Sunteți pe pagina 1din 34

1. Registrul comertului 1.Obligativitatea tinerii registrelor 1. Publicitatea prin Registrul comertului 1.

2 nmatricularea comerciantului persoana fizica n Registrul comertului 1.3 nmatricularea comerciantului asociatie familiala in Registrul comertului

1.4 nmatricularea comerciantului persoana juridica n Registrul comertului


1.5 Radierea nregistrarilor si mentiunilor din Registrul comertului 2. evidenta contabila a activitatii comerciale 2.1 Functiile evidentei contabile 2.2 Registrele contabile ale comerciantilor 2.3 Reguli generale privind organizarea evidentelor contabile (art. 3-10 Legea contabilitatii nr. decembrie 1991) 2.4 Organizarea contabilitatii 2.5 Bilantul contabil 2.6 Contraventii si infractiuni 3. exercitarea comertului n limitele concurentei licite,ilicite,loiala,neloiala 3.1 Notiunea de concurenta 3.2 Concurenta licita si ilicita 3.3 Modalitati juridice de asigurare a existentei concurentei comerciale
3.4DESFASURAREA ACTIVITATII N CONDITII DE CONCURENTA LOIALA

82/24

3.5 Modalitati juridice de contracarare a concurentei neloiale

1.1 Obligativitatea inerii registrelor b) Orice comerciant este obligat sa tina anumite registre comerciale, n care sa se consemneze toate operatiile comerciale. Registrele obligatorii pentru comercianti sunt: registrul jurnal, registrul inventar si registrul copier(art.20 din Legea contabilitatii 82/1991). n practica comerciala sunt folosite n afara registrelor obligatorii si registre facultative cum sunt: registrul cartea mare, registrul de casa, registrul scadentar, registrul de marfuri, registrul de facturi. n afara acestora, S.A si S.C.A. trebuie sa tina un registru al actionarilor, un registru al sedintelor si deliberarilor adunarii generale, al consiliului de administratie, un registru al cenzorilor, un registru al actiunilor, un registru al obligatiunilor (art.127 Legea nr.31/1990). n registrul jurnal se trec analitic si cronologic, zi dupa zi, toate operatiunile ndeplinite de societate, ncasarile si platile n legatura cu acestea, iar luna dupa luna sumele ntrebuintate pentru cheltuieli personale ale societatii, cnd ele sunt admise de actul constitutiv. n registrul inventar, comerciantul va nscrie n fiecare an, toate bunurile mobile si imobile, creantele si datoriile sale, att cele civile ct si cele comerciale rezultate prin inventariere. Bunurile si creantele se evalueaza dupa valoarea lor reala n momentul nscrierii, calculndu-le dupa pretul lor la ncheierea exercitiului anual la care se refera inventarul. Situatia exacta a patrimoniului societatii si realitatea beneficiilor se stabileste prin efectuarea bilantului operatiunilor anuale si a contului de profit si pierderi. n registru copier se trece n ordine cronologica si n ntregime continutul corespondentei trimisa de societate, ct si corespondenta primita n exercitiul comertului sau. Scrisorile, telegramele si celelalte documente de corespondenta trimise si primite se pot pastra, ele putnd face dovada operatiunilor comerciale si a modului cum s-au derulat acestea . Registrul cartea mare prezinta un interes deosebit, deoarece el este indispensabil pentru tinerea contabilitatii n partida dubl 12112f519m ;. Toate operatiunile figureaza de doua ori n acest registru, n conturi diferite, care pot fi conturi generale cnd corespund diferitelor elemente ale activului si pasivului fondului de comert ori conturi particulare, ce privesc pe furnizori si clientii obisnuiti ai societatii. Prin continutul sau, registrul cartea mare serveste ca repertoar al registrului -jurnal, dnd posibilitatea comerciantului sa stie daca este debitor sau creditor n raport cu fiecare din clientii sai, fara a fi nevoie pentru a cerceta registrul-jurnal n ntregime. Registrul de casa contine n mod analitic, ncasarile si platile de orice natura ale societatii. Registrele obligatorii trebuie tinute regulat n ceea ce priveste forma nregistrarilor.

Legea dispune ca este culpabil de bancruta frauduloasa comerciantul care a sustras sau falsificat registrele sale ori care, n registre n scripte sau acte autentice ori private sau n bilant, s-a dat n mod fraudulos dator al unor sume ce nu se datorau. Registrele corect tinute pot face proba n justitie pentru actele de comert. Toti comerciantii au obligatia sa prezinte registrele organelor de control ale Ministerului de Finante . 1. Publicitatea prin Registrul comertului n Evul mediu, consecinta a organizarii comerciantilor n corporatii, au aparut primele registre ale comertului n care s-au nmatriculat comerciantii. Registrul comertului n forma lui moderna a aparut n dreptul german n 1816, fiind reglementat de Codul comercial german. Activitatea Registrului Comertului este reglementata de Legea Nr. 26/1990 modificata. Functiile publicitatii prin Registrul comertului Registrul comertului are cel putin urmatoarele functii:

aduce la cunostinta publica faptul ca n circuitul comercial a aparut un nou comerciant; constituie banca oficiala de date privind persoana comerciantului, obiectul de activitate si modificarile aparute n "viata" comerciantului; este o sursa sigura de date pentru terti, posibili parteneri de afaceri ai comerciantului, ndeosebi privind bonitatea acestora. Atragerea clientelei se asigura si prin Registrul comertului; asigura opozabilitatea fata de terti a unor acte si fapte juridice comerciale;
Fata de Registrul comertului, potrivit legii, comerciantilor le revin urmatoarele obligatii:

nainte de nceperea comertului, sa se nregistreze n Registrul comertului; ac 656g62g easta obligatie revine si altor persoane fizice sau juridice, prevazute n mod expres de lege, nainte de nceperea activitatii acestora la ncetarea comertului, sa ceara radierea din Registrul comertului; n exercitarea comertului sa ceara nscrierea n acelasi registru a mentiunilor privind actele si
faptele a caror nregistrare este prevazuta de lege privind viata comerciantului n (de exemplu, modificarile juridice ce au ca obiect fondul de comert, modificari intervenite n starea civila a reprezentantului comerciantului, punerea sub interdictie sau curatela a comerciantului, hotarrea de condamnare penala a comerciantului etc.) Organizarea Registrului comertului Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr. 129/10 octombrie 2002, art. 9, Oficiile registrului comertului se organizeaza n subordinea Oficiului National al Registrului Comertului si functioneaza pe lnga fiecare tribunal.

Oficiul National al Registrului comertului se organizeaza si functioneaza n subordinea Ministerului Justitiei. Activitatea acestuia este reglementata prin ordinul ministrului justitiei nr. 2202/c/29 iulie 2003. Oficiul National al registrului Comertului este organizat n subordinea Ministrului Justitiei, ca institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii. Oficiile registrului comertului de pe lnga tribunale sunt organizate n fiecare judet, ele functioneaza n subordinea Oficiului National al Registrului Comertului si nu au personalitate juridica. Pentru a veni n sprijinul persoanelor fizice si juridice supuse nregistrarii n registrul comertului, n cadrul acestora functioneaza birourile de asistenta pentru comercianti, care au rolul de a asigura consultanta necesara constituirii si nregistrarii, precum si redactarea documentelor constitutive/modificatoare. n cadrul oficiilor registrului comertului de pe lnga tribunale au fost nfiintate prin O.U.G. nr.76/2001 Birouri unice, care functioneaza potrivit O.U.G. nr.129/2002. Birourile unice au fost nfiintate n scopul simplificarii procedurilor de nregistrare, au rolul de a asigura obtinerea autorizatiilor de functionare ale persoanelor juridice, prin prezenta reprezentantilor delegati ai autoritatilor publice implicate n eliberarea acestora. Comerciantii cer nmatricularea la Oficiul registrului comertului din judetul sau municipiul Bucuresti, unde-si au sediul, care n 15 zile comunica orice nmatriculare sau mentiune operata Oficiului National al Registrului comertului. Registrul comertului este public. Orice persoana interesata, pe cheltuiala ei, poate solicita copii certificate de pe nregistrarile efectuate n Registru precum si certificate constatatoare ca un anumit act sau fapt este sau nu nregistrat. Actele pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta. Caracterul public al Registrului comertului asigura protectia tertilor. Registrul comertului este alcatuit din: - registrul computerizat pentru nregistrarea comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale cu sediul pe raza teritoriala a tribunalului. - registrul computerizat pentru nregistrarea comerciantilor persoane juridice (societati comerciale nfiintate conform Legii nr.31/1990 republicata, cu modificarile ulterioare, sucursale si puncte de lucru ale acestora, societati si companii nationale, organizatii cooperatiste, regii autonome, grupuri de interes economic nfiintate potrivit Legii nr.161/2003). - Dosare pentru fiecare comerciant cu actele depuse. Pentru fiecare an se deschide un nou registru. Registrele se tin n sistem computerizat. Fiecare comerciant nregistrat va purta un numar de ordine ncepnd de la nr. 1 n fiecare an; Norma metodologica nr. 608 din 15 aprilie 1998 elaborata de Camera de Comert si Industrie a Romniei si de Ministerul Justitiei, reglementeaza modul de tinere a Registrului comertului si de efectuare a nregistrarilor. n Registrul comertului se fac 2 tipuri de nregistrari: - nmatricularea comerciantului, persoana fizica, sau persoana juridica, nainte de nceperea comertului;

- nscrierea mentiunilor, adica a unor mprejurari expres prevazute de lege, ce pot sa survina n exercitarea comertului. 1. nmatricularea comerciantului persoana fizica n Registrul comertului Prin nregistrare potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, modificata, se ntelege att nmatricularea comerciantului ct si nscrierea de mentiuni care, potrivit legii, se mentioneaza n registrul comertului. Potrivit art. 6-7 din Legea Nr. 26/1990, nregistrarile n registrul comertului, se fac: a) n baza unei ncheieri a judecatorului delegat, garantul respectarii legii n materia nregistrarii comerciantului n Registrul comertului; b) pe baza unei hotarri judecatoresti irevocabile, instanta fiind obligata sa trimita Registrului comertului, n termen de 15 zile, de la data cnd au ramas irevocabile, copii legalizate de pe hotarrile irevocabile ce se refera la acte, fapte si mentiuni a caror nregistrare o dispun conform legii; c) pe baza rezolutiei directorului oficiului registrului comertului. ncheierile judecatorului delegat, hotarrile judecatoresti definite si rezolutiile directorului oficiului registrului comertului, prin care se dispune o nregistrare n registrul comertului sunt executorii pentru personalul oficiului, acesta neavnd competenta sa cenzureze elementele acestor dispozitii. Cererea de nmatriculare se adreseaza judecatorului delegat de la Oficiul registrului comertului sau directorului oficiului registrului comertului de la locul unde va desfasura viitoarea activitate comerciala. Ea contine urmatoarele date (art. 13 din Legea Nr.26/90): - numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila si activitatea comerciala anterioara; - firma comerciala si sediul acesteia; - obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt prevazute n autorizatia pentru exercitarea comertului; - numarul, data, organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. Cererea reprezinta un formular tip, care se completeaza la toate rubricile prin dactilografiere sau de mna, fara stersaturi sau adaugiri. Cererea va fi facuta personal de comerciant sau de o persoana mputernicita prin procura speciala, ntocmita n forma autentica. Cererea de nmatriculare va fi nsotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. Comerciantul, pentru dovedirea specimenului de semnatura, semneaza la oficiul registrului comertului, n prezenta judecatorului delegat sau a directorului oficiului (nlocuitorul acestuia) care certifica semnatura.(art.18 alin (2) Legea nr.26/1990 privind Registrul comertului, modificata si republicata) Cnd comerciantul se nregistreaza prin mputernicit, va prezenta un specimen de semnatura legalizat la notarul public.

Cererea se face n cel mult 15 zile de la data autorizarii.(art.17 din Legea nr.26/1990 privind Registrul comertului, modificata). n cazul n care nregistrarea se cere dupa expirarea termenului legal se va da curs cererii, dar va fi sesizata instanta pentru aplicarea sanctiunilor prevazute de art.44 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, modificata. Oficiul va nscrie n registrul comertului toate datele din cerere. Referentul de la Oficiul Registrului comertului verifica cererea, documentele anexate, existenta specimenului de semnatura, ndeplinirea conditiilor legale privind mputernicirea si n ipoteza ca sunt respectate prevederile legale, elibereaza deponentului dovada depunerii cererii ce contine data limita de eliberare a documentului care atesta nregistrare. n cazul cnd la verificare se constata lipsa unor cerinte legale iar deponentul insista ca cererea sa fie nregistrata n forma prezentata, referentul va nregistra cererea, va ntocmi referatul cu obiectiile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. n cazul constatarii unor erori materiale sau omisiuni, care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii ele se ndeparteaza pe loc de catre deponent sau referent Pentru comerciantul persoana fizica, Norma metodologica privind modul de tinere a registrului comertului si de efectuare a nregistrarilor, nr. 608/15 aprilie 1998, prevede urmatoarele reguli specifice nmatricularii: a) referentul oficiului registrului comertului va verifica autorizatia pentru executarea comertului, emisa de primarie n copie certificata de comerciant sau de referent; b) declaratia comerciantului, pe propria raspundere, privind lipsa antecedentelor penale care l fac nedemn pentru profesia de comerciant, precum si averea si modul de evaluare a acesteia. Evaluarea se face prin apreciere pe propria raspundere, cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante; c) acte privind activitatea comerciala anterioara sau, n lipsa acestora, actul privind nivelul studiilor absolvite. ncheierea judecatorului delegat Judecatorul de la Oficiul registrului comertului este delegat anual de presedintele Tribunalului judetean. El se numeste judecator delegat si si desfasoara activitatea la sediul Oficiului Registrului comertului. Judecatorul delegat verifica cererea si documentele anexate: - daca sunt ntrunite conditiile legii, prin ncheiere, dispune nmatricularea comerciantului persoana fizica n Registrul comertului. Referentul oficiului registrului comertului, n 24 de ore de la data la care ncheierea de nmatriculare a comerciantului a ramas irevocabila, nregistreaza n registrul comertului cererea comerciantului si elibereaza ncheierea de nmatriculare a judecatorului delegat si certificatul de nmatriculare. La orice nmatriculare se vor mentiona numarul si data ncheierii judecatorului delegat (art. 20 din Legea Nr. 26/1990).

- daca nu sunt ntrunite conditiile legii, prin ncheiere, judecatorul delegat refuza nmatricularea n oficiul registrului comertului. n termen de 15 zile de la data pronuntarii ncheierii, persoana interesata, prin recurs, poate ataca ncheierea judecatorului delegat. Recursul se depune la oficiul registrului comertului, unde se nregistreaza, si n termen de 3 zile se nainteaza Curtii de apel unde si are domiciliul comerciantul. Curtea de apel prin hotarre judecatoreasca definitiva hotaraste fie nmatricularea, fie nenmatricularea comerciantului persoana fizica. n ambele cazuri, instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, n termen de 15 zile de la data cnd hotarrile au ramas irevocabile , copii legalizate de pe dispozitiv. Oficiul Registrului comertului nmatriculeaza viitorul comerciant.

Verificarea legalitatii nmatricularii Controlul legalitatii operatiunilor efectuate n registrul comertului se face de catre unul dintre judecatorii tribunalului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, delegat anual de presedintele acestui tribunal (art. 8 Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, modificata). Judecatorul delegat va controla operatiunile registrului comertului cel putin o data pe luna. Controlul efectuat de judecatorul delegat nu exonereaza de raspundere personalul oficiului care conduce si executa operatiunile registrului comertului pentru conformitatea cu legea a datelor nscrise.

1.3 nmatricularea comerciantului asociatie familiala in Registrul comertului


Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, modificata, asociatiile familiale care efectueaza n mod obisnuit acte de comert au calitatea de comercianti. n aceasta calitate nainte de nceperea comertului au obligatia sa ceara nmatricularea n registrul comertului. Cererea de nmatriculare a unei asociatii familiale n registrul comertului trebuie sa cuprinda: a) numele si prenumele fiecarui asociat, codul numeric personal, domiciliul, cetatenia, locul si data nasterii, calitatea de membru al familiei, starea civila si activitatea comerciala anterioara; b) datele de identificare a persoanei care reprezinta asociatia n relatiile cu tertii precum si a membrului de familie din initiativa caruia s-a nfiintat asociatia sau mputernicitul acestuia; c) firma comerciala si sediul acesteia; d) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si activitatii principale, astfel cum sunt prevazute n autorizatia pentru exercitarea comertului; e) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. Oficiul va nscrie n registrul comertului toate datele din cerere, precum si codul unic de nregistrare atribuit. Cererea de nmatriculare n registrul comertului se face n 15 zile de la data autorizarii. Cererea de nmatriculare se face de membrul de familie din initiativa caruia s-a nfiintat asociatia sau mputernicitul acestuia cu procura speciala si autentica.

Pentru dovedirea specimenului de semnatura reprezentatul asociatiei familiale semneaza la oficiul registrului comertului n prezenta judecatorului delegat sau a directorului oficiului sau a nlocuitorului acestuia, care va certifica semnatura. n absenta reprezentatului asociatiei familiale, semnatura acestuia poate fi nlocuita prin prezentarea unui specimen de semnatura legalizat de notarul public. Cererea de nmatriculare va fi nsotita de acte doveditoare. Cererea se supune aceleasi proceduri ca si n cazul comerciantilor persoane fizice.

