pentru studierea activităţii într-un anumit interval de timp – trimestru, semestru, an – se
utilizează indicatorul stocul mediu de mărfuri, care se calculează cu ajutorul mediei cronologice:

½ Stm1 + Stm2+ Stm3 + Stmi+ … … ½ Stmn

Stocul de mărfuri mediu =
n−1

Analiza factorială a stocului de mărfuri mediu are o importanţă deosebită în activitatea practică deoarece
stă la baza fundamentării deciziilor de aprovizionare şi gestionare a stocurilor în perioadele următoare.
Pentru a determina mărimea influenţei factorilor asupra stocului mediu se utilizează următorul sistem
factorial: St =
Mărimea stocului de mărfuri mediu este influenţată, pe de o parte, de volumul de vânzări, iar pe de altă
parte, de viteza de rotaţie a mărfurilor care, rândul său, depinde modificările structurii vânzărilor şi vitezei de
rotaţie a grupelor de mărfuri. Viteza de rotaţie a mărfurilor exprimă ritmicitatea aprovizionărilor şi poate fi
determinată în zile (durata dintre două aprovizionări succesive) sau în număr de rotaţii.
Exemplificarea analizei factoriale a stocurilor medii de mărfuri se va efectua utilizând tabelul cu date
iniţiale de mai jos.
Tabelul 4.
Date iniţiale
Grupe de Venituri din vânzări Structura veniturilor Viteza de rotaţie, zile Stocul mediu, mii lei
mărfuri zilnic, mii lei din vânzări zilnice,
%
Anul Anul de Anul Anul de Anul Anul de Anul Anul de
preceden gestiune preceden gestiune preceden gestiune preceden gestiune
t t t t
Alimentare 277,5 360 15 12
Nealimentar 92,5 90 30 35
e
Total

Δ Stocului mediu de mărfuri:

Calculul influenţei factorilor asupra modificării stocului mediu de mărfuri

(metoda diferenţelor absolute):
Calculul influenţei factorilor asupra modificării stocului de produse/e mărfuri mediu se poate petrece la
nivelul:
 sectoarelor de activitate (secţii)
 grupelor de produse/ mărfuri
 sortimentelor produse/ mărfuri

3. Analiza vitezei de rotaţie (circulaţie) a mărfurilor

Orice unitate economică, pentru continuarea activităţii de întreprinzător şi adoptarea unor decizii
optimale apelează la calculul indicatorilor ce reflectă eficienţa utilizării activelor – ratele de rotaţie a
activelor
După conţinutul economic, ratele de rotaţie ale activelor măsoară viteza de transformare a activelor în
lichidităţi, care diferă de la o ramură la alta: în unele sectoare ale economiei, activele se rotesc mai repede, în
altele – mai lent. Reţinerea mijloacelor economice la orice fază de circulaţie provoacă încetinirea rotaţiei
activelor şi sporeşte necesitatea atragerii suplimentare a mijloacelor în circuitul economic. Reducerea
duratei fazelor de circulaţie a activelor contribuie la accelerarea rotaţiei activelor şi la majorarea volumului
vânzărilor fără atragerea suplimentară a resurselor financiare. În practica economică se calculează şi se
interpretează numeroase rate de rotaţie care exprimă viteza de rotaţia activelor totale, circulante sau
componentelor acestora:
 numărul de rotaţii al activelor circulante (stocurilor de mărfuri);
 viteza de rotaţie a activelor circulante (stocurilor de mărfuri) .

Numărul de rotaţii al activelor (stocurilor de mărfuri) sau recuperabilitatea activelor (stocurilor de

mărfuri) :
Reprezintă eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea sau de câte ori
vânzările reînnoiesc activele (stocurilor de mărfuri) într-o perioadă de timp. Nivelul redus al acestui
indicator denotă o gestionare proastă a activelor circulante, la general, şi a stocurilor, în particular.
Viteza de rotaţie a activelor circulante (stocurilor de mărfuri) :
Acest indicator, după conţinutul economic, reprezintă perioada de timp în care veniturile din vânzări
reînnoiesc activele circulante (stocurilor de mărfuri) sau în câte zile activele circulante (stocurilor de
mărfuri) se transformă în lichidităţi.
Eficienţa cu care întreprinderea îşi gestionează şi utilizează activele va spori în cazul în care, rata înzestrării
veniturilor din vânzări cu active se va diminua, numărul de rotaţii al activelor va creşte, iar durata de rotaţie
se va accelera (se va reduce numărul de zile).
Efectul modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante (stocurilor de mărfuri) condiţionează
eliberarea de capital, în cazul accelerării, sau mobilizare de capital în cazul încetinirii.
±E=
Tabelul 5.
Analiza ratelor de rotaţie a stocurilor de mărfuri
Indicatori Modul de calcul Anul precedent Anul de gestiune
1. Venitul din vânzări, mii lei 153200 166000
2. Stocul mediu de mărfuri, mii lei 40038 45510
3. Numărul de rotaţii al stocului de mărfuri,
rotaţii
4. Viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri, zile
Concluzie: