Gestiune Fiscala Impozitul Pe Profit

Mihaela Teodorescu Gestiune fiscală: suport curs și aplicații
Acest material este elaborat pentru uzul studenţilor şi nu trebuie interpretat ca serviciu de consultanţă. Este interzis
studenților să posteze pe internet și să utilizeze acest suport de curs în alt scop decât pregătirea individuală.
2. IMPOZITUL PE PROFIT1
Contribuabilii
Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane, denumite în continuare
contribuabili:
a) persoanele juridice române, cu excepţia celor care nu intră sub incidența acestui
impozit; subiect al impozitului pe profit pot fi:
- societăți organizate și care funcționează în conformitate cu prevederile Legii societăților
nr. 31/1990, republicată în 2004, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de forma
juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau
cu capital integral străin;
- regiile autonome, care sunt organizate și funcționează în baza Legii nr. 15/1990, cu
modificările și completările ulterioare;
- asociații și fundații, care sunt organizate și funcționează în baza Ordonanței Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii probată cu modificări prin Legea nr. 246/2005, cu
modificările și completările ulterioare;
- societățile cooperative, care sunt organizate și fucționează pe baza Legii nr. 1/2005
privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată în 2014, cu modificările și
completările ulterioare;
- orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit
legislaţiei române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent2 sau al mai multor sedii permanente în România;
c) persoanele juridice străine rezidente în România, potrivit locului conducerii efective;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12
lit. h) din Codul fiscal, respectiv:
- venituri obţinute obținute de o persoană juridică străină din transferul proprietăţilor
imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv
închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România;
- venituri din exploatarea resurselor naturale situate în România;
- venituri din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la un rezident;
e) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene;
f) persoanele juridice străine rezidente într-un stat terţ care desfăşoară activitate în
România prin intermediul unuia sau mai multor elemente tratate drept sedii permanente, în ceea
ce priveşte situaţiile ce implică existenţa unor tratamente neuniforme ale elementelor hibride sau
tratamente neuniforme ale rezidenţei fiscale;
g) entitatea transparentă fiscal, în ceea ce priveşte situaţiile ce implică existenţa unor
tratamente neuniforme ale elementelor hibride inversate.
1
A se consulta Titlul II „Impozitul pe profit” din Legea nr. 227/2015 și dispozițiile privind impozitul pe profit din
HGR nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare, disponibile pe site-ul ANAF:
<https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm>
2
Sediul permanent este definit la art. 8 din Codul fiscal.
33
Nu intră sub incidenţa reglementărilor privind impozitul pe profit următoarele persoane

juridice române (exemple):
- Trezoreria Statului;
- instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate
de aceasta;
- Banca Naţională a României;
- Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
- persoana juridică română care plăteşte impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile titlului III, precum și persoana juridică română care plătește
impozitul specific unor activități, cf. Legii nr. 170/2016;
- asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea
proprietăţii comune, potrivit legii.
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine rezidente în
România, potrivit locului conducerii efective, precum şi al persoanelor juridice cu sediul social
în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil
sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat
să îndeplinească obligaţiile fiscale;
c) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute
la art. 12 lit. h) din Codul fiscal, asupra profitului impozabil aferent acestora.
Reguli speciale de impozitare
Sunt prevăzute la art. 15 din Codul fiscal și se aplică în cazul: cultelor religioase,
unităților/instituțiilor de învățământ particulare, asociațiilor de proprietari, organizațiilor
nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, precum și al Societății Naţionale de
Cruce Roşie din România.
Spre exemplu, pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi
asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, la calculul rezultatului fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile: veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune, potrivit legii3.
În cazul organizaţiilor nonprofit4, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, care
realizează și alte venituri decât cele neimpozabile, se aplică următoarea reguli:
▪ aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile;
▪ pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
3
A se vedea Legea nr. 196/2018 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de
proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie
2018, cu modificările și completările ulterioare.
4
A se vedea și Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000.
34
▪ potrivit art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul acestor organizații, sunt venituri
neimpozabile (exemple):
- cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
- contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
- donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
- veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente
disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile.
Exemplul 1: O organizație nonprofit înregistrează în contabilitate, într-un an fiscal,

următoarele venituri și cheltuieli:
- venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor = 35.000 lei;
- venituri din donații și sponsorizări = 50.000 lei;
- venituri din activități comerciale (comerț cu amănuntul de produse alimentare și
nealimentare) = 900.000 lei;
- cheltuieli aferente activității nonprofit = 89.000 lei
- cheltuieli aferente activităților comerciale = 720.000 lei.
Se calculează impozitul pe profit de plată, considerând cursul mediu de schimb
comunicat de Banca Naţională a României, pentru anul fiscal respectiv, de 4,755 lei/euro.
Rezolvare:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal:
35.000 lei + 50.000 lei = 85.000 lei
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal,
prin parcurgerea următorilor paşi:
- calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului
mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Naţională a României pentru anul
fiscal respectiv: 15.000 euro × 4,755 lei/euro = 71.325 lei
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a):
85.000 lei × 10% = 8.500 lei
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind
valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare = 8.500 lei
Rezultă că din totalul veniturilor comerciale, suma de 8.500 lei este neimpozabilă.
Diferența de 891.500 lei reprezintă venituri impozabile, pentru care se datorează impozit pe
profit.
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b):
85.000 lei + 8.500 lei = 93.500 lei
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la
lit. c), precum şi a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute de titlul II din Codul fiscal:
35.000 lei + 50.000 lei + 900.000 lei – 93.500 lei = 891.500 lei
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile
de la lit. d). Presupunând că nu trebuie realizate ajustări conform art. 25 din Codul fiscal,
cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile, se pot determina astfel:
720.000 lei
891.500 lei × = 713.200 lei
900.000 lei
f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferenţă între veniturile impozabile de la lit. d) şi
cheltuielile deductibile stabilite la lit. e): 891.500 lei – 713.200 lei = 178.300 lei.
g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 sau la art. 18 din
Codul fiscal, după caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f):
178.300 lei × 16% = 28.528 lei
35
Exemplul 2: Reluăm exemplul 1 și presupunem că venituri din cotizaţiile şi taxele de

înscriere ale membrilor reprezintă 500.000 lei, iar veniturile din donații și sponsorizări sunt de
300.000 lei.
Rezolvare:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal:
500.000 lei + 300.000 lei = 800.000 lei
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal:
- calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului
mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Naţională a României pentru anul
fiscal respectiv: 15.000 euro × 4,755 lei/euro = 71.325 lei
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a):
800.000 lei × 10% = 80.000 lei
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind
valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare = 71.325 lei
Rezultă că din totalul veniturilor comerciale, suma de 71.325 lei este neimpozabilă.
Diferența de 828.675 lei reprezintă venituri impozabile, pentru care se datorează impozit pe
profit.
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b):
800.000 lei + 71.325 lei = 871.325 lei
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la
lit. c), precum şi a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute de titlul II din Codul fiscal:
500.000 lei + 300.000 lei + 900.000 lei – 871.325 lei = 828.675 lei
e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile
de la lit. d):
Presupunând că nu trebuie realizate ajustări conform art. 25 din Codul fiscal, cheltuielile
comerciale aferente veniturilor impozabile, se pot determina astfel:
720.000 lei
828.675 lei × = 662.940 lei
900.000 lei
f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferenţă între veniturile impozabile de la lit. d) şi
cheltuielile deductibile stabilite la lit. e): 828.675 lei – 662.940 lei = 165.735 lei.
g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 sau la art. 18 din
Codul fiscal, după caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f):
165.735 lei × 16% = 26.518 lei
Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic.
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Prin excepţie, contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în
vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să
corespundă exerciţiului financiar.
Cota de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
36
Regimul special pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor

de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri
în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile
prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la plata
impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
Exemplu: Determinați impozitul pe profit datorat, în următoarele situații:

a) O societate realizează venituri, din activitatea unui club de noapte, în sumă de
5.628.000 lei, iar profitul impozabil aferent acestei activități este de 2.420.000 lei.
16% × 2.420.000 lei = 387.200 lei; 5% × 5.628.000 lei = 281.400 lei
Impozitul pe profit datorat = 387.200 lei
b) Contribuabilul a realizat din activitatea clubului de noapte venituri în sumă de
10.000.000 lei, iar profitul impozabil aferent acestei activităţi a fost de 2.420.000 lei.
16% × 2.420.000 lei = 387.200 lei; 5% × 10.000.000 lei = 500.000 lei
Impozitul pe profit datorat = 500.000 lei
Calculul rezultatului fiscal

Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate
conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi
deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal
se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, potrivit normelor metodologice,
precum şi pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31 din Codul
fiscal.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscală.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din
gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal.
Pentru calculul rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligaţi să întocmească un registru
de evidenţă fiscală.
Regulile de calcul al rezultatului fiscal pot fi sintetizate în următoarea relație:
RF = VT – CT + Esv – Esc – Vn + CN – D – Pf
• VT = veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile;

• CT = cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile5;
• Esv = elemente similare veniturilor;
• Esc = elemente similare cheltuielilor;
• Vn = veniturile neimpozabile;
• CN = cheltuieli nedeductibile;
• D = deduceri fiscale;
• Pf = pierderea fiscală (din anii precedenţi) recuperată
5
A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice (OMFP) nr. 1802/2014 din 29 decembrie 2014, pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările
ulterioare.
37
Venituri neimpozabile
La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile (exemple):
▪ dividendele primite de la o persoană juridică română;
▪ dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ6, cu care România are încheiată
o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte
dividendele deţine la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende. Potrivit prevederilor HGR nr.
1/2016, persoana juridică română care primeşte dividendele trebuie să deţină:
a) certificatul de atestare a rezidenţei fiscale a persoanei juridice străine, emis de autoritatea
competentă din statul terţ al cărui rezident fiscal este;
b) declaraţia pe propria răspundere a persoanei juridice străine din care să rezulte că aceasta este
plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit în statul terţ
respectiv;
c) documente prin care să facă dovada îndeplinirii condiţiei de deţinere, pe o perioadă
neîntreruptă de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie
dividende.
▪ veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru care nu s-a
acordat deducere;
▪ veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu descreşterile
anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
▪ valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale
a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt
impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau
lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente
titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile7 prevăzute la art. 23 lit. i) şi j) din
Codul fiscal;
Exemplu: Societatea A a achiziţionat de pe piaţa reglementată un număr de 50.000 de acţiuni ale

societăţii B la un preţ unitar de 10 lei/acţiune.
Societatea A deţine 5% din titlurile de participare ale societăţii B.
Societatea B comunică societăţii A faptul că, în conformitate cu hotărârea adunării generale a
acţionarilor, se majorează capitalul social al societăţii B prin încorporarea profitului. Majorarea
se efectuează prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 40.000 de acţiuni la
valoarea nominală de 10 de lei.
6
stat terţ = oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene
7
Titlurile de participare sunt deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un
stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă, la data operațiunii respective,
contribuabilul deţine, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la
care are titlurile de participare.
38
Veniturile înregistrate de societatea A ca urmare a majorării capitalului social la societatea B, în

sumă de 400.000 lei, reprezintă, potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, venituri neimpozabile,
acestea urmând să fie impozitate la momentul vânzării titlurilor de participare respective.
Ulterior, societatea A vinde titlurile de participare deţinute la societatea B cu prețul de 35
lei/acţiune, realizând venituri din vânzarea titlurilor de participare în sumă de 3.150.000 lei
(90.000 acţiuni × 35 lei/acţiune).
Pentru determinarea profitului impozabil obţinut din vânzarea titlurilor de participare se au în
vedere următoarele:
- valoarea fiscală a titlurilor de participare achiziţionate de pe piaţa reglementată este valoarea
de achiziţie, respectiv 500.000 lei (50.000 acţiuni × 10 lei/acţiune);
- valoarea fiscală a titlurilor de participare primite ca urmare a majorării capitalului social la
societatea B este valoarea de aport, respectiv 400.000 lei (40.000 acţiuni × 10 lei/acţiune).
Prin urmare, la momentul vânzării titlurilor de participare, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile
de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal (societatea A deține mai puțin de 10% din capitalul social al
societății B), profitul impozabil, înregistrat din operaţiunea de vânzare de titluri de participare,
este:
Profit impozabil = 3.150.000 - 900.000 + 400.000 = 2.650.000 lei
▪ veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare

deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu
care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă
de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de
participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor
de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat
cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;
▪ veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice
străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o
perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse
operaţiunii de lichidare;
▪ sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor,
cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
▪ veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile
aprobate prin acte normative.
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene8
(prezentare selectivă)
La calculul rezultatului fiscal, sunt neimpozabile şi dividendele distribuite unei persoane
juridice române, societate-mamă, de o filială a sa situată într-un stat membru9, dacă persoana
juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
8
În art. 24 din Codul fiscal se transpun prevederi din Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011
privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 345 din 29.12.2011, cu amendamentele ulterioare:
<https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02011L0096-
20150217&qid=1667461469757&from=RO>
39
1. are una dintre următoarele forme de organizare: societate în nume colectiv, societate în
comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere
limitată;10
2. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, fără
posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit,
potrivit legislaţiei naţionale;
3. deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care
distribuie dividendele;
4. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă, prevăzută la pct.
3, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an11.
La calculul rezultatului fiscal, sunt neimpozabile şi dividendele distribuite unor persoane
juridice străine din state membre, societăţi-mamă, de filialele acestora situate în alte state
membre, prin intermediul sediilor permanente din România, dacă persoana juridică străină
întruneşte, cumulativ, condiţiile prevăzute la art. 24 din Codul fiscal.
Prevederile menționate nu se aplică (exemple):
- profiturilor repartizate persoanelor juridice române (sediilor permanente din România
ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, dacă este cazul) în legătură cu lichidarea
unei filiale dintr-un stat membru;
- în situaţia în care dividendele distribuite persoanelor juridice române (sediilor
permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, dacă este
cazul) sunt deductibile la nivelul filialei din statul membru.
Filială dintr-un stat membru = persoană juridică străină al cărei capital social include şi
participaţia minimă, de 10%, deţinută de o persoană juridică română, respectiv de un sediu
permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru şi care întruneşte,
cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă
din Titlul II al Codului fiscal;
2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al
statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate
cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei
opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă
din Titlul II al Codului fiscal sau un alt impozit care substituie unul dintre aceste impozite.
Regimul fiscal al cheltuielilor

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile
efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
9
Sunt neimpozabile și dividendele distribuite sediului permanent al unei persoane juridice române situat într-un alt
stat membru decât cel al filialei, cu respectarea conditiile prevăzute în Codul fiscal.
Stat membru = stat al Uniunii Europene.
10
De la 1 ianuarie 2023, pct. 1 se modifică astfel: „1. este constituită ca o "societate pe acţiuni", "societate în
comandită pe acţiuni", "societate cu răspundere limitată", "societate în nume colectiv", "societate în comandită
simplă" sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;”
11
În situaţia în care, la data înregistrării venitului din dividende, condiţia legată de perioada minimă de deţinere de
un an nu este îndeplinită, venitul este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită,
venitul respectiv este considerat neimpozabil, cu recalcularea impozitului din anul fiscal în care acesta a fost impus.
40
Extras din HGR nr. 1/2016

În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau
serviciilor, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile
care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi
demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul
stimulării vânzărilor;
.............................
c) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi,
participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
d) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile
de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
e) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea,
întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform
cu standardele de calitate;
f) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
........................
h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului
VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată
este aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul desfăşurării activităţii economice, de
exemplu: aplicare pro rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat
membru al UE;
j) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalităţi şi daune-interese, stabilite în
cadrul contractelor încheiate, în derularea activităţii economice, cu persoane rezidente sau
nerezidente, pe măsura înregistrării lor;
k) cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea
operaţională şi/sau financiară a activităţii contribuabilului;
............................
În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul
rezultatului fiscal şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare. De exemplu:
a) cheltuielile efectuate pentru securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii;
b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate
potrivit legislaţiei specifice;
........
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal (enumerare

selectivă):
▪ cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent;
▪ dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către
autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente contractelor
încheiate cu aceste autorităţi;
▪ cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată
41
aferentă (dacă TVA este datorată potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal). Aceste
cheltuieli sunt deductibile în următoarele situaţii/condiţii (exemple):
1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a
altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare,
altele decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2, dacă transferul acestora
este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare12;
▪ cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestor
cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere şi
administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unei metode
raţionale de alocare a acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective
în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil. În acest sens, funcţiile de conducere şi
administrare sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului; pentru
veniturile prevăzute la art. 23 lit. d), e), f), g), l), m) şi o) din Codul fiscal nu se alocă cheltuieli
de conducere şi administrare/cheltuieli comune aferente.
Exemplu
Presupunem că la sfârşitul anului fiscal, Societatea A prezintă următoarea situaţie a veniturilor și
cheltuielilor, înainte de calculul impozitului pe profit:
- venituri din vânzarea mărfurilor = 3.000.000 lei
- venituri din prestări de servicii = 2.000.000 lei
- venituri din dividende primite de la o persoană juridică română = 1.000.000 lei
- venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere = 300.000 lei
Total venituri = 6.300.000 lei
- cheltuieli privind mărfurile = 1.500.000 lei
- alte cheltuieli materiale = 400.000 lei
- cheltuieli cu personalul = 3.000.000 lei, din care: cheltuieli cu personalul de conducere
(salarii și contribuții sociale obligatorii în sarcina angajatorului) = 500.000 lei
Total cheltuieli = 4.900.000 lei
Societatea A nu are organizată o evidenţă contabilă distinctă care să asigure informaţia
necesară identificării cheltuielilor pentru administrarea titlurilor de participare deţinute la o altă
persoană juridică română. Prin urmare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul
fiscal, Societatea A trebuie să aloce o parte din cheltuielile de conducere ca fiind aferente
veniturilor din dividende, prin utilizarea unei metode raţionale de alocare a acestora sau
proporţional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de
contribuabil.
Pentru veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere nu se
alocă cheltuieli de conducere.
Pentru determinarea părţii din cheltuielile de conducere ca fiind aferente veniturilor din
dividende, în acest exemplu, se foloseşte regula de alocare „ponderea veniturilor neimpozabile
12
A se vedea Legea nr. 217/2016 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2019, cu modificările și completările ulterioare, și
Hotărârea Guvernului României nr. 51/2019 din 30 ianuarie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 101 din 8 februarie 2019, cu modificările și completările ulterioare.
42
(pentru care se alocă cheltuieli de conducere şi administrare/cheltuieli comune aferente) în

totalul veniturilor înregistrate de contribuabil”. Astfel, pentru determinarea părţii din cheltuielile
cu personalul de conducere ca fiind aferente veniturilor din dividende se parcurg următoarele
etape:
- determinarea ponderii veniturilor din dividende primite de la o persoană juridică
română în total venituri: 1.000.000 : 6.300.000 = 15,87%
- determinarea părţii din cheltuielile cu personalul de conducere ca fiind aferente
veniturilor din dividende: 500.000 × 15,87% = 79.350 lei
Prin urmare, din totalul cheltuielilor cu personalul de conducere de 500.000 lei, 79.350
lei reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
Pe baza datelor de mai sus se calculează rezultatul fiscal (RF) și impozitul pe profit
datorat de societate:
VT = veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile = 6.300.000 lei
CT = cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile = 4.900.000 lei
Vn = veniturile neimpozabile = 1.300.000 lei, din care:
• 1.000.000 lei, venituri din dividende primite de la o persoană juridică română, cf. art. 23
lit. a) din Codul fiscal
• 300.000 lei, venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, cf.
art. 23 lit. d) din Codul fiscal
CN = cheltuieli nedeductibile = 79.350 lei, cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile, cf.
art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
RF = VT – CT – Vn + CN = 6.300.000 lei – 4.900.000 lei – 1.300.000 lei + 79.350 lei =
= 179.350 lei
Impozitul pe profit datorat de societate: 16% × 179.350 lei = 28.696 lei
Profitul brut realizat de societate = 1.400.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit = 28.696 lei
Profitul net = 1.371.304 lei
▪ cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de
plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru
aceste bunuri sau servicii;
▪ cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate
activităţii contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară
pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau
utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
▪ pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită
de provizion, potrivit art. 26 din Codul fiscal, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât
următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă judecătorească,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare;
43
▪ cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, cheltuielile privind bursele private, acordate

potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare,
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi
prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele
aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se
determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv
unităţi de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele
prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii
contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale,
potrivit alin. (4^1) al art. 25 din Codul fiscal.13
▪ cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un

contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia
celor reprezentând achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a
achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit
Legii nr. 85/2014;
▪ cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care,

ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se
înregistrează o descreştere a valorii acestora;
▪ cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior

ca fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii;
▪ cheltuielile14 reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale,

astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999,
privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la data punerii în funcţiune, potrivit legii;
contribuabilii care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziţie
din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care
aceştia datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul
contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele
care nu sunt scăzute din impozitul pe profit potrivit acestor prevederi se reportează în următorii 7
ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării, în aceleaşi
condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
13
A se vedea și art. 25 alin. (4) lit. ț, precum și art. 42 alin. (3) și (4) din Codul fiscal. A se consulta și Legea nr.
322/2021.
14
Conform prevederilor Legii nr. 153/2020 din 24 iulie 2020.
44
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată15 (enumerare selectivă):

▪ cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul
cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal, pentru cadourile oferite de
contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
▪ cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite
următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru
naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii,
ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea
contribuabililor, precum: şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de
nefamilişti şi altele asemenea16;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite
salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete
culturale şi tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare,
contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator
pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de
intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui
regulament intern;
▪ cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de
angajatori, potrivit legii17;
▪ scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
18
legii ;
▪ pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
15
La calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care declară și plătesc trimestrial impozit pe profit, limitele
cheltuielilor deductibile se aplică trimestrial, astfel încât, la finele anului acestea să se încadreze în prevederile
titlului II din Codul fiscal. Pentru contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor
deductibile prevăzute de titlul II din Codul fiscal se aplică anual.
16
Conform prevederilor OUG nr. 130/2021, până la 31 decembrie 2022, cheltuielile pentru funcţionarea
corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu
deductibilitate limitată de natura cheltuielilor sociale prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015 şi
intră sub incidenţa limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003, republicată. A se vedea și art. 25 alin. (4) lit. i^2 și lit. i^2 din Codul fiscal.
17
A se vedea Legea nr. 165/2018 din 10 iulie 2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 13 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea
Guvernului României nr. 1045/2018 din 28 decembrie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24
din 9 ianuarie 2019, cu modificările ulterioare.
18
A se vedea HGR nr. 831/2004 din 27 mai 2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de
perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522
din 10 iunie 2004.
45
▪ cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la

art. 26 din Codul fiscal;
▪ amortizarea, în limita prevăzută la art. 28 din Codul fiscal;
▪ cheltuielile cu dobânzile şi alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic, potrivit art. 40^2 din Codul fiscal;
▪ 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, cu excepția cheltuielilor
privind amortizarea (a căror deducere este reglementată la art. 28 din Codul fiscal), care nu sunt
utilizate exclusiv în scopul activităţii economice19, cu o masă totală maximă autorizată care să nu
depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul
şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea
către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
▪ cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de
persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice (deductibile în
condițiile menționate mai sus) se limitează la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu
astfel de atribuţii.
Potrivit HGR nr. 1/2016, aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la
determinarea rezultatului fiscal se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea
adăugată, respectiv aceasta se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a
acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.
Potrivit art. 298 alin. (1) din Codul fiscal, ... „se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei
aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule
rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în
folosinţa persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul
activităţii economice.
(2) Restricţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate având o masă
totală maximă autorizată care depăşeşte 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul
şoferului.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
b) vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
19
Justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării deductibilităţii integrale la calculul rezultatului fiscal, se
efectuează pe baza documentelor financiar-contabile şi prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel
puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurși, norma
proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
46
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către
şcolile de şoferi;
e) vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosinţă este transmisă în cadrul unui
contract de leasing financiar ori operaţional;
f) vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.”
Conform HGR nr. 1/2016, în cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse
limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele
locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta,
chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile, comisioanele, diferenţele
de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării altor contracte decât cele de leasing. .....
Conform HGR nr. 1/2016, justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării deductibilităţii
integrale la calculul rezultatului fiscal, se efectuează pe baza documentelor financiar-contabile şi
prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de
consum carburant pe kilometru parcurs.
Exemplu: Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile aferente

unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice și pentru care sunt
aplicate regulile de limitare a deducerii TVA și a deducerii cheltuielilor la calculul rezultatului
fiscal:
- cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile = 2.000 lei, valoare fără TVA
- TVA aferentă serviciilor de întreținere și reparații = 2.000 lei × 19% = 380 lei
- partea de TVA nedeductibilă = 380 lei × 50% = 190 lei, conform art. 298 din Codul fiscal
- baza de calcul al valorii nedeductibile, la calculul rezultatului fiscal, a cheltuielilor cu
întreţinerea şi reparaţiile = 2.000 lei + 190 lei = 2.190 lei
- valoarea nedeductibilă, la calculul rezultatului fiscal, a cheltuielilor cu întreţinerea şi
reparaţiile = 2.190 lei × 50% = 1.095 lei.
Amortizarea fiscală
Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile,
precum şi investiţiile efectuate la acestea se recuperează din punct de vedere fiscal prin
deducerea amortizării potrivit prevederilor articolului 28 din Codul fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală20 egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului21, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare22 mai mare de un an.
20
Valoarea fiscală este definită la art. 7 pct. 44 din Codul fiscal. În cazul mijloacelor fixe amortizabile, valoarea
fiscală reprezintă costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit
ori constituite ca aport, după caz, la data intrării în patrimoniul contribuabilului. Valoarea fiscală a mijloacelor fixe
amortizabile este utilizată pentru calculul amortizării fiscale. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile
efectuate potrivit legii.
21
2.500 lei, conform HGR nr. 276/2013
22
A se vedea Hotărârea Guvernului României nr. 2139/2004 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 46 din 13 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
47
Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile (exemple):

▪ investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere,
concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea;
▪ amenajările de terenuri;
▪ mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de
înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se
înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
▪ investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare
realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de
beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
▪ mijloacele fixe deţinute şi utilizate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului
profesional şi tehnic, învăţământului dual preuniversitar şi universitar, potrivit reglementărilor
legale din domeniul educaţiei naţionale;
▪ investiţiile efectuate pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi
tehnic, învăţământului dual preuniversitar şi universitar, potrivit reglementărilor legale din
domeniul educaţiei naţionale.
Nu reprezintă active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împădurite;
b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croazieră, altele decât cele utilizate pentru desfăşurarea activităţii economice;
h) imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel
potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform
următoarelor reguli:
a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor de
lucru, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate
opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda
de amortizare liniară sau degresivă.
Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix
amortizabil se pune în funcţiune.
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de
amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a
mijlocului fix amortizabil.
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea
cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 6 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de
la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
48
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii

rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
Exemplu: O societate plătitoare de impozit pe profit a achiziționat și pus în funcțiune, în luna

martie a anului fiscal N, un strung paralel, costul de achiziție fiind de 120.000 lei. Conform
catalogului, mijlocul fix se încadrează la: Grupa 2 – Instalații tehnice, mijloace de transport,
animale și plantații; Subgrupa 2.1. – Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de
lucru); Clasa 2.1.5 – Mașini, utilaje și instalații pentru construcții de mașini și prelucrarea
metalului; Subclasa 2.1.5.2. Pentru codul 2.1.5.2, durata normală de funcționare din catalog este
cuprinsă între 8 și 12 ani, limite între care se poate stabili, la punerea în funcțiune, durata
normală de funcționare a mijlocului fix.
Presupunem că durata normală de funcționare a mijlocului fix a fost stabilită la 8 ani
(DNU = 8 ani).
Valoarea fiscală a mijlocului fix, de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a
mijlocului fix amortizabil, este de 120.000 lei.
Întrucât mijlocul fix se încadrează în subgrupa echipamente tehnologice, respectiv
maşini, unelte și instalaţii de lucru, contribuabilul poate opta pentru una dintre următoarele
metode de amortizare: liniară, degresivă sau accelerată.
În acest exemplu, calculăm amortizarea fiscală anuală prin cele trei metode, precum și
amortizarea fiscală pentru anul fiscal N, considerând că anul fiscal coincide cu anul calendaristic.
a) Metoda de amortizare liniară
Cota anuală de amortizare liniară: Cl = 100/DNU = 100/8 = 12,5%
Amortizarea anuală: 12,5%×120.000 lei = 15.000 lei
Amortizarea lunară: 15.000 lei / 12 = 1.250 lei
Amortizarea fiscală pentru anul fiscal N: 9 luni × 1.250 lei = 11.250 lei
b) Metoda de amortizare degresivă
Cota anuală de amortizare degresivă: Cd = 2 × Cl = 2 × 12,5% = 25%
Amortizarea anuală se calculează astfel:
▪ pentru primul an de utilizare, cota de amortizare degresivă se aplică la valoarea fiscală
de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
▪ pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin aplicarea cotei
degresive la valoarea rămasă a mijlocului fix, până când amortizarea anuală astfel calculată este
mai mică sau egală cu raportul dintre valoarea rămasă și durata normală de utilizare rămasă a
mijlocului fix. Începând cu anul respectiv, amortizarea se calculează prin raportarea valorii
rămase de amortizat a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
Amortizarea fiscală anuală calculată prin metoda degresivă (în lei):
Anul Modul de calcul Amortizarea anuală Valoarea rămasă
1 120.000 × 25% 30.000 90.000
2 90.000 × 25% 22.500 67.500
3 67.500 × 25% 16.875 50.625
4 50.625 × 25% 12.656,25 37.968,75
5 37.968,75 × 25% = 37.968,75/4 9.492,19 28.476,56
6 9.492,19 18.984,37
7 9.492,19 9.492,18
8 9.492,18 0
Amortizarea lunară pentru primul an de utilizare a mijlocului fix (aprilie N – martie N+1):
30.000 lei / 12 = 2.500 lei
49
c) Metoda de amortizare accelerată

Aplicând metoda accelerată, amortizarea fiscală anuală se calculează astfel:
Anul Modul de calcul Amortizarea anuală (lei) Valoarea rămasă (lei)
1 120.000 × 50% 60.000 60.000
2 60.000 / 7 8.571,43 51.428,57
3 8.571,43 42.857,14
4 8.571,43 34.285,71
5 8.571,43 25.714,28
6 8.571,43 17.142,85
7 8.571,43 8.571,42
8 8.571,42 0
Amortizarea lunară pentru primul an de funcționare a mijlocului fix (aprilie N – martie N+1):
60.000 lei / 12 = 5.000 lei
Potrivit art. 28 alin. (14) din Codul fiscal, pentru mijloacele de transport de persoane care
au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria23 M1, cheltuielile
cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună24. Sunt exceptate
situaţiile în care mijloacele de transport respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
b) vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test drive şi
pentru demonstraţii;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere către
alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de leasing operaţional
sau pentru instruire de către şcolile de şoferi.
În plus, cf. art. 28 alin. (12) lit. j) din Codul fiscal, amortizarea fiscală se calculează
numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. m) din Codul
fiscal (respectiv, în cazul autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de
administrare ale persoanei juridice, amortizarea fiscală, limitată la 1.500 lei/lună/autoturism se
deduce doar pentru un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii).
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în
calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea
din funcţiune a mijloacelor fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu
amortizarea fiscală, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (14) din Codul fiscal.
HGR nr. 1/2016: În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (14) din Codul fiscal, la momentul
scăderii din gestiune a mijloacelor de transport din categoria M1, valoarea rămasă neamortizată
este deductibilă în limita a 1.500 lei înmulţită cu numărul de luni rămase de amortizat din durata
normală de funcţionare stabilită de contribuabil potrivit Catalogului privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
23
astfel cum sunt definite în Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor
rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, nr. 2224/2020 (prin acest ordin a fost abrogat Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003)
24
conform art. 28 alin. (14) din Codul fiscal
50
Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă

şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale pot deduce
integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot
recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor articolului 28 din
Codul fiscal.
În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală
mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera aceste
cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor articolului 28 din Codul fiscal.
Contracte de leasing25
Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) – (3) din Codul fiscal:
„(1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca
proprietar, în timp ce, în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
(2) Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către
utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional,
cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 28 din Codul fiscal.
(3) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului
operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing), potrivit prevederilor prezentului titlu26.”
În cazul Contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, pentru contractele de leasing se aplică prevederile art. 29
alin. (4) și (5) din Codul fiscal.
Regimul fiscal al provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere şi al rezervelor

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor/ajustărilor pentru
depreciere, numai în conformitate cu art. 26 din Codul fiscal. La calculul rezultatului fiscal, se
deduc următoarele rezerve şi provizioane/ajustări pentru depreciere27 (prezentare selectivă):
▪ rezerva legală28 este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului
contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce rezerva legală va atinge a
cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz; ▪
provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor. Provizioanele pentru garanţii
de bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate,
lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se
acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile încheiate sau
la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate;
25
Operațiunile de leasing sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului României nr. 51/1997, din 28 august 1997,
privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9
din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare. Codul fiscal definește contractul de leasing
financiar, la art. 7 pct. 7, și contractul de leasing operațional, la art. 7 pct. 8.
Conform prevederilor art. 2 lit d) din OGR nr. 51/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rata
de leasing reprezintă:
▪ în cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobânda de leasing, care se
stabileşte pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părţilor;
▪ în cazul leasingului operaţional, chiria care se stabileşte prin acordul părţilor.
26
Titlului II Impozitul pe profit din Codul fiscal.
27
Prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
28
În cazul societăților, obligația constiturii rezervei legale este prevăzută în Legea societăţilor, nr. 31 din 16
noiembrie 1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu
modificările și completările ulterioare. La art. 183 din Legea nr. 31/1990 se prevede:
(1) Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce
acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
(2) Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat, cu respectarea
prevederilor alin. (1).
51
▪ ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 50% (30%, până la 31 dec. 2021) din valoarea acestora29,
dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
▪ ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor30, dacă creanţele îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie, sau la o
persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
▪ ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situaţiile în
care:
1. sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în
condiţiile stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare.
Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă,
inclusiv rezerva legală, se include în rezultatul fiscal, ca venituri impozabile sau elemente
similare veniturilor, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice
formă, lichidării, divizării sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv.
Aceste prevederi nu se aplică atunci când un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în
legătură cu o divizare sau fuziune, sub orice formă, reglementările articolului 26 din Codul fiscal
aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.
În cazul în care nivelul capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului a fost
diminuat, partea din rezerva legală corespunzătoare diminuării, care a fost anterior dedusă,
reprezintă elemente similare veniturilor (sunt prevăzute și excepții de la această regulă).
Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului
social, pentru distribuire (sub formă de dividende) sau pentru acoperirea pierderilor. Dacă
această regulă nu se respectă, sumele respective se impozitează, ca elemente similare veniturilor,
în perioada fiscală în care sunt utilizate. În situaţia în care sunt menţinute până la lichidare,
acestea nu sunt luate în calcul la rezultatul fiscal al lichidării.
Aplicații rezolvate
1. Să se determine rezultatul fiscal al unei societăți pe acțiuni, persoană juridică română
plătitoare de impozit pe profit, care a înregistrat conform reglementărilor contabile, în perioada 1
ian. – 31 martie 2022, următoarele venituri și cheltuieli, cu excepția impozitului pe profit (în lei):
29
Cu excepția ajustărilor/provizioanelor prevăzute la la art. 26 alin. (1) lit. d), e), f), h) şi i) din Codul fiscal.
30
Cu excepția ajustărilor/provizioanelor prevăzute la la art. 26 alin. (1) lit. d), e), f), h) şi i) din Codul fiscal.
52
Venituri din vânzarea mărfurilor 10.500

Venituri din vânzarea produselor finite 599.575
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse - sold creditor 65.340
Venituri din vânzarea de active imobilizate 6.000
Venituri din despăgubiri şi penalităţi încasate, în baza clauzelor contractuale, de 3.702
la persoane juridice române
Venituri din imobilizări financiare reprezentând dividende încasate de la o 16.000
persoană juridică română
Venituri din imobilizări financiare reprezentând dividende încasate de la o filială 10.000
situată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, la care deține 15% din
capitalul social, din anul 2012; filiala îndeplinește condiţiile prevăzute la art. 24
din Codul fiscal.
Venituri din dobânzi 2.000
Venituri din sconturi obţinute 1.203
Venituri din provizioane (sume reprezentând anularea provizioanelor pentru 5.000
care nu s-a acordat deducere)
Cheltuieli totale înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din 670.000
care: cheltuieli pentru administrarea titlurilor de valoare deținute la alte persoane
juridice (cheltuieli aferente veniturilor din dividende) = 4.500 lei
Stabiliți impozitul pe profit datorat de către societate, pe trimestrul I 2022, știind că anul fiscal
coincide cu anul calendaristic, iar calculul, declararea şi plata impozitului pe profit se efectuează
trimestrial.
Rezolvare:
Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1 ianuarie – 31 martie,
totalizează 719.320 lei.
31.000 lei reprezintă venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, după cum urmează:
- dividende primite de la o persoană juridică română [art. 23 lit. a) din Codul fiscal] =
16.000 lei;
- dividende încasate de la o filială situată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în
condițiile art. 24 din Codul fiscal = 10.000 lei;
- venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere = 5.000 lei (art.
23 lit. d) din Codul fiscal).
Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile însumează 670.000 lei. Nu sunt
deductibile, la calculul rezultatului fiscal, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile [art. 25
alin. (4) lit. e) din Codul fiscal], respectiv cheltuielile aferente veniturilor din dividende (care
sunt venituri neimpozabile) = 4.500 lei.
Rezultatul fiscal = 719.320 lei – 670.000 lei – 31.000 lei + 4.500 lei = 22.820 lei
Impozitul pe profit datorat: 16% × 22.820 lei = 3.651 lei
2. Presupunem că o societate plătitoare de impozit pe profit înregistrează, într-un an fiscal, care

coincide cu anul calendaristic, următoarele venituri şi cheltuieli, înainte de calculul impozitului
pe profit:
Venituri din exploatare (impozabile) 625.950 lei
Venituri financiare (dobânzi încasate) 3.100 lei
Cheltuieli de exploatare (deductibile la calculul rezultatului fiscal) 580.730 lei
Cheltuieli financiare (deductibile la calculul rezultatului fiscal) 8.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit (pe trimestrele I - III) 6.100 lei
53
Aplicând regulile în vigoare în anul 2022, calculați:

- rezultatul fiscal, impozitul pe profit datorat pe anul fiscal și diferența de impozit pe
profit datorată / de recuperat;
- profitul brut și profitul net la finele anului.
Rezolvare: Venituri totale înregistrate conform reglementărilor contabile = 629.050 lei
Cheltuieli totale înregistrate conform reglementărilor contabile = 594.830 lei
Cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal = 6.100 lei = cheltuieli cu impozitul pe
profit datorat, conform art. 25 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.
Rezultatul fiscal = 629.050 lei – 594.830 lei + 6.100 lei = 40.320 lei (profit impozabil)
Impozitul pe profit datorat pe anul fiscal: 16% × 40.320 lei = 6.451 lei
Diferența de impozit pe profit datorată (de plată): 6.451 lei – 6.100 lei = 351 lei.
După înregistrarea diferenței de impozit pe profit, la 31 decembrie, societatea prezintă
următoarea situație:
Venituri totale = 629.050 lei
Cheltuieli totale, inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit = 595.181 lei
Profitul net = 33.869 lei
Situația veniturilor, cheltuielilor și profitului la 31 decembrie:
Cheltuieli totale, cu excepția cheltuielilor cu impozitul pe profit = 588.730 lei
Profitul brut = 40.320 lei
Impozitul pe profit = 6.451 lei
3. În luna februarie 2022, un contribuabil plătitor de impozit pe profit a încheiat două contracte
de sponsorizare conform Legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, care au ca obiect
plata unor sume de bani totalizând 9.000 lei, sumele fiind plătite în aceeași lună. La 31 martie
2022, înainte de calculul impozitului pe profit, contribuabilul prezintă următoarea situație:
Venituri din vânzarea produselor finite 903.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 320.000 lei
Cheltuieli cu chiria pentru spaţiul de producţie 42.000 lei
Cheltuieli cu personalul 304.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli de sponsorizare 9.000 lei
Calculați rezultatul fiscal pe trimestrul I 2022, impozitul pe profit datorat de către contribuabil,
profitul brut și profitul net la 31 martie 2022.
Rezolvare: Venituri totale înregistrate conform reglementărilor contabile = 903.000 lei
Cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal = 9.000 lei = cheltuieli de sponsorizare,
conform art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal.
Rezultatul fiscal: 903.000 lei – 675.000 lei + 9.000 lei = 237.000 lei (profit impozabil)
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielilor de sponsorizare:
237.000 lei × 16% = 37.920 lei
Considerând că sunt îndeplinite toate condițiile din Legea privind sponsorizare și din Codul
fiscal, suma cheltuielilor de sponsorizare se scade din impozitul pe profit datorat, potrivit art. 25
alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, la nivelul valorii minime dintre următoarele:
• 0,75% din cifra de afaceri: 0,75% × 903.000 lei = 6.773 lei;
• 20% din impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielilor de sponsorizare:
20% × 37.920 lei = 7.584 lei.
Suma cheltuielilor de sponsorizare care se scade din impozitul pe profit este de 6.773 lei.
54
Pentru trimestrul I 2022, impozitul pe profit datorat este de:

37.920 lei – 6.773 lei = 31.147 lei
Situația veniturilor, cheltuielilor și profitului realizate pe trimestrul I:
Cheltuieli totale, cu excepția cheltuielilor cu impozitul pe profit = 675.000 lei
4. La o societate plătitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu salariile personalului, pe un an

fiscal, acordate conform Codului muncii, sunt de 365.000 lei. Societatea a acordat cadouri, în
bani, copiilor minori ai salariaţilor, în sumă de 5.000 lei (la 1 Iunie) şi a suportat, în cursul
anului, costul prestaţiilor de tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de
familie ai acestora, în sumă de 13.000 lei, potrivit prevederilor contractului colectiv de muncă.
Aplicând prevederile Codului fiscal, în vigoare în 2022, determinați suma cheltuielilor sociale
deductibile la calculul rezultatului fiscal.
Rezolvare: Potrivit art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, cheltuielile sociale sunt deductibile la
calculul rezultatului fiscal, în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Cheltuielile reprezentând cadourile în bani
oferite copiilor minori ai salariaților, precum și contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de
tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de
familie se includ în categoria cheltuielilor sociale și intră sub incidența acestei limitări.
Cheltuieli sociale înregistrate de societatea comercială = 5.000 lei + 13.000 lei = 18.000 lei
Limita cheltuielilor sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal = 5% × 365.000 lei = 18.250
lei. Suma cheltuielilor sociale înregistrate de contribuabil este mai mică decât limita maximă de
deducere a cheltuielilor sociale la calculul rezultatului fiscal. Deci, societatea deduce, la calculul
rezultatului fiscal, cheltuieli sociale în sumă de 18.000 lei.
5. La 30 iunie anul N, situația veniturilor și cheltuielilor (în lei) la o societate cu activitate de

comercializare a produselor nealimentare, înainte de calculul impozitului pe profit, se prezintă
astfel:
Venituri din imobilizări financiare reprezentând dividende încasate de la o 8.000
persoană juridică română
Venituri din dobânzi 3.000
Cheltuieli privind mărfurile (deductibile integral la calculul rezultatului fiscal) 690.000
Cheltuieli de protocol 6.000
Cheltuieli cu personalul, din care: cheltuieli pentru administrarea titlurilor de 110.000
valoare deținute la alte persoane juridice (cheltuieli aferente veniturilor din
dividende) = 500 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit (pe trimestrul I) 2.100
Societatea este plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, iar cadourile oferite de contribuabil în
cadrul acţiunilor de protocol au o valoare mai mică de 100 lei/cadou. Calculați impozitul pe
profit datorat pe trimestrul II N, pe baza reglementărilor aplicabile în 2022.
Rezolvare:
Venituri totale înregistrate conform reglementărilor contabile = 863.000 lei
Venituri neimpozabile = dividende primite de la o persoană juridică română = 8.000 lei
55
Cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal:

- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile (veniturilor din dividende) = 500 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit = 2.100 lei.
Cheltuieli cu deductibilitate limitată la calculul rezultatului fiscal = cheltuieli de protocol
Potrivit art. 25 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita
unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe
profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile
înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei. Având în vedere că nu au fost
acordate cadouri cu valoare mai mare de 100 lei, suma cheltuielilor de protocol este de 6.000 lei.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în limita de:
2% × (863.000 lei – 808.100 lei + 2.100 lei + 6.000 lei) = 1.260 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile la calculul rezultatului fiscal stabilit la 30.06.N:
6.000 lei – 1.260 lei = 4.740 lei.
Rezultatul fiscal la 30.06 anul N (pe semestrul I anului N – la finele fiecărui trimestru, rezultatul
fiscal se calculează cumulat de la începutul anului) = 863.000 lei – 808.100 lei – 8.000 lei +
+ 500 lei + 2.100 lei + 4.740 lei = 54.240 lei = profit impozabil
Impozitul pe profit datorat pe semestrul I = 16% × 54.240 lei = 8.678 lei
Impozitul pe profit datorat pe trimestrul II = 8.678 lei – 2.100 lei = 6.578 lei
6. O societate cu răspundere limitată, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat, în anul fiscal
N, următoarele venituri şi cheltuieli, înainte de a definitiva calculul impozitului pe profit:
Denumire indicatori Sume – lei
Venituri din vânzarea produselor finite 1.221.000
Cheltuieli cu materiile prime 510.000
Cheltuieli cu chiria pentru imobilul în care se desfășoară activitatea societății 62.000
Cheltuieli cu personalul 354.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit (pe trimestrele I – III) 9.700
Ştiind că, în luna octombrie, societatea a procedat la majorarea capitalului social cu 100.000 lei,
sumă pe care asociații au vărsat-o în contul societății, determinați rezerva legală deductibilă la
calculul rezultatului fiscal, pe baza reglementărilor aplicabile în anul 2022.
Înainte de majorarea capitalului social, societatea prezenta următoarea situație: capitalul social
subscris și vărsat = 50.000 lei; rezerva legală = 10.000 lei.
Rezolvare: Venituri totale înregistrate conform reglementărilor contabile = 1.221.000 lei
Cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal = cheltuieli cu impozitul pe profit 9.700 lei.
Potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, rezerva legală este deductibilă, la calculul
rezultatului fiscal, în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat: 5% × (1.221.000 lei – 935.700 lei + 9.700 lei) = 14.750 lei
100.000 lei / 5 = 20.000 lei
Potrivit art. 26 alin. (10) din Codul fiscal, prin constituirea unei rezerve se înţelege şi majorarea
acelei rezerve. Întrucât societatea a majorat capitalul social cu 100.000 lei, va trebui majorată și
rezerva legală cu 20.000 lei, conform art. 183 și art. 201 alin. (2) din Legea nr. 31/1990: din
profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă,
până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Rezerva legală deductibilă
la calculul rezultatului fiscal, în anul N, este de 14.750 lei, urmând ca diferența de 5.250 lei să fie
dedusă în anul următor, cu respectarea prevederilor art. 26 din Codul fiscal.
56
7. Societatea MAG-S.R.L. înfiinţată în urmă cu 3 ani, plătitoare de impozit pe profit,

