Sucursalele/sediile secundare sunt entitati fara personalitate juridica proprie, apartinand unor societati

comerciale din Romania, care pot fi deschise fie in Romania, fie in alt stat.

Obligatiile societatii din Romania in ceea ce priveste infiintarea unui sediu secundar in alta tara sunt de
natura declarativa, contabila si fiscala.

Obligatii de natura declarativa

In Romania, societatea care a infiintat sucursala /sediul secundar in alt stat are obligatii declarative
privind infiintarea acestora. Astfel, societatea din Romania are obligatia declararii si inregistrarii
sucursalei la Registrul comertului la care s-a infiintat scietatea. Aceasta obligatie este data de art. 23,
alin.4 1, din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, potrivit careia:

“Persoanele juridice romane care deschid sucursale in strainatate au obligatia mentionarii acestora la
oficiul registrului comertului din Romania, dupa inregistrarea lor in statele respective.”

O alta obligatie declarativa este cea conform careia, in termen de 30 de zile de la infiintarea sucursalei
/sediului secundar in Ungaria, societatea din Romania are obligatia declararii acesteia la organul fiscal in
raza caruia isi are domiciliul fiscal, conform art. 85 alin. (2) si (6) din Codul de procedura fiscal, aprobat
prin Legea nr.207/2015:

“(2) Contribuabilul/Platitorul cu domiciliul fiscal in Romania are obligatia de a declara, in termen de 30

de zile, infiintarea de filiale si sedii secundare in strainatate.

(6) Declaratia este insotita de o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala a

contribuabilului/platitorului de care apartine sediul secundar sau filiala, precum si de copii ale
documentelor doveditoare ale informatiilor inscrise in aceasta.”

Conform alin. (3) al art. 85 din Codul de procedura fiscala:

“(3) In sensul prezentului articol, prin sediu secundar se intelege un loc prin care se desfasoara integral
sau partial activitatea contribuabilului/platitorului, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit si altele
asemenea.”

In acest sens, societatea mama din Romania va depune la organul fiscal in raza caruia isi are domiciliul
fiscal declaratia privind sediile secundare, formular 061 "Declaratie privind sediile secundare", aprobat
prin OPANAF 3725/2017. Formularul va fi insotit de copii de pe documentele justificative de infiintare a
sucursalei / sediului secundar in Ungaria.

Obligatii de ordin contabil

In Legea nr. 82/1991 a contabilitatii – republicata – cu modificarile si completarile ulterioare se arata:

“Art. 1

(1)Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de

cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si
sa conduca contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi.
(3)Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la
alin. (1) si (2), cu sediul in Romania, precum si subunitatile fara personalitate juridica din Romania care
apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca
contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.

Art. 47

Prevederile prezentei legi se aplica si subunitatilor fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, ce
apartin persoanelor prevazute la art. 1, cu sediul sau domiciliul in Romania, cat si subunitatilor cu sediul
in Romania, ce apartin unor persoane juridice ori fizice cu sediul sau domiciliul in strainatate.”

Conform acestor prevederi legale, sucursala /sediul secundar din strainatate are obligatia de a tine
contabilitatea proprie, in statul in care este infiintata, dar conform reglementarilor romanesti, date in
aplicarea Legii contabilitatii. Deci,societatea din Romania trebuie sa asigure contabilizarea operatiilor
derulate prin sucursala, acolo, in Ungaria, conform regulilor si principiilor contabile din Romania.

In aplicarea Legii nr. 82/1991 a contabilitatii sunt date Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr.
1802/2014, in baza carora orice societate obisnuita, netranzactionata, isi conduce si organizeaza
contabilitatea pe teritoriul Romaniei.

In OMFP nr. 1802/2014, la art. 3 sunt prevazute urmatoarele aspecte legate de activitatea unei
subunitati infiintata in afara Romaniei de catre o societate romana:

“Art. 3

(1)Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul in Romania,
organizeaza si conduc evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita determinarea
informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi
situatii financiare anuale.

(2)Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin

persoanelor juridice cu sediul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice
romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor Reglementarilor contabile
privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate.

(3)In intelesul prezentului ordin, prin subunitati fara personalitate juridica,care apartin persoanelor
juridice cu sediul in Romania, se intelege sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica, infiintate potrivit legii.”

Asadar, activitatea sucursalei /sediului secundar din Ungaria se include in contabilitatea societatii din
Romania, fiind raportata pe teritoriul Romaniei.

Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014 se aplica urmatoarelor entitati, dupa cum
este stipulat la punctul 3:

“3. Prezentele reglementari se aplica de catre urmatoarele categorii de persoane ale caror valori
mobiliare nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata (denumite in continuare entitati):

a) societati:
g) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la
lit. a)-e), cu sediul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;

Contabilitatea subunitatilor (sucursalelor / sediului secundar) din strainatate se tine conform

urmatoarelor prevederi din Reglementarile contabile:

“4.

(1) Societatile care au subunitati organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie disponibile
informatiile necesare privind activitatea desfasurata de aceste subunitati.

(2) In intelesul prezentelor reglementari, subunitatile fara personalitate juridica, care apartin
persoanelor juridice cu sediul in Romania, reprezinta sucursale, agentii, reprezentante sau alte
asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii.

5.

(1) Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul in Romania
organizeaza si conduc evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita determinarea
informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi
situatii financiare anuale.

(2) Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin
persoanelor juridice cu sediul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice
romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor pct. 7 si pct. 317-324 din
prezentele reglementari.

7.

(1) Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.

(2) Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.

(3) Prin valuta se intelege alta moneda decat leul.

Pct.317-326 din Ordin se refera la operatiunile in valuta, cu aplicabilitate si in cazul sucursalelor deschise
in alta tara.

Din aceste prevederi rezulta urmatoarele obligatii ale societatii din Romania fata de autoritatile romane:

- sucursala / sediul secundar din Ungaria organizeaza contabilitatea, pana la nivel de balanta analitica;

- lunar, contabilitatea pentru activitatea sucursalei trebuie tinuta in Ungaria, dar conform regulilor si
principiilor contabile romanesti, stabilite in Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014
si in politicile contabile;
- in Ungaria, la sucursala / sediul secundar, pentru inregistrarea in contabilitatea sa, elementele aferente
activitatii din Ungaria efectuate in valuta se convertesc in lei, utilizand cursul BNR valabil la data
efectuarii operatiunii economice (ca si cum ar fi efectuate pe teritoriul Romaniei);

- se calculeaza si se inregistreaza, la nivelul sucursalei, diferentele de curs valutar la finele lunii, rezultate
din reevaluarea creantelor, datoriilor si altor active monetare in valuta, la cursul BNR stabilit in ultima zi
a lunii;

- periodic, pana la ultimul termen de raportare contabila din Romania, rulajele conturilor din balanta
analitica a sucursalei / sediului secundar se preiau si in balanta analitica a societatii din Romania.
Preluarea se realizeaza fie cu ajutorul contului bilantier 481, fie cu ajutorul contului extrabilantier 891.
Ambele, dupa preluarea rulajelor, trebuie sa aiba sold zero. Atentie, se preiau inclusiv rulajele debitoare
ale conturilor de cheltuieli si rulajele creditoare ale conturilor de venituri, care se inchid prin contul 121
la nivelul societatii mame, la finalul lunii (perioadei);

- odata cuprinse in balanta societatii din Romania, conturile activitatii sucursalei /sediului secundar din
Ungaria, situatiile financiare anuale sau raportarile semestriale intocmite de societatea romana vor
include si activitatea sucursalei.

- operatiunile / tranzactiile dintre societatea din Romania si sucursala / sediul secundar se evidentiaza cu
ajutorul contului 481 “Decontari intre unitate si subunitati”, care este un cont bifunctional.

Functiunea contului 481 este urmatoarea, conform Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP
1802/2014:

“Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor intre unitate si subunitatile sale fara personalitate
juridica, care conduc contabilitate proprie.

Contul 481 "Decontari intre unitate si subunitati" este un cont bifunctional.

In debitul contului 481 "Decontari intre unitate si subunitati" se inregistreaza:

- valori materiale si banesti transferate subunitatilor (in contabilitatea unitatii) sau unitatii (in
contabilitatea subunitatii) (301, 302, 303, 341, 361, 371, 381, 512, 531).

In creditul contului 481 "Decontari intre unitate si subunitati" se inregistreaza:

- valori materiale si banesti primite de unitate de la subunitati (in contabilitatea unitatii) sau cele primite
de subunitate de la unitate (in contabilitatea subunitatilor)

(301, 302, 303, 341, 361, 371, 381, 512, 531).

Soldul debitor al contului reprezinta sumele de incasat, iar soldul creditor, sumele datorate pentru
operatiuni din cadrul unei entitati cu subunitati fara personalitate juridica.”

Rezulta ca acest cont se utilizeaza atat de societatea mama din Romania – atunci cand transfera catre
subunitate valori materiale sau banesti (pe debit) sau atunci cand primeste de la subunitate valori
materiale sau banesti (pe credit) –, cat si de subunitate (de catre sucursala / sediul secundar, acolo, in
Ungaria) – atunci cand primeste de la mama valori materiale sau banesti (pe credit) sau atunci cand
transfera mamei valori materiale si banesti (pe debit).

Ar fi bine ca acest cont sa se tina pe analitice (un analitic la nivelul mamei si alt analitic la nivelul
sucursalei), astfel incat, in permanenta, sa se poate face o verificare intre transferurile dintre cele doua
entitati (soldul debitor la nivelul mamei trebuie sa fie egal cu soldul creditor de la sucursala si invers).
Eventual, contului 481 i se poate crea un al treilea analitic (utilizat atat de mama, cat si de sucursala),
pentru evidentierea preluarii – in balanta mamei –, respectiv predarii – in balanta subunitatii – a
rulajelor conturilor din balanta subunitatii, pentru a fi incluse in contabilitatea generala a societatii din
Romania.

Pana la urma, contabilitatea subsidiarei se tine ca si cum s-ar tine contabilitatea unei societati
romanesti, dar numai pentru o parte dintre documentele ei, iar rulajele acestea partiale se preiau in
contabilitatea “mare”(cea din Romania).

Un element important de care trebuie sa se tina seama la contabilizarea documentelor de catre

subsidiara din Ungaria este acela ca pentru anumite taxe si impozite si TVA datorate si platite acolo, nu
se utilizeaza conturile specifice acestor tipuri de elemente, acestea nefiind obligatii catre statul roman.
Pentru evidenta lor se pot utiliza fie conturile 461 sau 462, dezvoltate pe analitice corespunzatoare, fie
alte conturi agreate de societate si specificate in politicile ei contabile.

Deci, TVA-ul din Ungaria, datorat de subsiadiara acolo, nu se inregistreaza prin 4426, 4427, 4424 sau
4423, ci printr-un alt cont specificat anterior.

Conturile specifice de TVA si de taxe (442, 446, 441, 447 etc) se utilizeaza numai in Romania, de catre
mama, pentru taxele datorate statului roman.
Obligatii de natura fiscala

Avand in vedere faptul ca societatea din Romania are statut fiscal de platitor de impozit pe profit, sunt
aplicabile prevederile art. 14 lit. a) si 39 din Codul fiscal romanesc, aprobat prin Legea 227/2015:

“ART. 14 - Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:

a) in cazul persoanelor juridice romane, al persoanelor juridice straine avand locul de exercitare a
conducerii efective in Romania, precum si al persoanelor juridice cu sediul social in Romania, infiintate
potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si
din strainatate;

ART. 39 - Evitarea dublei impuneri

(1) Impozitul platit unui stat strain se scade din impozitul pe profit, daca se aplica prevederile conventiei
de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain.

(2) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu
permanent sau venituri supuse unui impozit cu retinere la sursa care, potrivit prevederilor conventiei de
evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat, pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva
conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri metoda creditului, impozitul platit catre
statul strain, fie direct, fie indirect, prin retinerea si virarea de o alta persoana, se scade din impozitul pe
profit determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.

(5) Prevederile alin. (3) si (4) nu se aplica sediilor permanente din Romania ale persoanelor juridice
straine rezidente intr-un stat din Spatiul Economic European, altul decat un stat membru al Uniunii
Europene, cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul
de informatii.

(6) Creditul acordat pentru impozitele platite unui stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul
pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 la profitul impozabil
obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu, sau la venitul
obtinut din statul strain. Creditul se acorda din impozitul pe profit calculat pentru anul in care impozitul
a fost platit statului strain, daca se prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale,
care atesta plata impozitului in strainatate.

(7) Cand o persoana juridica romana realizeaza profituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu
permanent care, potrivit prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu
un alt stat, pot fi impuse in celalalt stat, iar respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei
impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit in Romania.”

Procedura de aplicare a acestui articol este prevazuta in Normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal, la punctul 39, care ofera si un exemplu pentru stabilirea impozitului pe profit datorat in Romania
de societatea mama, care desfasoara activitate si in Ungaria, printr-un sediu permanent ( Codul fiscal
opereaza cu notiunea de sediu permanent, care include atat sucursala, cat si orice alt tip de punct de
lucru).

Evitarea dublei impuneri dintre Romania si Ungaria, aplicata in Romania, pentru veniturile realizate in
Ungaria, este prevazuta la art. 22 din Conventia privind evitarea dublei impuneri dintre Romania si
Ungaria, aprobata prin Legea 91/1994:

“ART. 22 Eliminarea dublei impuneri

1. In Romania, dubla impunere va fi eliminata dupa cum urmeaza:

Cand un rezident al Romaniei realizeaza venituri care, in conformitate cu prevederile prezentei

conventii, sunt impozitate in Ungaria, Romania va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui
rezident o suma egala cu impozitul pe venit platit in Ungaria.

Totusi, aceasta deducere nu va putea depasi acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculata
inainte ca deducerea sa fie acordata, care este atribuibila veniturilor care sunt impozitate in Bulgaria.”

De aici rezulta urmatoarele:

- pentru activitatea subunitatii din Ungaria, in Romania se datoreaza impozit pe profit;

- baza impozabila pentru aplicarea impozitului pe profit o reprezinta veniturile realizate de societate din
orice sursa (deci, si din activitatea din Ungaria, deoarece in balanta mare au fost incluse si veniturile din
balanta sucursalei);

- pentru stabilirea rezultatului fiscal total la societatea mama din Romania, potrivit punctului 39 alin. (2)
din Normele de aplicare ale Codului fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin
intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul
perioadei in moneda straina, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat
si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca
Nationala a Romaniei. Ca urmare, desi pentru inregistrarea in contabilitate a documentelor emise /
primite in Ungaria se utilizeaza cursul BNR valabil la data operatiunii, pentru stabilirea rezultatului fiscal,
veniturile si cheltuielile aferente subsidiarei din Ungaria se convertesc in lei la cursul mediu anual al
BNR.

- intrucat cu Ungaria exista incheiata conventie de evitarea dublei impuneri, iar veniturile realizate in
aceasta tara se presupune ca au fost impozitate aici, in Romania, societatea mama beneficiaza de
deducerea impozitului platit in Ungaria din impozitul total datorat.

Bineinteles, trebuie facuta dovada ca veniturile realizate in Ungaria au fost impozitate in acest stat (fie
cu impozit pe profit, fie cu alt tip de impozit sau ca nu au fost excluse de la impozitare).

O alta obligatie importanta a subsidiarei, dar care nu este legata de Romania, o reprezinta faptul ca
aceasta se supune legislatiei din Ungaria. Astfel, sucursala trebuie sa se inregistreze fiscal in Ungaria si
sa-i fie atribuit un numar de inregistrare fiscala, trebuie sa tina – daca este cazul – o contabilitate
conform legislatiei nationale a Ungariei si sa plateasca taxe si impozite, inclusiv TVA.

Ca urmare, trebuie sa tina si evidente fiscale referitoare la TVA, conform art. 242 din Directia 112/2006
privind TVA:

“Art. 242

Fiecare persoana impozabila tine o contabilitate suficient de detaliata pentru a permite aplicarea TVA si
controlarea aplicarii TVA de catre autoritatile fiscale.”

Potrivit art. 5 din Conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata intre Romania si Ungaria,
termenul de “sediu permanent” include:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o fabrica;

e) un atelier.
O sucursala este “un loc fix de afaceri, prin intermediul caruia activitatea economica a unei intreprinderi
se desfasoara integral sau partial”.

Din punct de vedere al TVA, facturile de achizitii primite si facturile de vanzari emise de punctul de lucru
din Ungaria si declarate potrivit legislatiei din acest stat pe codul de TVA din Ungaria, nu se declara in
D300 depus pentru societatea din Romania (pe codul de TVA din Romania) ci acestea se vor declara
potrivit prevederilor fiscale din Ungaria.

Asadar, din punct de vedere al TVA, in Ungaria, sucursala este un sediu permanent al societatii din
Romania, este punct fix de desfasurare a afacerii si nu are personalitate juridica. In mod similar se
analizeaza orice alt punct de lucru.

Potrivit art. 7, paragraful 1 ultima teza din Conventia model a OECD, “Daca o intreprindere desfasoara
activitate printr-un sediu permanent situat in alt stat, profiturile intreprinderii pot fi impozitate in
celalalt stat dar numai pentru partea care este atribuibila acelui sediu permanent”.

Subsidiara din Ungaria este supusa legilor nationale contabile, fiscale, de alta natura din acest stat,
pentru activitatea derulata prin aceasta.

Potrivit art. 7 “Profiturile din activitatea de afaceri ” din Conventia cu Ungaria, profitul realizat de sediul
stabil din Ungaria este impozitat aici, prin alocarea veniturilor si cheltuielilor acestui sediu:

„1. Profiturile unei intreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai in acel stat, in afara de
cazul cand intreprinderea exercita activitate de afaceri in celalalt stat contractant printr-un sediu
permanent situat acolo. Daca intreprinderea exercita activitate de afaceri in acest mod, profiturile
intreprinderii pot fi impuse in celalalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu
permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cand o intreprindere a unui stat contractant exercita
activitate de afaceri in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie
in fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza daca ar
fi constituit o intreprindere distincta si separata, exercitand activitati identice sau similare, in conditii
identice sau similare si tratand cu toata independenta cu intreprinderea a carui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile efectuate
pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de
administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul in care se afla situat sediul
permanent sau in alta parte.”