1.4 nmatricularea comerciantului persoana juridica n Registrul comertului


Potrivit art.1 alin.(3) din O.U.G. nr.76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru nregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, art.1 alin (2) din Legea nr.26/1990 privind Registrul comertului, modificata si art.7 din C.com. societatile comerciale au calitatea de comercianti. Pentru nceperea activitatii, societatile comerciale trebuie sa fie autorizate sa functioneze. Autorizarea functionarii comerciantilor nseamna obtinerea avizelor, autorizatiilor si, dupa caz, a acordurilor strict necesare. n cadrul fiecarui oficiu al registrului de pe lnga tribunal se constituie cte un Birou Unic. Solicitantul nregistrarii si autorizarii de functionare a societatii comerciale completeaza Cererea de nregistrare si de autorizare a functionarii adresata judecatorului delegat, pe formular-tip al oficiului registrului comertului, la toate rubricile, prin dactilografiere sau de mna, fara stersaturi sau adaugiri(art.7 din Norma metodologica nr. 608/1998 privind modul de tinere a registrului comertului si de efectuare a nregistrarilor).Cererea se ntocmeste si se semneaza de oricare fondator sau administrator al societatii comerciale ori de un mputernicit special al acestora( a primit o mputernicire speciala pentru semnarea si/sau depunerea cererii la oficiul registrului comertului). Fondator este persoana care a semnat actul constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant n constituirea societatii. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de Legea nr. 31/1990 privind Registrul comertului, modificata. Dovedirea specimenului de semnatura a persoanelor care ntocmesc si semneaza cererea de nregistrare si/sau autorizare a functionarii societatii comerciale se face n conditiile art.18 alin.2 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului modificata si republicata. Societati comerciale Cerere de nmatriculare Cererea de nmatriculare a societatii comerciale ntocmita de fondatorii, administratorii societatii sau mputernicitul acestora se depune n 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv la Oficiul Registrului comertului n a carui raza teritoriala si va avea sediul viitoarea societate comerciala. Cererea contine datele obligatorii prevazute n art. 7 si art. 8 din Legea 31/1990, privind societatile comerciale, nemodificata si republicata. Cererea va fi ntocmita si semnata de catre cel putin un administrator ori reprezentantul acestuia ori, n conditiile legii, de catre oricare asociat (de exemplu: la societatea n nume colectiv).

Cererea va fi nsotita de: a) actul constitutiv al societatii comerciale. n cazul societatilor comerciale organizate n baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale cu modificarile ulterioare, precum si cele rezultate din reorganizarea regiilor autonome, n conformitate cu legislatia n vigoare pot functiona numai n baza de statut, cu orice numar de asociati. Statutul se aproba, dupa caz, prin hotarre a Guvernului ori prin hotarrea autoritatii administrative locale. b) dovada efectuarii varsamintelor, n conditiile actului constitutiv; b)dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei; c) actele privind proprietatea asupra aporturilor n natura, iar, n cazul n care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; d) actele constatatoare ale operatiunilor ncheiate n contul societatii si aprobate de asociati; e) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca ndeplinesc conditiile prevazute de lege (art. 35 pct. 2 Legea 31/1990). Cererea de nregistrare, mpreuna cu actele doveditoare se depun la Biroul unic, direct sau prin corespondenta, n termen de 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv. Biroul unic nregistreaza definitiv societatea comerciala n registrul comerciantilor persoane juridice pe anul n curs. Pentru fiecare an se deschide un registru. Biroul unic n termen de 5 zile de la data nregistrarii cererii, va trimite dosarul fiecarei autoritati publice pentru obtinerea avizelor sau actelor de autorizare necesare nregistrarii si autorizarii functionarii comerciantului. Pentru functionarea societatii comerciale sunt necesare urmatoarele autorizatii: a) autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor(P.S.I.); b) autorizatia sanitara; c) autorizatia sanitara veterinara; d) autorizatia de mediu; e) autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei mediului. Autoritatile publice competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare n termen de 15 zile. n termen de maximum 20 de zile de la nregistrarea dosarului se elibereaza certificatul de nregistrare a societatii comerciale care cuprinde codul unic de nregistrare si anexa cu autorizatii. Eliberarea certificatului de nregistrare si a anexei cu autorizatii da drept societatii comerciale sasi nceapa activitatea. Numai n cazul obiectivelor si domeniilor specifice de activitate stabilite prin Hotarre de Guvern, pentru eliberarea autorizatiilor necesare functionarii societatii comerciale, autoritatile publice competente dupa ce verifica sediul social si sediile secundare declarate de societatea comerciala si n care si desfasoara efectiv cel putin una din activitatile prevazute n actul constitutiv, hotarasc:

- societatii comerciale nu i este necesara autorizatia respectiva, fapt ce se mentioneaza n anexa cu autorizatii anexata codului unic de nregistrare; - societatea comerciala ndeplineste conditiile pentru eliberarea autorizatiei. Autoritatile publice competente completeaza rubrica corespunzatoare din anexa cu autorizatii; - societatea comerciala nu ndeplineste conditiile pentru eliberarea autorizatiei. Biroul unic are obligatia sa comunice societatii comerciale neconformitatile constatate si actele normative ale caror prevederi nu sunt ndeplinite. n acest caz, n termen de 90 de zile de la data respingerii se poate solicita reluarea procedurii de obtinere a autorizatiei. Nerespectare acestui termen are ca efect anularea certificatului de nregistrare si radierea din oficiu a comerciantului din registrul comertului, pe baza ncheierii judecatorului delegat. Pe timpul functionarii societatii comerciale daca nu se ndeplinesc conditiile pentru care s-au eliberat autorizatiile, autoritatile publice competente pot dispune anularea uneia sau mai multor autorizatii, facndu-se mentiune n anexa cu autorizatii. Societatea comerciala are obligatia reluarii prin Biroul unic a procedurilor de obtinere a autorizatiilor care au fost anulate. Procedura aprobarii tacite O.U.G. nr.27/18 aprilie 2003 privind procedura aprobarii tacite reglementeaza o noua modalitate alternativa de emitere sau rennoire a autorizatiilor de catre administratia publica. Procedura aprobarii tacite are la baza urmatoarele obiective: - nlatura barierele administrative n mediul de afaceri; - responsabilizeaza autoritatile administratiei publice n vederea respectarii termenelor stabilite de lege pentru emiterea autorizatiilor; - impulsioneaza dezvoltarea economica prin oferirea unor conditii ct mai favorabile ntreprinzatorilor, implicnd costuri de autorizare ct mai reduse; - combate coruptia prin diminuarea arbitrariului n decizia administratiei; - promoveaza calitatea serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative. Domeniul de aplicare a procedurii aprobarii tacite l reprezinta: - emiterea de autorizatii; - rennoirea autorizatiei; - reautorizarea ca urmare a expirarii termenului de suspendare a autorizatiei sau a ndeplinirii masurilor stabilite de organele de control competente. Procedura autorizarii tacite se aplica tuturor autorizatiilor emise de autoritatile administratiei publice cu exceptia autorizatiilor emise n urmatoarele domenii: domeniul activitatii nucleare, regimul armelor de foc, munitiilor si explozibililor, regimul drogurilor si precursorilor si autorizatiilor din domeniul sigurantei nationale. Prin Hotarre de Guvern se pot stabili si alte exceptii de la aplicarea procedurii aprobarii tacite.

Autorizatia este actul administrativ emis de autoritatile publice prin care se permite solicitantului desfasurarea unei activitati, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii. Notiunea de autorizatie include si avizele, licentele, permisele, aprobarile sau alte asemenea acte administrative. Procedura aprobarii tacite este procedura prin care autorizatia este considerata acordata daca autoritatea administratiei publice nu raspunde solicitantului n termenul prevazut de lege pentru emiterea respectivei autorizatii. Autorizatia se considera acordata sau, dupa caz, renoita daca autoritatea administratiei publice nu raspunde solicitantului n termenul prevazut de lege pentru emiterea sau renoirea respectivei autorizatii. Daca legea nu prevede un termen, autoritatile administratiei publice sunt obligate sa solutioneze cererea de autorizare n termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Cnd se constata o neregularitate a documentatiei depuse autoritatea administratiei publice va notifica acest fapt solicitantului nainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru emiterea autorizatiei. Dupa expirarea termenului stabilit de lege pentru emiterea autorizatiei si n lipsa unei comunicari scrise din partea autoritatii administratiei publice, solicitantul poate desfasura activitatea, presta serviciul sau exercita profesia pentru care s-a solicitat autorizarea. Pentru obtinerea documentului oficial prin care se permite desfasurarea activitatii, prestarea serviciului sau exercitarea profesiei, solicitantul se poate adresa autoritatii administratiei publice care i va aduce la cunostinta existenta cazului de aprobare tacita cu privire la autorizatie. n caz de refuz, solicitantul se poate adresa direct instantei de judecata. Solicitantul se poate adresa direct instantei judecatoresti de contencios administrativ, cnd autoritatea administratiei publice nu raspunde n termen, cererii de autorizare, cererea este scutita de taxe de timbru. Instanta va solutiona cererea n termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Instanta n cazul n care constata ndeplinirea conditiilor procedurii aprobarii tacite prin hotarrea pronuntata obliga autoritatea administratiei publice sa elibereze autorizatia. n caz de refuz, instanta poate obliga conducatorul autoritatii administratiei publice la plata unei amenzi judiciare reprezentnd 20 % din salariul minim net pe economie pentru fiecare zi de ntrziere, precum si la plata unor despagubiri pentru daunele cauzate prin ntrziere. Pentru a preveni reaua credinta a solicitantului, potrivit O.U.G. 27/2003 constituie infractiunea de fals n declaratii fapta acestuia prin care invoca n fata unei autoritati sau institutii publice existenta unei autorizari ca urmare a procedurii aprobarii tacite fara sa prezinte raspunsul sau notificarea primita n cadrul procesului de autorizare. Dovedirea specimenului de semnatura a persoanelor care reprezinta societatea comerciala n raporturile cu tertii, precizate n actul constitutiv, se face potrivit art.18 alin.2 Legea nr.26/1990 privind Registrul comertului, modificata. Reprezentantii societatii comerciale sunt obligati sa depuna la Oficiul registrului comertului semnaturile lor, n termen de 15 zile de la data nmatricularii societatii, daca au fost numiti prin act constitutiv, iar cei alesi n timpul functionarii societatii, n termen de 15 zile de la alegere. Verificarea legalitatii nmatricularii Personalul oficiului registrului comertului raspunde pentru conformitatea cu legea a datelor nscrise n Registrul comertului (art. 8 alin. 3 Legea 26/1990 privind Registrul comertului modificata).

