Cap.

4 CONTABILITATE ȘI FISCALITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

ANA MORARIU
2021
 L82/1991, cu modificări și completări ulterioare
 Contabilitatea impozitului pe profit, VEZI Contabilitate financiară,
Mihai Ristea, Ed. Universitară, 2006
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificari ulterioare, astfel:
 Titlul II, IMPOZITUL PE PROFIT, CAPITOLUL I -VI (art. 13 - 46) actualizat
LA 03.02.2020
SCOPUL ȘI UTILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Din punct de vedere contabil:

▪ Ințelegerea teoretică și practică a contabilității impozitului pe

profit, fiind o datorie curentă a entității față de bugetul de stat cu
efect asupra ieșirii fluxurilor de numerar, care creează un raport
integrat asupra costului fiscal și implicit asupra rezultatului;
▪ Ințelegerea mecanismului contabil privind impozitul pe profit,
regularizarea trimestrială și anuală;
▪ Exhaustivitatea și Exactitatea impozitului pe profit- un demers să
întregească imaginea fidelă a situațiilor financiare;
▪ Controlul intern al impozitului pe profit;
SCOPUL ȘI UTILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Din punct de vedere fiscal:

▪ Divergența dintre politica contabilă și cea fiscală privind impozitul

pe profit și rolul gestiunii fiscale în concilierea rezultatului contabil
și a celui fiscal;
▪ Cunoașterea și înțelegerea elementelor comune cu privire la
impozitul pe profit;
▪ Minimizarea riscului fiscal privind frauda și eroarea în determinarea
impozitului pe profit;
▪ Mecanismul fiscal al impozitului pe profit
▪ Ințelegerea rolului creditului fiscal privind impozitul pe profit;
 Ce categorii de contribuabili plătesc impozitul pe profit ?
1. Persoanele juridice române (companii și societăți naționale, regii
autonome, societăți indiferent de forma de organizare și de
propretate, fie, cu sau fără capital străin, fundații, asociații, orice altă
entitate cu statut de persoană juridică
Impozitul pe profit = Cota % x Profitul impozabil (PI)
IP obținut din România și străinatate

2. Persoanele juridice străine cum sunt: companii, fundații, asociații,

înființate și organizate prin legislația unei alte țări și care își
desfăşoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în
România (sau a mai multor) ; (în vigoare de la 1 iulie 2013)

IP = Cota % PI atribuibil sediului

permanent
 Categorii de contribuabili care plătesc impozitul pe profit

3. Persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii

efective în România IP se aplică părții din profitul impozabil al asocierii
care se atribuie fiecărei persoane

IP = Cota % x partea din PI atribuit fiecărei

persoane juridice

4. Persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi

imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română*; venituri din
exploatarea resurselor naturale situate în România IP se aplică asupra
PI aferent acestor venituri

IP = Cota % x PI aferent acestor venituri

*vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană
juridică română, dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru ”VENITURI
NEIMPOZABILE” în următoarele cazuri:

1. nu se face dovada rezidenței într-un stat cu care România are

încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

2. între România și statul de rezidență al persoanei juridice străine care

înstrăinează titlurile de participare nu este încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri;

3. dreptul de impozitare revine României, în condițiile aplicării

prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri;

Plata impozitului pe profit și depunerea declarațiilor fiscale revine

persoanei juridice străine care obține venituri enumerate la punctul 4
 Categorii de contribuabili care plătesc impozitul pe profit

5. Persoane juridice cu sediul în România înființate potrivit legislației

europene, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în
străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz,
impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se
varsă de către persoana juridică română.

IP = Cota % x PI obținut din orice sursă atât

din România cât și din străinîtate

6. Persoanele juridice străine rezidente într-un stat terț cu activitate în

România prin interediul unuia sau a mai multor sedii permanente cu
tratamente neuniforme ale rezidenței fiscale.