înregistrează, în anul fiscal N, următoarele venituri şi cheltuieli:
Indicatori Suma - lei
Venituri din dobânzi 167
Cheltuieli cu alte materiale consumabile 2.036
Cheltuieli privind energia şi apa 10.729
Cheltuieli privind mărfurile 607.567
Cheltuieli cu chirii (chiria pentru spaţiul comercial) 10.619
Cheltuieli de protocol 1.748
Cheltuieli cu personalul, din care: 30.675
- Cheltuieli cu salariile personalului (efectuate cf. Codului muncii) = 30.000 lei
Alte cheltuieli, reprezentând cadouri, în bani, oferite copiilor minori ai 3.000
salariaţilor cu ocazia sărbătorilor de Crăciun
Cheltuieli cu amenzi plătite autorităţilor române, potrivit prevederilor legale 5.000
Cheltuieli de sponsorizare (sponsorizare în bani acordată în luna decembrie, 600
conform unui contract încheiat cu respectarea prevederilor Legii privind
sponsorizarea, precum și a celorlalte prevederi privind sponsorizarea)
Cheltuieli cu impozitul pe profit (pe trimestrele I – III) 7.300
Societatea este plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, iar cadourile oferite de contribuabil în
cadrul acţiunilor de protocol nu au valoare mai mare de 100 lei/cadou.
Societatea a redus capitalul social vărsat de asociați, în trimestrul IV al anului fiscal, cu suma de
20.000 lei, suma fiind retrasă de asociați. Concomitent a redus rezerva legală [la constituirea
căreia a aplicat prevederile art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal] cu suma de 4.000 lei, în
vederea distribuirii sub formă de dividende asociaților.
Calculul, declararea şi plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial. Anul fiscal coincide
cu anul calendaristic. Să se calculeze rezultatul fiscal şi impozitul pe profit, pe baza prevederilor
legale aplicabile în anul 2022. Determinați profitul brut şi profitul net pe anul N și completați
Decalarația privind impozitul pe profit, formularul 101.
Rezolvare:
Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie,
totalizează 786.243 lei.
Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile însumează 679.274 lei, din care nu
sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal: cheltuielile privind amenzile plătite autorităţilor
române, potrivit prevederilor legale, 5.000 lei; cheltuielile de sponsorizare în sumă de 600 lei;
cheltuielile cu impozitul pe profit în sumă de 7.300 lei.
Cheltuielile de protocol înregistrate se pot deduce la calculul rezultatului fiscal în limita
unei sume maxime de:
2% × (786.243 lei – 679.274 lei + 7.300 lei +1.748 lei) = 2.320 lei.
Rezultă că suma cheltuielilor de protocol înregistrate în anul N, de 1.748 lei, este
deductibilă la calculul rezultatului fiscal.
Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare. Suma maximă a cheltuielilor sociale deductibilă la
calculul rezultatului fiscal: 5% × 30.000 lei = 1.500 lei.
Cheltuieli sociale nedeductibile la calculul rezultatului fiscal:
3.000 lei – 1.500 lei = 1.500 lei
Potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, reducerea rezervei care a fost anterior dedusă,
inclusiv rezerva legală, se include în rezultatul fiscal, ca elemente similare veniturilor, dacă
57
reducerea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub
orice formă, precum și în alte situații expres menționate. Deci suma de 4.000 lei se include, în
calculul rezultatului fiscal, ca elemente similare veniturilor.
Rezultatul fiscal: 786.243 lei – 679.274 lei + 4.000 lei + 7.300 lei +
+ 5.000 lei + 600 lei + 1.500 lei = 125.369 lei (profit impozabil)
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielilor de sponsorizare:
125.369 lei × 16% = 20.059 lei
Având în vedere condiţiile de deducere a cheltuielilor de sponsorizare, prin aplicarea
limitelor, valorile sunt:
• 0,75% din cifra de afaceri: 0,75% × 786.076 lei = 5.896 lei;
• 20% din impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă:
20% × 20.059 lei = 4.012 lei.
Suma cheltuielilor de sponsorizare care se scade din impozitul pe profit este de 600 lei.
Pentru anul fiscal, impozitul pe profit datorat este de: 20.059 lei – 600 lei = 19.459 lei
Diferența de impozit pe profit datorată la finele anului N:
19.459 lei – 7.300 lei = 12.159 lei
Situația veniturilor, cheltuielilor și profitului, pe anul N, se prezintă astfel:
• Venituri totale = 786.243 lei;
• Cheltuieli totale = 691.433 lei, după înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
• Profitul net = 94.810 lei
Venituri totale = 786.243 lei; Cheltuieli totale fără impozitul pe profit = 671.974 lei
Profitul brut = 114.269 lei;
Impozitul pe profit (cheltuieli cu impozitul pe profit) = 19.459 lei;
Regimul pierderilor fiscale (art. 31 din Codul fiscal – prezentare selectivă)

Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din
profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va
efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care
anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor menționate de la data la care
au revenit la impozitul pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între anul
înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.
Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă

directă asupra funcţionării pieţei interne (la nivelul UE): art. 401 – 4010 din Codul fiscal31
Din categoria normelor menționate fac parte și regulile privind limitarea
deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere
economic (art. 402 din Codul fiscal).
31
Sunt prevăzute în capitolul III1 al titlului II al Codului fiscal și transpun prevederile Directivei 2016/1.164/UE a
Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au
incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 193
din 19 iulie 2016, precum şi pe cele ale Directivei 2017/952/UE a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a
Directivei (UE) 2016/1.164 în ceea ce priveşte tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică ţări terţe,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 144 din 7 iunie 2017.
58
Reguli privind limitarea deductibilităţii dobânzii

Dobânda și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, începând cu
data de 1 ianuarie 2018, se deduc la calculul rezultatului fiscal în conformitate cu prevederile art.
40^2 din Codul fiscal, fiind abrogat art. 27 din Codul fiscal. De la aplicarea regulilor privind
limitarea deductibilității dobânzii sunt prevăzute și excepții, dintre care:
▪ Din domeniul de aplicare al regulilor privind limitarea deductibilităţii dobânzii și a altor
cheltuieli echivalente acesteia, se exclud costurile excedentare ale îndatorării rezultate din
împrumuturi utilizate pentru finanţarea unui proiect de infrastructură publică pe termen lung care
are scopul de a furniza, de a îmbunătăţi, de a opera şi/sau de a menţine un activ de mari
dimensiuni, considerat a fi de interes public general, dacă operatorii de proiect sunt înregistraţi în
Uniunea Europeană, iar costurile îndatorării, activele utilizate în scopul proiectului şi veniturile
înregistrate de operatorii de proiect provin din/sunt în Uniunea Europeană.
▪ În cazul în care contribuabilul este o entitate independentă, în sensul că nu face parte
dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară, şi nu are nicio întreprindere
asociată şi niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în
perioada fiscală în care acestea sunt suportate.
Potrivit art. 40^2 din Codul fiscal:
• contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale
îndatorării32 până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000
euro calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru
ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz;
• diferenţa dintre costurile excedentare ale îndatorării şi plafonul deductibil, de 1.000.000
euro, este dedusă limitat în perioada fiscală în care este suportată, până la nivelul a 30% din baza
de calcul (BC) stabilită conform algoritmului:
BC = VT – CT – Vn + IP + Ct.ex.înd. + Af, unde:
VT = veniturile înregistrate, în perioada fiscală de referință, conform reglementărilor

contabile aplicabile
CT = cheltuielile înregistrate, în perioada fiscală de referință, conform reglementărilor
contabile aplicabile
Vn = veniturile neimpozabile
IP = cheltuielile cu impozitul pe profit
Ct.ex.înd. = costurile excedentare ale îndatorării
Af = sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală, determinate potrivit art. 28 din
Codul fiscal = amortizarea fiscală
• Costurile excedentare ale îndatorării care nu pot fi deduse în perioada fiscală de calcul
în conformitate regulile menționate se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori în
aceleaşi condiţii de deducere.
• În condiţiile în care baza de calcul (BC) are o valoare negativă sau egală cu zero,
diferenţa dintre costurile excedentare ale îndatorării şi plafonul deductibil de 1.000.000 euro este
32
Costurile excedentare ale îndatorării = suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depăşesc veniturile din
dobânzi şi alte venituri echivalente din punct de vedere economic pe care le primeşte contribuabilul. Costurile
îndatorării = cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor de datorii, alte costuri echivalente din punct
de vedere economic cu dobânzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legătură cu obţinerea de finanţare potrivit
reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea: plăţi în cadrul împrumuturilor cu
participare la profit, dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligaţiunile convertibile şi obligaţiunile cu cupon
zero, ....... (art. 401 din Codul fiscal)
59
nedeductibilă în perioada fiscală de referinţă şi se reportează fără limită de timp, în anii fiscali
următori, cu respectarea condiţiilor de deducere.
Exemplu: Societatea B, care face parte dintr-un grup de societăți, prezintă următoarea situaţie, la
sfârşitul anului fiscal, înainte de definitivarea calculului impozitului pe profit pe anul fiscal N:
▪ Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile = 200.000.000 lei, din care:
- venituri din anularea unui provizion pentru care nu s-a acordat deducere = 200.000 lei
- venituri din dobânzi = 150.000 lei
▪ Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile = 180.000.000 lei, din
care:
- cheltuieli privind amortizarea = 300.000 lei
- cheltuieli privind dobânzile = 25.000.000 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit pe trim. I - III = 3.200.000 lei
Societatea B calculează, declară şi plăteşte impozitul pe profit trimestrial. Se stabilește suma
cheltuielilor privind dobânzile deductibile și impozitul pe profit datorat pe anul fiscal N, știind că
amortizarea fiscală este de 300.000 lei și presupunând că în ultima zi a anului fiscal, care
coincide cu anul calendaristic, cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României este
de 4,70 lei/euro.
Pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobânzile la societatea B, se parcurg
următoarele etape:
a) Potrivit art. 40^1 pct. 2 din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării
reprezintă suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depăşesc veniturile din dobânzi şi
alte venituri echivalente dobânzilor din punct de vedere economic pe care le primeşte
contribuabilul.
Astfel, în cazul prezentat, costul excedentar al îndatorării este:
25.000.000 lei – 150.000 lei = 24.850.000 lei
b) Potrivit art. 40^2, alin. (1) din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării, care
depăşesc plafonul deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, sunt
deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 30% din baza de calcul
stabilită conform algoritmului prevăzut la art. 40^2 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, costul excedentar al îndatorării în sumă de 24.850.000 lei este deductibil până la
plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, respectiv până la suma de:
1.000.000 euro × 4,70 lei/euro = 4.700.000 lei.
La calculul rezultatului fiscal:
▪ suma de 4.700.000 lei este deductibilă integral şi
▪ partea din costul excedentar al îndatorării (de 24.850.000 lei) ce depăşeşte plafonul de
4.700.000 lei, respectiv suma de 20.150.000 lei, este dedusă limitat până la nivelul a 30% din
baza de calcul, stabilită potrivit legii. Se determină nivelul de deducere al costului excedentar în
funcţie de baza de calcul:
30% · Baza de calcul = 30% · (VT – CT – Vn + IP + Ct.ex.înd + Af)
30%·(200.000.000 lei – 180.000.000 lei – 200.000 lei + 3.200.000 lei + 24.850.000 lei +
+ 300.000 lei) = 30% · 48.150.000 lei =14.445.000 lei
Diferenţa dintre 20.150.000 lei şi 14.445.000 lei, respectiv suma de 5.705.000 lei, nu este
deductibilă la calculul rezultatului fiscal în anul N, dar se reportează, urmând a fi dedusă în
condițiile menționate.
Rezultatul fiscal la 31 dec. N = 200.000.000 lei – 180.000.000 lei – 200.000 lei +
+ 3.200.000 lei + 300.000 lei + 5.705.000 lei – 300.000 lei = 28.705.000 lei
Impozitul pe profit pe anul fiscal N = 16% · 28.705.000 lei = 4.592.800 lei
Diferența de impozit pe profit datorată pe anul fiscal N = 1.392.800 lei
60
Facilități fiscale pentru investiții