Cererile se nregistreaza n ordine cronologica. Referentul, n prezenta deponentului verifica cererea si actele ce o nsotesc; daca este necesar, va putea solicita date sau acte n completare. Se pot ivi trei situatii: - cererea si actele doveditoare sunt complete. Referentul elibereaza deponentului dovada depunerii cererii continnd denumirea oficiului registrului comertului, numarul si data nregistrarii n registrul comerciantilor persoane juridice, data limita de eliberare a documentelor care atesta nregistrarea; - cererea si actele doveditoare nu ndeplinesc cerintele legale si deponentul insista ca cererea sa fie nregistrata. Referentul nregistreaza cererea si ntocmeste un referat cu obiectiunile sale. Dosarul se va prezenta judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. Referentul va nmna solicitantului dovada depunerii cererii n care se va mentiona termenul de citare; - n cerere si actele doveditoare se constata erori materiale sau omisiuni care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare. Deponentul le va ndeparta pe loc pe propria raspundere sau, dupa caz ele se ndeparteaza de catre referent. ncheierea judecatorului delegat Judecatorul delegat primeste cererea de nmatriculare si actele doveditoare de la agentul oficiului registrului comertului. El va putea dispune efectuarea unor expertize n contul partilor, precum si administrarea altor dovezi. n art. 37 Legea 31/1990 se prevede obligatia judecatorului delegat ca, la nregistrarea societatii pe actiuni, n 5 zile de la nregistrarea cererii, sa numeasca experti pentru a verifica realitatea celor mentionate n cerere cu privire la aportul n natura, avantajele rezervate fondatorilor, operatiunile ncheiate de fondatori n contul societatii ce se constituie, pe care le ia asupra sa. Acestia vor ntocmi un raport cuprinznd descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat. Raportul se depune n 15 zile la oficiul registrului comertului si va putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. Nu pot fi experti: - rudele sau afinii pna la gradul al patrulea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi n natura sau ai fondatorilor; - persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile care le ndeplinesc, altele dect cea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi n natura. n cazul n care cerintele legale sunt ndeplinite, judecatorul delegat prin ncheiere, pronuntata n termen de 5 zile de la ndeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune nmatricularea n registrul comertului. ncheierea de nmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile din actul constitutiv prevazute la art.7 si 8 din Legea nr.31/1990. nmatricularea se efectueaza n 24 de ore de la data pronuntarii ncheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza nmatricularea societatii comerciale. Societatea comerciala este persoana juridica de la data nmatricularii n registrul comertului.

Daca nu sunt ntrunite conditiile legii, judecatorul delegat refuza nmatricularea. ncheierile judecatorului delegat privitoare la nmatriculare sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge pentru parti de la data pronuntarii ncheierii. Recursul se depune si se mentioneaza n registrul comertului unde s-a facut nregistrarea. n termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului nainteaza recursul curtii de apel n a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. n cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata n registrul comertului. ncheierile judecatorului delegat se ntocmesc n 3 exemplare: - pentru comerciant; - pentru dosarul comerciantului de la oficiul registrului comertului; - pentru a se comunica la Oficiul National al Registrului Comertului. ncheierile de nmatriculare se semneaza de catre judecatorul delegat si de referentul oficiului registrului. comertului (art. 14, alin. 5 Norma metodologica nr. 608/1998 privind modul de tinere al registrului comertului). Publicitatea nmatricularii societatii comerciale Potrivit art. 11 din O.U.G. nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru nregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor se disting 2 modalitati de publicitate a nmatricularii societatilor comerciale: - din oficiu: o data cu efectuarea nmatricularii un extras din forma simplificata al ncheierii judecatorului delegat se comunica: - Directia generala a finantelor publice; - Regia Autonoma Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala societatii comerciale Extrasul n forma simplificata al ncheierii vizat de judecatorul delegat cuprinde cel putin: - numarul si data ncheierii; - datele de identificare ale comerciantilor, fondatorilor, administratorilor; - denumirea, sediul, forma juridica, domeniul si activitatea comerciala; - capitalul social; - durata de functionare; - codul unic de nregistrare; - numarul de nregistrare din registrul comertului. Extrasul n forma simplificata al ncheierii judecatorului delegat poate fi transmis si n forma electronica. la cerere: Comerciantul, pe cheltuiala sa poate cere:

- publicarea integrala a ncheierii judecatorului delegat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea IV-a; - publicarea actului constitutiv, vizat de judecatorul delegat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea IV-a, integral sau n extras. Potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 76/2001 modificat prin O.U.G. nr. 129/2002 oficiile registrului comertului de pe lnga tribunale transmit pe cale electronica la Ministerul Finantelor Publice datele din cererea tip de nregistrare pentru atribuirea codului unic de nregistrare, fapt ce se realizeaza n 24 de ore. Codul unic de nregistrare atribuit se utilizeaza de toate sistemele informatice care prelucreaza date privind comerciantul, precum si de comerciant n relatiile cu tertii. Pentru a proteja tertii, societatea este obligata sa verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comertului (este vorba despre actul constitutiv) si cel publicat n Monitorul Oficial al Romniei. Eventuala neconcordanta ntre texte are ca efect dreptul tertului de a opune societatii oricare dintre texte (evident cel favorabil), n afara de cazul n care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului (art. 52 din Legea Nr. 31/1990 privind societatile comerciale, modificata si republicata). Controlul legalitatii nmatricularii societatilor comerciale Controlul legalitatii nmatricularii societatii comerciale se exercita de justitie printr-un judecator delegat. La nceputul fiecarui an judecatoresc presedintele tribunalului va delega, la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului (art. 36 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, modificata si republicata).

Regii autonome, companii nationale sau societati nationale nmatricularea regiei autonome a companiei nationale sau societatii nationale presupune, ca si n cazurile precedente, depunerea la Oficiul registrului comertului a cererii de nmatriculare, care cuprinde: (art. 15 Legea 26/1990 privind Registrul comertului, modificata). actul de nfiintare, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema acesteia; obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

- unitatile componente ce pot intra n relatii contractuale cu tertii, persoanele mputernicite sa le reprezinte si limitele mputernicirilor acordate; - numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia persoanelor mputernicite sa le reprezinte, precum si limitele puterilor conferite. Regiile autonome, companiile nationale si societatile nationale se nregistreaza n registrul comertului n termen de 15 zile de la data actului de nfiintare n continuare, procedura de nmatriculare a comerciantului regie autonoma este cea de la societatile comerciale.