IP = Cota % PI atribuibil sediului

permanent/sediilor permeninte
PI se determină astfel:
▪ se iau în calcul numai veniturile atribuibile sediului
permanent;
▪ Se iau in calcul numai cheltuielile efectuate în scopul
obținerii acestor venituri
▪ PI al sediului permanent se determină prin tratarea
acestuia ca persoană separată ți prin utilizarea normelor
prețurilor de transfer pentru determinarea valorii de piață
a unui transfer făcut între persoana juridică străină ți sediul
permanent.
PI al persoanei juridice străine care își desfășoară activitatea prin
intermediul mai multor sedii permanente se determină la nivelul
sediului permanent desemnat să îndeplinească obligațiile care îi revin
după cum urmează:
1. numai veniturile ce sunt atribuibile fiecărui sediu permanent se
transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat
pentru a îndeplini obligațiile fiscale;
2. numai cheltuielile efectuate în scopul obținerii veniturilor fiecărui
sediu permanent se transmit spre a fi cumulate de sediul
permanent desemnat pentru a îndeplini obligațiile fiscale.
▪ PI la nivelul sediului permanent desemnat, se determină pe baza
veniturilor și cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu permanent
aparținând aceleiași persoane juridice străine și prin utilizarea regulilor
prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer făcut între
persoana juridică străină și sediul său permanent.

▪ Sediul permanent desemnat în România calculează, declară și plătește

obligațiile ce revin persoanei juridice străine pe baza veniturilor și
cheltuielilor înregistrate de toate sediile permanente care aparțin aceleiași
persoane juridice străine.
EVITAREA DUBLEI IMPUNERI

Convențiile încheiate de România cu alte state pentru evitarea dublei

impuneri prezintă următoarele particularități:

1. Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se
aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între
România și statul străin. Pentru evitarea dublei impuneri se aplică metoda
creditului:

Impozitul plătit catre statul străin se scade din impozitul pe profit

determinat potrivit categoriei de contribuabili 1.

2. Excepție de la aliniatul 1
impozitul plătit de un sediu permanent din România pentru veniturile obținute
dintr-un stat membru al UE sau dintr-un stat din SEE este dedus în România,
dacă:
1. venitul a fost obținut de sediul permanent din România al unei persoane
juridice străine rezidente într-un stat membru al UE sau într-un stat din SEE
2. venitul a fost obținut dintr-un alt stat membru al UE sau dintr-un alt stat din
SEE și
3. se prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale,
din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit în acel stat membru al UE
sau în acel stat din SEE.

EXEMPLE:

Abc – Persoană juridică străină rezidentă în Bulgaria

Abc – își desfășoară activitatea în România printr-un sediu permanent B
B – obține venituri din SEE ( Elveția )
Veniturile lui B dacă sunt impozitate și în Romînia și în Elveția;
Atunci :
IP PLĂTIT în Elveția se deduce din IP ce se determină in Romînia

Prevederile de mai sus NU se aplică sediilor permanente din România ale

peroanelor juridice străine rezidente într-un stat din SEE altul decât un stat membru
Ue cu care România nu are încheiat un acord juridic pentru schimbul de informații.
1. Trezoreria statului;
2. Instituţiile publice cu exceptia activităților economice;
3. persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor;
4. Academia Română și fundaţiile române cu excepția activităților
economice;
5. Cultele religioase
6. instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele
autorizate,
7. Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi
asociaţiile de locatari;
8. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
9. Banca Naţională a României;
10. Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
11. Societatea Națională de Cruce Roșie din România
11. Organizații non profit, sindicate și organizații patronale și asociații de
terenuri cu vegetație forestieră, pășune și fânețe cu personalitate juridică
cu excepția veniturilor din activități economice la calcul rezultatului fiscal
de până la echivalentul a 15.000 euro într-un an fiscal dar nu mai puțin de
10% din veniturile totale neimpozabile.

12. Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale

sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de
venituri:

▪ cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

▪ contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
▪ taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
▪ veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
▪ donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
▪ dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din
venituri scutite;
▪ veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
ANUL FISCAL

Anul fiscal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înființează în cursul

unui an fiscal, perioada impozabilă începe:

1. de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului, dacă are această

obligație potrivit legii;

2. de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte

autorități competente, dacă are această obligație, potrivit legii;

3. pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină

începe să își desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România,

3. Dacă anul fiscal este modificat de contribuabil Ordinul 1546/2017, obliga

la depunerea formularului 014”Notificare privind modificarea anului fiscal”
 Exerciții fiscale diferite

▪ Contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislația contabilă în

vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic pot
opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar.

▪ Primul an fiscal modificat include și perioada anterioară din anul

calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a
anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal.

▪ Contribuabilii comunică organelor fiscale competente opțiunea

pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la data începerii
anului fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz
▪ Cota de impozit pe profit de 16% se aplică
asupra profitului impozabil.
▪ Anul fiscal este anul calendaristic.
▪ Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura
barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive,
inclusiv persoanele juridice care realizează aceste
venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul
cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile
prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din
veniturile respective sunt obligaţi la plata unui
impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
▪ Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile
realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi deduceri fiscale la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile.

▪ La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte

elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare.

▪ PI = (Venituri - Cheltuieli)
–(Venituri neimpozabile+
+Deduceri fiscale)+
+ Cheltuielile nedeductibile

▪ Profitul impozabil se calculează trimestrial/ anual cumulat

de la începutul anului fiscal.
▪ Profitul impozabil pozitiv se impozitează, iar Rezultatul fiscal
negativ reprezintă pierdere și se recuperează din profiturile impozabile
obținute în următorii 7 ani consecutivi.

▪ Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la

fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în
vigoare din anul înregistrării acestora.

▪ Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca

efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către
contribuabilii nou-înființați proporțional cu activele transferate persoanelor
juridice beneficiare.

▪ Pierderea fiscală ca urmare a actvității persoanelor juridice străine printr-un

sediu permanent se recuperează luând în considerare numai veniturile și
cheltuielile aferente atribuibile sediului permanent desemnat în România.

▪ Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit micro și care anterior

au realizat pierdere fiscală, recuperează pierderea fiscală pe perioada cuprinsă
între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani.
 Formula de calcul pentru baza de calcul a PI (Rezultat fiscal)

PI = PC - RF + CNF

Cheltuieli
Profit (70+75+78+76)- Venituri
nepermise de
impozabil (60+61+62+63+65+68+66 neimpozabile fisc

Venituri Venituri care au fost ▪ Cheltuieli parțial

deductibile
recunoscute de deja impozitate și
▪ Cheltuieli total
contabilitate se scad nedeductibile
Rezultatul fiscal și Erorile înregistrate în contabilitate

Cum se corectează ?

▪ erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama

rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se
referă acestea și se depune o declarație rectificativă.

▪ erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama

contului de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea
rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora.

▪ Metodele contabile privind ieșirea socurilor din gestiune sunt recunoscute

la calculul rezultului fiscal.

▪ Tranzacțiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii

de piață. La stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere
reglementările privind prețurile de transfer, prevăzute de Codul de
procedură fiscală.
 Evidența REZULTATULUI FISCAL (RF) sau a PI

Contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile

impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul
desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusivtaxe de înscriere,
cotizații și contribuții datorate către camerele de comerț și industrie
În cazul organizațiilor nonprofit, sindicatete, patronate, pentru
calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri
realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un
an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
neimpozabile .

Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din

profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele
considerate venituri neimpozabile.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la
începutul anului fiscal.

Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în

contabilitate se corectează astfel:

✓ erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe

seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al
anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații
rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;

✓ erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe

seama contului de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru
determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează
corectarea acestora.
 deducerea suplimentară la calculul profitului
impozabil, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile
pentru aceste activităţi;
 deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual; în cazul în care se realizează
pierdere fiscală, aceasta se recuperează în 7 ani.
 aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul
aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de
cercetare-dezvoltare.
 Cercetarea trebuie sa fie aplicativa si/sau dezvoltare
tehnologica.
ana.morariu@gmail.com sau ana.morariu@cig.ase.ro