(Art. 22 din Codul fiscal - Scutirea de impozit a profitului reinvestit)
Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente
periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum
şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în
baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării
activităţii economice, este scutit de impozit33. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de
impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a
Guvernului34. De la 1 ianuarie 2023, se scutește de impozit și profitul investit în active utilizate
în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, active respective
fiind stabilite prin OMF.
De asemenea, profitul investit în susţinerea învăţământului profesional-dual prin
asigurarea pregătirii practice şi formării de calitate a elevilor este scutit de impozit.
Scutirea de impozit se aplică doar pentru activele considerate noi35.
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil
brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în funcţiune a
activelor menționate. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă:
- în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul
punerii în funcţiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare
şi plată a impozitului pe profit;
- în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în
funcţiune a activelor până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul
anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a
beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se
repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului următor, cu prioritate pentru
constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului
financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se
efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu
repartizează la rezerve suma profitului investit.
Contribuabilii care beneficiază de scutirea de impozit a profitului reinvestit au obligaţia
de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de
utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar această perioadă
este limitată la 5 ani, în cazul în care durata de utilizatre economică a activelor depășește 10 ani.
În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe
profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data
aplicării facilităţii, potrivit legii (de la aplicarea acestei sancțiuni sunt prevăzute și excepții).
Contribuabilii care beneficiază de scutirea de impozit a profitului reinvestit nu pot opta
pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele respective.
33
Contribuabilii care aplică prevederile art. 25 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, scăzând costul de achiziție al
aparatelor de marcat electronice fiscale din impozitul pe profit datorat, nu au dreptul să aplice prevederile art. 22 din
Codul fiscal.
34
A se vedea Hotărârea Guvernului României nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 46 din 13 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
35
Potrivit normelor metodologice, activele considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achiziţiei.
61
Exemplu privind calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii care
aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit
Societatea A achiziţionează şi pune în funcţiune, în luna octombrie a anului fiscal N, un
echipament tehnologic în valoare de 70.000 lei.
Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ian. N - 31 dec. N este 500.000 lei.
Impozitul pe profit datorat de societate, pe primele 3 trimestre ale anului, este de 56.000 lei.
Rezultatul fiscal, determinat la sfârşitul anului fiscal N, reprezintă profit impozabil în sumă de
600.000 lei.
Pentru a determina scutirea de impozit pe profit aferentă profitului reinvestit, se parcurg
următoarele etape:
▪ se calculează impozitul pe profit aferent anului N: 600.000 × 16% = 96.000 lei, din care
impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei;
▪ se calculează impozitul pe profit aferent profitului reinvestit:
Având în vedere faptul că profitul contabil realizat în perioada 1 ianuarie N - 31 decembrie N,
în sumă de 500.000 lei, acoperă investiţia în sumă de 70.000 lei, scutirea de impozit pe profit
este de: 70.000 × 16% = 11.200 lei;
▪ impozitul pe profit datorat de societate pe anul fiscal N: 96.000 lei – 11.200 lei = 84.800 lei;
diferența de impozit pe profit datorată la sfârșitul anului N = 84.800 lei – 56.000 lei = 28.800 lei;
▪ repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care societatea a beneficiat de scutire de
impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale:
a) determinarea sumei aferente rezervei legale, dacă contribuabilul are obligaţia constituirii
acesteia potrivit legii. În acest caz, presupunem că societatea repartizează 5% din profitul
contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului reinvestit fiind 3.500 lei:
70.000 lei × 5% = 3.500 lei;
b) determinarea sumei profitului scutit de impozit, care va fi repartizat la rezerve (alte rezerve
reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege):
70.000 lei − 3.500 lei = 66.500 lei.
(Dacă societatea are constituită rezerva legală, repartizează la alte rezerve reprezentând facilităţi
fiscale prevăzute de lege suma de 70.000 lei.)
Valoarea fiscală a echipamentului tehnologic este de 70.000 lei și amortizarea fiscală se va
calcula fie prin metoda liniară, fie prin metoda degresivă, potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru
acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru metoda de amortizare
accelerată.
Stimulente fiscale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare
A. Cu respectarea condițiilor articolului 20 din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal,
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, definite potrivit legii, se acordă următoarele
stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit
dispoziţiilor art. 31 din Codul fiscal;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor
destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
B. Conform art. 22^1 din Codul fiscal, contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate
de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi activităţi conexe acesteia sunt scutiţi de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate.
62
Măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii

În perioada 2021-2025, contribuabilii plătitori de impozit pe profit beneficiază de
reduceri ale impozitului pe profit anual conform prevederilor OUG nr. 153/2020.
Declararea și plata impozitului pe profit36

Regulile privind declararea, depunerea declarației și plata impozitului pe profit fac
obiectul art. 41 și 42 din Codul fiscal.
În principiu, în cazul în care anul fiscal coincide cu anul calendaristic, putem distinge
următoarele situații:
▪ contribuabili care au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la
data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul
(exemple: contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice
şi a cartofului, pomicultură şi viticultură; organizații nonprofit; asociații de proprietari care
datorează impozit pe profit);
▪ contribuabili care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu
plăţi anticipate efectuate trimestrial (sunt obligate să aplice acest sistem: instituţiile de credit -
persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice
străine). Acești contribuabili determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum,
estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile
anticipate37, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează
plata, cu excepţia plăţii anticipate aferente trimestrului IV care se declară şi se plăteşte până la
data de 25 decembrie. Termenul până la care se depune declaraţia privind impozitul pe profit și
se efectuează plata impozitului anual este data de 25 martie, inclusiv, a anului următor.
▪ contribuabili care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit.
Aceștia calculează, declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit
aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind
impozitul pe profit38 prevăzut la art. 42 din Codul fiscal, respectiv până la data de 25 martie,
inclusiv, a anului următor. De menționat, că acești contribuabili pot opta pentru sistemul de
declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial.
Aplicație rezolvată
Societatea ALPHA-S.A. a stabilit, prin declaraţia privind impozitul pe profit pe anul N-1,
pierdere fiscală în sumă de 70.000 lei. Societatea aplică sistemul trimestrial de declarare și plată
a impozitului pe profit (anul fiscal coincide cu cel calendaristic) și, la 31 decembrie N-1, nu are
de recuperat pierderi fiscale din anii precedenți. În anul N, societatea este plătitoare de impozit
pe profit.
La 31 martie N, prezintă următoarea situație a veniturilor și cheltuielilor pe trimestrul I:
▪ venituri înregistrate conform reglementărilor contabile = 160.000 lei (impozabile);
▪ cheltuieli înregistrate conform reglementărilor contabile = 120.000 lei (deductibile la
calculul rezultatului fiscal).
36
A se vedea și art. I alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului, nr. 153/2020, privind instituirea unor măsuri
fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative.
37
Potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 162/2022, pentru anul fiscal 2022, indicele preţurilor de
consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual este 106,5%.
38
A se vedea OPANAF nr. 3386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 "Declaraţie
privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele", cu modificările și completările ulterioare.
63
Înainte de a calcula impozitul pe profit pe trimestrul II N, societatea prezintă următoarea situație

a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate în contabilitate, pe perioada 1.01 – 30.06 anul N:
▪ venituri înregistrate conform reglementărilor contabile = 280.000 lei (impozabile);
▪ cheltuieli înregistrate conform reglementărilor contabile = 210.000 lei (deductibile la
calculul rezultatului fiscal).
Înainte de a calcula impozitul pe profit pe trimestrul III al anului N, prezintă următoarea situație
a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate în contabilitate, pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie:
Venituri din servicii prestate 15.700 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 400.000 lei
Venituri din dobânzi 4.300 lei
Venituri din anularea unui provizion pentru care nu s-a acordat deducere 1.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 10.000 lei
Cheltuieli privind energia şi apa 5.200 lei
Cheltuieli privind mărfurile 240.400 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 100 lei
Cheltuieli de protocol 6.000 lei
Cheltuieli privind chiria spațiului în care desfășoară activitatea 10.000 lei
La 31 decembrie N, înainte de a calcula impozitul pe profit datorat pe anul fiscal N, societatea