Organizatiile cooperatiste

Organizatiile cooperatiste se nregistreaza n Registrul comertului, cu respectarea reglementarilor privind cooperatia mestesugareasca, cooperatia de consum si cooperatia de credit, n termen de 15 zile de la data actului de nfiintare. d) nmatricularea mentiunilor n Registrul comertului n "viata" comerciantului (n exercitarea comertului) pot sa apara modificari ale datelor ce au fost consemnate n registrul comertului. Aceste modificari sunt utile pentru viitoarea clientela. n registrul comertului se vor nregistra mentiuni referitoare la: a) donatia, vnzarea, locutiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari nregistrarilor n registrul comertului sau care face sa nceteze firma ori fondul de comert; b) numele si prenumele, cetatenia, codul numeric personal pentru cetatenii romni, seria si numarul pasaportului pentru cetatenii straini, data si locul nasterii mputernicitului sau reprezentantului fiscal, daca este cazul; c) brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora comerciantul are un drept; d) hotarrea de divort a comerciantului, precum si cea de mpartire a bunurilor comune pronuntate n cursul exercitarii comertului; e) hotarrea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotarrea prin care se ridica aceste masuri; f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum si nscrierea mentiunilor corespunzatoare; g) hotarrea de condamnare a comerciantului a administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care l fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate; h) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile nregistrate. Cine solicita nregistrarea mentiunilor? - comerciantul este obligat (art. 22 Legea 26/1990privind Registrul comertului, modificata) sa solicite nregistrarea n registrul comertului a mentiunilor n cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de nregistrare; - persoanele interesate, n cel mult 30 zile de la data cnd au cunoscut actul sau faptul supus nregistrarii; - din oficiu, de registrul comertului, n cel mult 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotarrii irevocabile referitoare la faptele si actele prevazute n art. 21, lit. e), f) si g). n toate situatiile, cnd nregistrarea mentiunilor o pot cere persoanele interesate sau din oficiu, comerciantul nu este scutit de obligatia de a cere efectuarea lor. e) Efectele juridice ale nregistrarilor n registrul comertului nregistrarile n registrul comertului produc urmatoarele efecte juridice:

- societatea comerciala este persoana juridica de la data nmatricularii n registrul comertului (art. 40 Legea 31/1990 privind societatile comerciale, modificata si republicata); - nmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor n registrul comertului. Persoana obligata sa ceara nregistrarea nu poate opune tertilor actele si faptele nenregistrate (exceptie - cnd dovedeste ca actele si faptele nregistrate erau cunoscute de terti) art. 5 Legea 26/1990 privind Registrul comertului modificata; - data nregistrarii n Registrul comertului, este data la care nregistrarea a fost efectiv operata (art. 26 Legea 26/1990 privind Registrul comertului, modificata); - comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife etc., numele/denumirea, sediul social, codul unic de nregistrare si daca este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. 1.5 Radierea nregistrarilor si mentiunilor din Registrul comertului Pe timpul exercitarii comertului, uneori, comerciantul este pus n situatia sa ceara radierea nregistrarilor si mentiunilor din registrul comertului. De exemplu, constata ca un alt comerciant i foloseste firma, emblema etc. Cine poate cere radierea nregistrarilor si mentiunilor din registrul comertului? Orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei nregistrari ori printr-o mentiune n registrul comertului are dreptul sa ceara radierea nregistrarii pagubitoare. Cerea se depune si se mentioneaza n registrul comertului la care s-a facut nmatricularea comerciantului. n termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului nainteaza cererea tribunalului n a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. Tribunalul se pronunta asupra cererii cu citarea oficiului registrului comertului si a comerciantului. Hotarrea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronuntare, pentru partile prezente, si de la comunicare, pentru partile lipsa. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotarrea judecatoreasca, irevocabila n Monitorul Oficial al Romniei, Partea IV-a, pe cheltuiala partii care a introdus cerea. n acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comertului hotarrea judecatoreasca, n copie legalizata, cu mentiunea ramnerii irevocabile.

g) Sanctiuni aplicate n cazul nendeplinirii obligatiilor legale privind nregistrarile n Registrul comertului Potrivit capitolului V, Sanctiuni, din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului modificata, n cazul nendeplinirii obligatiilor legale privind nregistrarile n registrul comertului se aplica urmatoarele sanctiuni: Amenda judiciara Comerciantii persoane fizice prin ncheiere pronuntata de judecatorul delegat, pot fi obligati la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru faptul ca nu au cerut nmatricularea sau nscrierea unei mentiuni, nu au depus specimenul de semnatura sau anumite acte. Cnd faptele de mai sus sunt n sarcina unei persoane juridice, amenda judiciara este de la 5.000.000 lei 20.000.000 lei. Daca sunt mai multe persoane obligate la ndeplinire, amenda se aplica fiecaruia dintre ele. Amenda se aplica si reprezentantilor societatii comerciale amendate. Necomunicarea de catre oficiile registrului comertului n termen de 15 zile de la efectuare a oricarei nmatriculari sau

mentiuni operate la Oficiul National al registrului Comertului atrage sanctiunea amenzii judiciare a persoanei vinovate. Sesizarea judecatorului delegat pentru aplicarea amenzii judiciare se poate face de orice persoana interesata sau din oficiu. Amenda contraventionala Comerciantul care nu mentioneaza pe facturi, oferta, comenzi, tarife etc., numele/denumirea, sediul social, codul unic de nregistrare etc., se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei 10.000.000 lei de organele de control ale Ministerului Finantelor Publice. Sanctiune penala Persoana care cu rea-credinta, a facut declaratii inexacte n baza carora s-a operat o nmatriculare ori s-a facut o mentiune n registrul comertului, se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni 2 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei 5.000.000 lei. Prin hotarrea pronuntata, instanta va dispune si rectificarea sau radierea nmatricularii ori mentiunii inexacte.

2 Evidenta contabila a activitatii comerciale


Comerciantul, potrivit art. 22, 23 si 24 Cod comercial, are obligatia profesionala a tinerii la zi a evidentelor contabile. 2.1 Functiile evidentei contabile Functiile evidentei contabile sunt precizate n art. 2 din Legea contabilitatii Nr. 82/1991 republicata:

- instrument de cunoastere a tuturor actelor si faptelor juridice ncheiate/savrsite de catre comerciant; - mijloc de informare asupra mersului afacerilor pentru corectarea deciziei manageriale; - mijloc de proba n litigiile dintre asociati, precum si n litigiile cu tertii; - instrument de control asupra afacerilor comerciantului; - mijloc de stabilire a impozitelor de catre organele fiscale; 2.2 Registrele contabile ale comerciantilor Potrivit art. 22 C. com., registrele obligatorii pentru comerciant sunt: registrul jurnal, registrul inventar si registrul copier. Comerciantii prevazuti n art. 1 Legea 26/1990 privind Registrul comertului, modificata au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie (art. 1 Legea contabilitatii 82/1991 republicata). n art. 20 din Legea 82/1991 privind contabilitatea, principalele registre ce se folosesc n contabilitate sunt registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare. Comerciantul care poseda registru dar nu trece de multa vreme n ele operatiunile prevazute de lege, este, din punct de vedere fiscal, ca si cum nu ar poseda n mod obisnuit registre.18 Registrul copier, reglementat n art. 25 C. com., obliga pe comerciant "sa copieze ntr-un registru special si dupa ordinea zilei, toate scrisorile ce trimite altor comercianti". Acest registru nu se mai regaseste ntre registrele ce se folosesc n contabilitate conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 privind contabilitatea. Rolul lui este preluat de catre cartea mare. Registrul jurnal este registrul n care comerciantul nscrie n fiecare zi "ce are sa ia si ce are sa dea" - art. 23 C. com. - "n general tot ce primeste si tot ce plateste cu orice titlu". Este oglinda tuturor faptelor de comert pe care le savrseste comerciantul. La sfrsitul fiecarei luni, comerciantul este dator sa nscrie sumele ntrebuintate pentru cheltuielile casei sale (art. 23 C. com.). Registrul inventar potrivit art. 24 C. com. se deschide "la nceputul comertului sau si n fiecare an, sub a sa semnatura". n registru se mentioneaza: "un inventar de avere mobila si imobila si de datoriile sale active sau pasive". Comerciantii au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului n urmatoarele 3 momente din activitatea comerciala desfasurata: la nceputul activitatii; cel putin o data pe an; n cazul fuzionarii sau ncetarii activitatii.

Ministerul Finantelor poate acorda exceptii de la regula inventarierii obligatorii anuale. Registrul cartea mare l tin comerciantii care desfasoara un volum nsemnat de activitati comerciale. Este un registru de conturi.

Fiecare operatiune comerciala se nregistreaza de doua ori (n dubla partida). Registrele de contabilitate se utilizeaza numai conform destinatiei lor si se prezinta n mod ordonat si complet, astfel nct sa permita, n orice moment, identificarea si controlul operatiunilor patrimoniale efectuate. Comerciantul ntocmeste lunar balanta de verificare, pentru a se controla daca a facut corect nregistrarile operatiunilor patrimoniale n contabilitate. Comerciantii care utilizeaza sisteme de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure respectarea normelor contabile si sa controleze datele nregistrate n contabilitate. Unitatile de informatica raspund pentru exactitatea prelucrarii informatiilor din documentele contabile. Comerciantii raspund pentru realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Registrele de contabilitate se pastreaza n arhiva comerciantilor 10 ani, cu ncepere de la data ncheierii exercitiului n cursul caruia au fost ntocmite. 2.3 Reguli generale privind organizarea evidentelor contabile (art. 3-10 Legea contabilitatii nr. 82/24 decembrie 1991) - contabilitatea se tine n limba romna si n moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate n valuta se tine n moneda nationala si n valuta; - Ministerul Finantelor stabileste planul de conturi general, modelul registrelor de contabilitate si al bilanturilor contabile, formularele privind activitatea financiara si contabila, normele metodologice privind ntocmirea si utilizarea acestora; comerciantii conduc contabilitatea n partida dubla.

- Cuvntul partida este sinonim cu cel de cont. Orice operatiune contabila face obiectul a doua nregistrari: una la debitul unui cont, alta la creditul unui cont, astfel nct ntre totalul debitelor si totalul creditelor sa existe egalitate. comerciantul are obligatia ntocmirii anuale a bilantului contabil;

- nregistrarile n contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planurilor de conturi si normelor emise de Ministerul Finantelor; - documentele justificative ce stau la baza nregistrarilor n contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au ntocmit, vizat si aprobat; - bunurile mobile si imobile se nregistreaza n contabilitate la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietii, dupa caz; creantele si datoriile se nregistreaza n contabilitate la valoarea lor nominala.

2.4 Organizarea contabilitatii Comerciantii au obligatia legala sa organizeze si sa tina contabilitatea. Contabilitatea poate fi organizata astfel:

- personal, de catre comerciant, cnd volumul si complexitatea afacerilor comerciale permit acest lucru; - de catre persoane anume mputernicite de comerciant. n acest caz acestea trebuie sa aiba calitatea de contabil autorizat sau expert contabil; persoane juridice autorizate; administrator sau de catre alte persoane fizice care au obligatia gestionarii patrimoniului.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine comerciantului si personalului mputernicit de catre acesta, autorizat n acest scop. Aceste persoane trebuie sa posede studii economice superioare. 2.5 Bilantul contabil Comerciantii au obligatia ntocmirii bilantului contabil anual si n situatia fuziunii sau ncetarii activitatii comerciale (art. 27 alin. 1 Legea contabilitatii nr. 82/1990). Bilantul contabil este un document oficial de contabilitate n care se materializeaza ntreaga gestiune a patrimoniului comerciantului. Datele din bilantul contabil sunt corespondente cu datele mentionate de catre comerciant n registrele de contabilitate si acestea la rndul lor cu datele din documentele justificative. Bilantul contabil al comerciantului se verifica de catre cenzori, contabili autorizati si experti contabili, conform metodologiei emise de Ministerul Finantelor. Bilantul contabil se aproba si se publica n conditiile legii si se depune pna la 15 aprilie anul urmator, n vederea impunerii pe profit, la organele fiscale. 2.6 Contraventii si infractiuni Nerespectarea dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 atrage aplicarea de sanctiuni contraventionale si penale. Sanctiuni contraventionale Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda ntre 5.000-50.000 lei: detinerea de valori materiale si banesti si existenta de drepturi si obligatiuni patrimoniale, fara a fi nregistrate n contabilitate; primirea si eliberarea de bunuri de orice fel, fara documente justificative de intrare-iesire; nentocmirea balantelor de verificare; nerespectarea normelor legale privind utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si a celor contabile, efectuarea inventarierii patrimoniului si ntocmirea, verificarea si depunerea bilanturilor contabile.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor apartine persoanelor cu atributiuni de control financiar din Ministerul Finantelor. Sanctiuni penale

n art. 40 din Legea 82/1991 se precizeaza: comite infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii efectuarea cu stiinta de nregistrari inexacte, omisiunea cu stiinta a nregistrarilor n contabilitate cu consecinta denaturarii veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare ce se reflecta n bilantul contabil.

3 Exercitarea comertului n limitele concurentei licite


3.1 Notiunea de concurenta n domeniul activitatii comerciale, prin concurenta se ntelege "o lupta, adesea acerba, ntre agentii economici care exercita aceeasi activitate sau o activitate similara, pentru dobndirea, mentinerea si extinderea clientelei".19 Functiile concurentei au evoluat. Initial, concurenta avea numai functia de a influenta pretul marfii; astfel, pretul marfii era n scadere cnd oferta comerciantilor de produse similare pe piata era n crestere si invers. Astazi, doctrina adauga la aceasta functie si pe aceea de sporire a calitatii produselor, pe care comerciantii aflati n competitie trebuie sa o asigure, spre atragerea clientelei.

3.2 Concurenta licita si ilicita Comerciantul are dreptul la concurenta comerciala. Este principiul statuat n art. 135 alin. 2 lit. a din Constitutie: "statul trebuie sa asigure libertatea comertului" si reluat printr-o reglementare detaliata n Legea concurentei nr. 21/1996 modificata prin O.U.G. nr. 121/4 decembrie 2003. Se asigura n acest mod reprimarea ntelegerilor si practicilor anticoncurentiale monopoliste, prin care se aduc atingere conceptului de concurenta. Statul asigura existenta concurentei, conferindu-i acesteia un caracter licit. n al doilea rnd, legiuitorul sanctioneaza practicile comerciale prin care concurenta este perturbata de mijloace abuzive , imorale de purtare a concurentei. Abaterile de la regulile oneste de exercitare a concurentei sunt calificate generic "concurenta neloiala" si fac obiectul de reglementare a Legii Nr. 11/1991 privind concurenta loiala. Comerciantii savrsesc fapte de concurenta ilicita, n doua moduri: - cnd urmaresc sa creeze monopoluri, sa abuzeze de pozitia dominanta, sau compromit ideea de concurenta prin concentrari economice (Legea concurentei Nr. 21/1996); - cnd folosesc mijloace necinstite, neloiale de atragere a clientelei, compromit regulile de moralitate n lupta de acaparare a pietei (Legea Nr. 11/1991 privind concurenta loiala). 3.3 Modalitati juridice de asigurare a existentei concurentei comerciale n Legea concurentei Nr. 21/1996, modificata, legiuitorul a urmarit sa elimine 3 fenomene cu consecinte grave asupraexistentei concurentei comerciale: A. Eliminarea practicilor anticoncurentiale, care consta n manifestari, ntelegeri, conventii, care afecteaza existenta concurentei pe piata. Potrivit prevederilor art. 5 se interzic practicile anticoncurentiale: "ntelegeri, exprese sau tacite, ntre agentii economici sau asociatii de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romneasca sau pe o parte a acesteia" (art. 5 Legea concurentei Nr. 21/1996, modificata ) ntelegerile anticoncurentiale ntre agentii economici prin care se afecteaza concurenta comerciala au ca obiect: a) fixarea concertata, n mod direct sau indirect a preturilor de vnzare sau de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale; b) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor; c) mpartirea pietelor de desfacere sau a resurselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vnzari si achizitii sau pe alte criterii; d) aplicarea, n privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale de prestatii echivalente, provocnd, n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n pozitia concurentiala; e) conditionarea ncheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clauze stipulnd prestatii suplimentare, care nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;

f) participarea n mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte; g) eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau mpiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si ntelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila; Pe cale de exceptie, sunt permise ntelegerile, deciziile luate de asociatiile de agenti economici sau practicile concertate daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - efectele lor pozitive prevaleaza asupra celor negative (restrngerea concurentei ca urmare a ntelegerilor sau a deciziilor luate se compenseaza prin efectele pozitive); - beneficiarii ntelegerilor obtin un avantaj similar cu cel realizat de partile care au ncheiat ntelegerea; - restrngerea concurentei este indispensabila pentru obtinerea de avantaje att pentru cei care au ncheiat ntelegerea, ct si pentru beneficiarii ntelegerilor; - prin ntelegerea, decizia luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata nu se elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei. ntelegerea, decizia luata de asociatia de agenti economici sau practica concertata cu ndeplinirea conditiilor cumulative de mai sus, sunt permise numai daca se amelioreaza productia, distributia de produse, executarea de lucrari ori prestarile de servicii, se promoveaza astfel progresul tehnic sau economic, se mbunatateste calitatea produselor sau au ca efect preturi substantial reduse pentru consumatori. Consiliul Concurentei este organul abilitat de lege ca prin decizii de acordare a dispenselor sa constate ndeplinirea cerintelor aratate.