prezintă următoarea situație a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate în contabilitate, pe perioada
1 ianuarie – 31 decembrie:
Venituri din servicii prestate 40.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 1.100.000 lei
Venituri din dobânzi 5.000 lei
Venituri din anularea unui provizion privind activitatea de exploatare, pentru 1.000 lei
care nu s-a acordat deducere
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli privind energia şi apa 12.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 800.000 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 500 lei
Cheltuieli de protocol 6.000 lei
Cheltuieli privind chiria spațiului în care desfășoară activitatea 20.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 7.628 lei
Societatea este plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, iar cadourile oferite, în cursul anului, în
cadrul acţiunilor de protocol nu au valoare mai mare de 100 lei/cadou.
Pe baza reglementărilor aplicabile în anul fiscal 2022, calculați rezultatul fiscal și impozitul pe
profit, pe trimestrele I-III, precum și rezultatul fiscal pe anul N, impozitul pe profit datorat pe
anul fiscal N și diferența de impozit pe profit la finele anului N.
La finele fiecărui trimestru al exercițiului financiar N, calculați profitul brut și profitul net.
Rezolvare:
Conform prevederilor art. 19 din Codul fiscal, rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între
veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se
scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor,
potrivit normelor metodologice, precum şi pierderile fiscale care se recuperează în conformitate
cu prevederile art. 31 din Codul fiscal. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar
64
rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală. Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual,
cumulat de la începutul anului fiscal.
La art. 31 din Codul fiscal se prevede că pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe
profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
Trimestrul I N
Venituri înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1.01-31.03 = 160.000 lei
(impozabile)
Cheltuieli înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1.01-31.03 = 120.000 lei
(deductibile la calculul rezultatului fiscal)
Pierderea fiscală din anul precedent = 70.000 lei
Rezultatul fiscal la 31.03 = 160.000 lei – 120.000 lei – 70.000 lei = -30.000 lei = pierdere fiscală
Venituri totale la 31.03 = 160.000 lei
Cheltuieli totale la 31.03 = 120.000 lei
Impozitul pe profit = 0
Profitul net la 31.03 = 40.000 lei
Trimestrul II N
Venituri înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1.01-30.06 =280.000 lei
(impozabile)
Cheltuieli înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1.01-30.06 =210.000 lei
(deductibile la calculul rezultatului fiscal)
Rezultatul fiscal la 30.06 = 280.000 lei – 210.000 lei – 70.000 lei = 0
Cheltuieli totale la 30.06 = 210.000 lei
Impozitul pe profit = 0
Trimestrul III N
Venituri înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1.01-30.09 = 421.000 lei
Venituri neimpozabile = venituri din anularea provizionului pentru care nu s-a acordat deducere
= 1.000 lei
Cheltuieli cu deductibilitate limitată = cheltuielile de protocol = 6.000 lei
Limita maximă a cheltuielilor de protocol deductibile la calculul rezultatului fiscal =
= 2% × (421.000 lei – 305.900 lei + 6.000 lei) = 2.422 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile la calculul rezultatului fiscal: 6.000 lei – 2.422 lei= 3.578 lei
Rezultatul fiscal la 30.09 = 421.000 lei – 305.900 lei – 1.000 lei + 3.578 lei – 70.000 lei =
= 47.678 lei (profit impozabil)
Impozitul pe profit datorat pe perioada 1 ian – 30 sept. anul N = 16% × 47.678 lei = 7.628 lei
Impozitul pe profit datorat pe trimestrul III N = 7.628 lei – 0 = 7.628 lei
65

Cheltuieli totale, cu excepția cheltuielilor cu impozitul pe profit, la 30.09 = 305.900 lei
Întrucât societatea aplică sistemul trimestrial de decalare și plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor art. 41 din Codul fiscal, calculul, declararea şi plata impozitului pe profit se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I
– III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până
la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42 din Codul
fiscal, respectiv, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepțiile prevăzute de
lege.
Calculul rezultatului fiscal și impozitului pe profit pe anul fiscal N și stabilirea diferenței de
plată/de recuperat
Venituri înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada 1.01-31.12 = 1.146.000 lei
Venituri neimpozabile = venituri din anularea provizionului pentru care nu s-a acordat deducere
= 1.000 lei
Cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal: cheltuieli cu impozitul pe profit = 7.628 lei
Cheltuieli cu deductibilitate limitată = cheltuielile de protocol = 6.000 lei
Limita maximă a cheltuielilor de protocol deductibile la calculul rezultatului fiscal =
= 2% × (1.146.000 lei – 976.128 lei + 7.628 lei + 6.000 lei) = 3.670 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile la calculul rezultatului fiscal 6.000 lei – 3.670 lei = 2.330 lei
Observație: Potrivit HGR nr. 1/2016, la calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care plătesc
trimestrial impozit pe profit, limitele cheltuielilor deductibile se aplică trimestrial, astfel încât, la
finele anului acestea să se încadreze în prevederile titlului II din Codul fiscal.
Rezultatul fiscal la 31.12 anul N:
1.146.000 lei – 976.128 lei – 1.000 lei + 7.628 lei + 2.330 lei – 70.000 lei = 108.830 lei (profit
impozabil)
Impozitul pe profit datorat pe anul fiscal N = 16% × 108.830 lei = 17.413 lei
Diferența de impozit pe profit datorat = 17.413 lei – 7.628 lei = 9.785 lei
Diferența de impozit pe profit se înregistrează la 31 decembrie anul N. După înregistrarea
cheltuielilor cu impozitul pe profit, cheltuieli înregistrate conform reglementărilor contabile, în
perioada 1.01-31.12 anul N = 985.913 lei
Diferența dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielilor (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe
profit) este egală cu profitul net pe anul N: 1.146.000 lei - 985.913 lei = 160.087 lei.
În Situația veniturilor și cheltuielilor întocmită la 31 decembrie anul N, coloana corespunzătoare
perioadei de raportare 1.01.N – 31.12.N include și informațiile:
Venituri totale = 1.146.000 lei
Cheltuieli totale = 968.500 lei (în această raportare, cheltuielile totale nu cuprind cheltuielile cu
impozitul pe profit)
66
Întrebări de autoevaluare
1. În conformitate cu prevederile Codului fiscal privind impozitul pe profit, următoarele venituri
înregistrate de contribuabil, conform reglementărilor contabile, sunt venituri neimpozabile la
calculul rezultatului fiscal:
a) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care s-a acordat deducere
b) dobânzile primite de la o persoană juridică română
c) veniturile din recuperarea cheltuielilor pentru care s-a acordat deducere
d) dividendele primite de la o persoană juridică română
2. Potrivit prevederilor privind impozitul pe profit din Codul fiscal, următoarele cheltuieli
înregistrate de contribuabil, conform reglementărilor contabile, nu sunt deductibile la calculul
rezultatului fiscal:
a) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalităţi şi daune-interese, stabilite în cadrul
contractelor încheiate, în derularea activităţii economice, cu persoane rezidente
b) cheltuielile efectuate pentru securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii
c) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile
d) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor
3. O societate plătitoare de impozit pe profit a înregistrat, în trimestrul I 2022, conform
reglementărilor contabile:
• cheltuieli cu salariile personalului, conform Codului muncii, în sumă de 2.000.000 lei;
• cheltuieli reprezentând cadouri acordate salariatelor, cu ocazia zilei de 8 Martie, conform
contractului colectiv de muncă, în sumă de 180.000 lei.
Cheltuielile sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal, pe trimestrul I, sunt în sumă de:
a) 180.000 lei. b) 0 lei. c) 100.000 lei. d) 2.180.000 lei.
4. La calculul rezultatului fiscal, următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de sponsorizare efectuate potrivit legii.
b) cheltuielile de protocol.
c) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat.
d) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalităţi şi daune-interese, stabilite în cadrul
contractelor încheiate, în derularea activităţii economice, cu persoane rezidente.
5. Impozitul pe mijloacele de transport plătit de o societate, pe anul 2022, pentru un autoturism

(autoturismul se află în proprietatea societății) pus la dispoziția directorului, este de 400 lei.
Știind că autoturismul este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice, conform
documentelor justificative, suma cheltuielilor cu impozitul pe mijloacele de transport
nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal, potrivit prevederilor Codului fiscal privind impozitul
pe profit, este de:
a) 0 lei. b) 200 lei. c) 400 lei. d) 1.500 lei.
Actualizat la 12.10.2022
67

Gestiune Fiscala Impozitul Pe Profit

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiune Fiscala Impozitul Pe Profit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Teodorescu Gestiune fiscală: suport curs și aplicații

Nu intră sub incidenţa reglementărilor privind impozitul pe profit următoarele persoane

Exemplul 1: O organizație nonprofit înregistrează în contabilitate, într-un an fiscal,

Exemplul 2: Reluăm exemplul 1 și presupunem că venituri din cotizaţiile şi taxele de

Regimul special pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor

Exemplu: Determinați impozitul pe profit datorat, în următoarele situații:

Calculul rezultatului fiscal

• VT = veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile;

Exemplu: Societatea A a achiziţionat de pe piaţa reglementată un număr de 50.000 de acţiuni ale

Veniturile înregistrate de societatea A ca urmare a majorării capitalului social la societatea B, în

▪ veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare

Regimul fiscal al cheltuielilor

Extras din HGR nr. 1/2016

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile la calculul rezultatului fiscal (enumerare

▪ cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

(pentru care se alocă cheltuieli de conducere şi administrare/cheltuieli comune aferente) în

▪ cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, cheltuielile privind bursele private, acordate

▪ cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un

▪ cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care,

▪ cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior

▪ cheltuielile14 reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale,

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată15 (enumerare selectivă):

▪ cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la

Exemplu: Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile aferente

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile (exemple):

b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii

Exemplu: O societate plătitoare de impozit pe profit a achiziționat și pus în funcțiune, în luna

c) Metoda de amortizare accelerată

Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă

Regimul fiscal al provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere şi al rezervelor

▪ ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile

Venituri din vânzarea mărfurilor 10.500

2. Presupunem că o societate plătitoare de impozit pe profit înregistrează, într-un an fiscal, care

Aplicând regulile în vigoare în anul 2022, calculați:

Pentru trimestrul I 2022, impozitul pe profit datorat este de:

4. La o societate plătitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu salariile personalului, pe un an

5. La 30 iunie anul N, situația veniturilor și cheltuielilor (în lei) la o societate cu activitate de

Cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal:

7. Societatea MAG-S.R.L. înfiinţată în urmă cu 3 ani, plătitoare de impozit pe profit,

Regimul pierderilor fiscale (art. 31 din Codul fiscal – prezentare selectivă)

Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă

Reguli privind limitarea deductibilităţii dobânzii

BC = VT – CT – Vn + IP + Ct.ex.înd. + Af, unde:

VT = veniturile înregistrate, în perioada fiscală de referință, conform reglementărilor

Facilități fiscale pentru investiții

Măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii

Declararea și plata impozitului pe profit36

Înainte de a calcula impozitul pe profit pe trimestrul II N, societatea prezintă următoarea situație

La 31 decembrie N, înainte de a calcula impozitul pe profit datorat pe anul fiscal N, societatea

Venituri totale la 30.09 = 421.000 lei

4. La calculul rezultatului fiscal, următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

5. Impozitul pe mijloacele de transport plătit de o societate, pe anul 2022, pentru un autoturism

S-ar putea să vă placă și