B. Abuzul de pozitie dominanta: n art. 6 din Legea concurentei Nr. 21/1996 modificata, se interzice folosirea n mod abuziv a unei pozitii dominante. Comerciantilor care detin pozitii dominante pe piata sau pe o parte substantiala a acesteia, le sunt interzise ntelegerile anticoncurentiale, care au ca obiect afectarea comertului ori prejudicierea consumatorilor. Practic, acestia abuznd de pozitia dominanta si si propun restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata . Obiectul abuzului de pozitie dominanta consta n: a) impunerea n mod direct sau indirect a preturilor de vnzare sau de cumparare, a tarifelor si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari; b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice n dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea, n privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocnd n acest fel unora dintre ei un dezavantaj;

d) conditionarea ncheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clauze stipulnd prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; e) realizarea de importuri fara competitie de oferte si tratative tehnico-comerciale uzuale, n cazul produselor sau serviciilor care determina nivelul general al preturilor si tarifelor n economie; f) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, sub costuri, n scopul nlaturarii concurentilor sau vnzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni. Sunt nule de drept orice aranjamente, conventii sau clauze contractuale avnd ca obiect practicile concurentiale si folosirea n mod abuziv a unei pozitii dominante de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romneasca sau pe o parte substantiala a cesteia. (art. 54 Legea concurentei Nr. 21/1996 modificata prin O.U.G. Nr. 121/10 decembrie 2003) Daca prin sanctiunile aplicate unui agent economic care a abuzat de pozitia sa dominanta nu se obtine restabilirea situatiei si prevenirea repetarii abuzului, Consiliul Concurentei, pentru motiv de afectare grava a unui interes public major, poate cere Curtii de Apel Bucuresti sa ordone masuri adecvate pentru lichidarea pozitiei dominante pe piata a acestuia. Instanta de judecata poate dispune dupa caz: a) invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul carora se exploateaza abuziv pozitia dominanta; b) limitarea sau interdictia accesului pe piata; c) vnzarea de active; d) restructurarea prin divizare a agentului economic. Masura luata de instanta de judecata trebuie sa evite orice crestere a preturilor din aceasta cauza. mpotriva sentintei Curtii de Apel Bucuresti, Consiliul Concurentei sau agentii economici pot introduce recurs la nalta Curte de Casatie si Justitie. Prevederile legale privind practicile anticoncurentiale nu se aplica n cazul agentilor economici sau gruparilor de agenti economici la care cifra de afaceri pentru exercitiul financiar precedent nu depaseste un plafon stabilit anual de catre Consiliul Concurentei. C. Limitarea concentrarii economice: Uneori, comerciantii, pentru dezvoltarea activitatii comerciale pot recurge la asocierea cu alti comercianti. Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic si are loc atunci cnd: doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;

- o persoana (mai multe persoane) care detin deja controlul asupra unui agent economic (sau asupra mai multor agenti economici) dobndeste direct sau indirect controlul asupra unui alt agent economic (sau asupra mai multor agenti economici) fie prin participarea la capital, fie prin cumpararea de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.

Sunt interzise concentrarile economice care, avnd ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrngerea, nlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romneasca sau pe o parte a acesteia. (art. 13 Legea concurentei Nr. 21/1996 modificata) Este interzisa punerea n aplicare a unei operatiuni de concentrare economica pna la emiterea de catre Consiliul Concurentei a unei decizii. Consiliul Concurentei poate acorda, n anumite conditii o derogare de la aceasta interdictie. Prin dispozitiile art. 15 se stabileste o exceptie: nu este concentrare economica atunci cnd cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati nu depaseste echivalentul n lei a 10 milioane . Concentrarile economice care depasesc acest prag sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei. Nerespectarea dispozitiilor legale privind concentrarea economica se sanctioneaza cu: amenzi contraventionale de la 2 100 milioane lei pentru: omisiunea notificarii unei concentrari economice; refuzul de a se supune unui control desfasurat de personalul Consiliului Concurentei si Oficiul Concurentei; - amenda contraventionala de la 5 250 milioane lei iar pentru agentii economici cu o cifra de afaceri de peste 2.500.000.000 lei cu o amenda n suma de pna la 10 % din cifra de afaceri.
ncheierea unei operatiuni de concentrare economica nainte de obtinerea deciziei Consiliului Concurentei; nceperea unei actiuni de concentrare economica declarata incompatibila cu prevederile Legii concurentei Nr. 21/1996 modificata, printr-o decizie a Consiliului Concurentei.

amenzi cominatorii Consiliul Concurentei, respectiv Oficiul concurentei, poate obliga prin decizie agentii economici sau asociatiile de agenti economici la plata unor amenzi cominatorii n suma de pna la 750.000 lei pentru fiecare zi de ntrziere, calculata de la data stabilita n decizie pentru a-i determina sa respecte interdictiile stabilite de art. 5 (practici anticoncurentiale), art. 6 (folosirea n mod abuziv a unei pozitii dominante) si art. 13 (concentrarile economice). Contraventiile se constata de catre personalul de control mputernicit sau de comisiile Consiliului Concurentei, respectiv de Oficiul Concurentei, prin decizii. n termen de 15 zile de la notificare, cnd sanctiunea se aplica prin decizia comisiilor Consiliului Concurentei, dupa caz Oficiul Concurentei, se poate face plngere la presedintele Consiliului Concurentei, respectiv la seful oficiului concurentei. Deciziile acestora pot fi atacate n fata Sectiei de contencios administrativ a naltei Curti de Casatie si justitie, n termen de 15 zile de la primirea notificarii. Consiliul Concurentei respectiv Oficiul concurentei sunt autoritati administrative care si exercita atributiile n domeniul concurentei.

3.4DESFASURAREA ACTIVITATII N CONDITII DE CONCURENTA LOIALA


c) Comerciantii sunt obligati sa desfasoare activitatea comerciala n conditiile unei concurente loiale . Concurenta loiala Lupta pentru cstigarea, extinderea si conservarea clientelei se poate desfasura, ntre agenti care produc sau distribuie marfuri, presteaza servicii ori executa lucrari, numai n conditiile economiei de piata. O asemenea lupta nu este de conceput dect ntr-un regim de libertate a comertului. Potrivit unei caracterizari cuprinzatoare, prin concurenta comerciala se ntelege lupta dusa, att pe plan national, ct si international, ntre firme capitaliste de productie, comerciale, bancare, etc. n scopul realizarii unor profituri ct mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si n consecinta, a sporirii volumului de afaceri. n continutul notiunii de concurenta comerciala regasim componentele de baza pe care le exprima definitia generica, reprodusa mai sus si anume: pe de o parte CONFRUNTAREA dintre subiectele de drept, iar pe de alta parte o tendinta comuna n desfasurarea activitatii, constnd n obtinerea de beneficii. Definitia exprima, n plus, strategia care serveste pentru obtinerea de profituri ct mai mari. Ea consta n "acapararea de segmente ct mai mari largi de piata", ceea ce contribuie, n mod normal, la cresterea volumului de afaceri al subiectului de drept n cauza. Definitia data stabileste totodata participantii la activitatea economica. Acestia trebuie sa aiba calitatea de "firme capitaliste" de productie bancare, comerciale sau de alta natura asemanatoare. Se subntelege, per a contrario, ca nu poate fi vorba de competitie ntr-o economie rigid planificata, bazata pe monopolul de stat, pe centralism excesiv. Romnia a abandonat sistemul economiei comuniste dupa decembrie 1989, statund prin art. 134 pet.1 din Constitutia din 1991 ca "economia Romniei este economie de piata". Deocamdata textul citat da expresie unui vast program de viitor, care urmeaza sa fie transpus n practica cnd procesul de privatizare a fostelor ntreprinderi de stat va fi realizat. Art.134, pct.2 din Constitutie obliga statul sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Conditiile mentionate reprezinta factori de baza ai economiei de piata, care trebuie completate si cu dispozitiile art.41 din Constitutie care precizeaza ca "proprietatea privata este ocrotita n mod egal de lege, indiferent de titular". Constitutia suprima astfel fondul unic al proprietatii de stat asupra mijloacelor de productie. Instaurarea economiei de piata n Romnia nu ar putea fi conceputa fara aceste principii juridice. Stimularea initiativei private, att pe plan intern ct si atragerea investitiilor straine, nceperea procesului de privatizare a ntreprinderilor de stat care detin nca o pondere precumpanitoare n economia nationala, liberalizarea preturilor - asigurndu-se astfel functionalitatea legii cererii si ofertei, n conditii de concurenta onesta, precum si trecerea la convertibilitatea monedei nationale care, pe piata internationala a ncetat demult sa mai fie cotata, sunt componente majore ale trecerii spre economia de piata n Romnia. Regimul

concurentei comerciale a fost instituit n Romnia prin Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, Legea 15/1990, Legea 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati ilicite, modificata prin Legea 42/1991 si Legea 21/1996. Nici un act normativ din legislatia romna nu a defini concurenta licita. Legea 11/1991 cuprinde n art.1 o dispozitie cu caracter general care impune comerciantilor obligatia de a-si exercita activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite. Cum concurenta este un atribut al activitatii comerciale, rezulta ca si ea trebuie sa fie conforma bunei credinte si uzantelor cinstite. n raport cu aceste precizari putem defini concurenta licita ca fiind forma fundamentala de concurenta n cadrul careia comportamentul competitional al agentului economic se exercita concret, cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite, n domenii permise concurentei, n scopul de a asigura existenta sau expansiunea comertului sau. Cerinta comportamentului de buna-credinta aratat n art.1 al Legii 11/1991 este n concordanta si cu dispozitiile art.54 din Constitutie care prevede ca "cetatenii romni, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu bunacredinta, fara sa ncalce drepturile si libertatile celorlalti. n literatura noastra de specialitate, buna-credinta a fost definita ca starea psihologica a unui subiect de drept care implica o anumita activitate a individului sau o atitudine pur intelectuala de ignorare sau eroare, care poate fi apreciata etic si pe baza careia, plecnd de la o norma de drept, sa se poata declansa efecte juridice. S-a retinut de asemenea, n mod justificat, ca buna credinta este un principiu etic convertit din morala n drept, ntruct normele legale l implica n raporturile juridice. Pe plan moral, valorile intrinseci ale bunei credinte includ onestitatea, echivalenta cu probitatea, prudenta (evitarea greselilor), ordinea. Pe plan juridic, valorile mentionate ale bunei credinte corespund cu intentia corecta, diligenta, liceitatea si abtinerea de la vatamarea altuia. Buna-credinta prezinta o esenta etico-juridica cu doua valente : pe de o parte loialitatea n actele juridice, iar pe de alta parte credinta eronata si scuzabila a subiectului de drept n cauza ca se comporta conform legii. n sistemul de drept actual, existenta bunei credinte se prezuma, n temeiul art.1899 din 2 cod civil "Buna credinta se prezuma ntotdeauna". Prezumtia subsista pna la rasturnarea ei prin proba contrara. Prin opozitie cu buna credinta, reaua credinta poate fi nteleasa ca sinonima cu intentia raufacatoare, cauzatoare de vatamarea partenerului contractual sau unei terte persoane. Un alt criteriu n evaluarea conduitei agentilor economiei l constituie conformarea uzantilor cinstite. O conditie similara figureaza n art.10 bis al Conventiei de la Paris din 1883 pentru protectia proprietatii industriale, ratificata de Romnia n 1911, care prevede urmatoarele: "constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicelor cinstite n materie industriala si comerciala". Sfera mijloacelor si instrumentelor cinstite, pe care agentii economici le pot folosi pentru cstigarea, extinderea si pastrarea clientelei formeaza obiectul de studiu al altei discipline marketingul.

Practicile competitionale cinstite include procedee precum sporirea competitivitatii produselor prin mbunatatirea calitatii si diminuarea pretului de cost, pregatirea logistica a marfii oferite de piata, prin ambalare, marcare si etichetare; sondarea pietei interne si internationale, sensibilizarea clientilor potentiali prin reclama comerciala; participarea la trguri de mostre. Standardele uzantelor cinstite sunt supuse perfectionarii continue si inovatiilor. O alta conditie necesara existentei concurentei licite o constituie desfasurarea competitiei concurentiale n domeniile permise acesteia. Prin lege au fost incluse concurentei diferite domenii cum sunt : 1) Piata fortei de munca - practica a demonstrat ca admiterea concurentei pe piata fortei de munca determina pe ntreprinzatorii preocupati de profituri maxime sa impuna durate de lucru tot mai mari si salarii tot mai mici, fapt de natura a nrautati statutul social al angajatilor si a afecta protectia sociala. Ca urmare statul a intervenit si a impus reglementari obligatorii si inderogabile cu privire la : salariu minim, care nu pate face obiect al cererii si ofertei individuale fiind predeterminat prin lege; durata zilei de lucru, regimul concediului de odihna, protectia muncii, asigurarile sociale si pensionarea. Domeniile rezervate exclusiv monopolului de stat - interdictia legala de concurenta este opozabila tuturor agentilor economici si ncalcare ei constituie concurenta interzisa, sanctionata prin desfiintarea efectelor tuturor actelor si faptelor de concurenta, obligarea la repararea prejudiciilor si chiar sanctionarea contravine concurenta interzisa, sanctionata prin desfiintarea efectelor tuturor actelor si faptelor de concurenta, obligarea la repararea prejudiciilor si chiar sanctionarea contraventionala si penala. Anumite domenii pot fi nchise unui comerciant si prin conventia partilor. Conventia n acest sens poate fi realizata ca act independent sau ca o clauza contractuala. Ea cuprinde angajamentul explicit al uneia din parti de a nu ndeplini o activitate profesionala n detrimentul celeilalte pe parti. O astfel de clauza este licita n masura n care nu ncalca ordinea publica, bunele moravuri si libertatea comertului. Interdictia concurentei n raporturile dintre comerciant si prepus sau alti salariati. Potrivit art.392 cod comercial prepusul este persoana "nsarcinata cu comertul patronului sau, fie n locul unde acesta l exercita, fie n alt loc. Art.397 cod comercial prevede ca prepusul nu poate, fara nvoirea expresa a patronului, a face operatiuni, nici a lua parte n socoteala sa proprie sau a altuia, la alte negoturi de natura aceleia cu care este nsarcinat. n caz contrar, prepusul este responsabil de dauneinterese si patronul are nca dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operatiuni. 5) Concurenta este interzisa si n raporturile dintre societatea n nume colectiv si asociati Nerespectarea interdictiei impusa da lege atrage sanctionarea asociatului culpabil prin excluderea din membrii asociati, ct si actionarea acestuia pentru acoperirea pagubelor efective si a cstigului nerealizat. Prohibitia legala privind concurenta asociatului si S.N.C. poate fi nlaturata asa cum prevede art.82 din Legea nr. 31/1990 numai printr-un consimtamnt explicit al celorlalti membri. n acest sens este necesara o hotarre adoptata de adunarea generala a societatii n cauza. Daca o obtine, asociatul rival nu mai risca, desigur, nici o sanctiune. Functiile concurentei n economia de piata, concurenta ndeplineste urmatoarele functii : 1) Faciliteaza reglarea cererii si a ofertei n oricare domeniu al activitatii economice; n cadrul pietei dominata de oferta, strategia competitionala determina att specializarea ntreprinderii ntr-un sector n vederea satisfacerii cererii pietei, ct si ajustarea ofertei n raport cu valoarea cererii.

2)

3)

4)

2) 3) 4) 5)

Factor determinant n stabilirea pretului marfurilor. Exercitarea concurentei mpiedica impunerea de preturi de monopol ct si obtinerea de profituri care au caracter monopolist. Stimulator al inovatiilor, crearea de marfuri noi si de tehnici tot mai perfectionate de productie, cale optima de a cuceri pozitii avantajoase de piata; Concurenta asigura o alocare rationala a resurselor solicitate pe piata. Concurenta statorniceste o realizare a profitului proportionala cu contributia efectiva a agentilor economici n procesul de productie si de distributie a bunurilor. Concurenta neloiala Opusa concurentei licite si loiale, concurenta neloiala reprezinta ncalcarea obligatiei comerciantului de a folosi n activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte. Concurenta neloiala a fost definita n art. 2 din Legea nr.11/1991 ca fiind orice act sau fapt contrar uzantilor cinstite n activitatea comerciala sau industriala. n raport cu aceasta definitie actele sau faptele de concurenta neloiala presupun ntrunirea urmatoarelor conditii :

comportamentul concurential sa constea n acte contrare uzantelor cinstite n activitatea comerciala si industriala ; actele de concurenta neloiala, fiind dupa caz susceptibile de sanctiuni civile, contraventionale sau penale, trebuie sa ndeplineasca conditiile cerute faptelor delictuale, contraventionale sau infractionale; comportamentul concurential neloial trebuie sa fie concret si culpabil. Actele si faptele de concurenta neloiala sa se produca n domenii deschise concurentei. Clasificarea actelor de concurenta neloiala 1) Dupa forma raspunderii, actele de concurenta neloiala pot fi: - infractiuni - contraventii - delicte civile 2) Dupa modul n care ncalca limitele concurentei licite, actele de concurenta neloiala pot fi: - acte si practici excesive de concurenta - acte si practici restictive de concurenta 3) Dupa scopul n care sunt savrsite, acte de concurenta neloiala pot fi: - acte de stimulare a comertului - acte n dauna altui comerciant 4) Dupa continutul lor, acte de concurenta neloiale pot fi: - acte de denigrare - acte de dezorganizare

- acte de imitare - de infidelitate - parazitare si clandestine

3.4 Modalitati juridice de contracarare a concurentei neloiale Cea de-a doua forma a concurentei ilicite o constituie concurenta neloiala. Procedeele neloiale de purtare a comertului, imputabile comerciantilor sunt reglementate n trei moduri: se face apel la o enumerare limitativa, rigida a faptelor de concurenta neloiala;

- la polul opus, se extinde cu titlu general raspunderea civila delictuala din dreptul comun, n materia concurentei neloiale. Este conceptia legislatiei franceze; - o pozitie intermediara recurge la enumerarea faptelor de concurenta neloiala, fara nsa a exclude si alte cazuri analoge. Dreptul nostru a adoptat solutia mixta. n Legea Nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale modificata de Legea Nr. 298/2001 se enunta mai nti n art.2 un principiu cu incidenta nelimitata, n virtutea caruia orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite n activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor precum si de efectuarea prestarilor de servicii constituie o manifestare de concurenta neloiala. n art.4 si art.5 sunt enumerate contraventiile respectiv infractiunile din acest domeniu, stabilindu-se astfel liste limitative. Pe cale de interpretare, nu pot fi create alte delicte penale dect cele specificate de lege: ,,nullum crimen sine lege. n rest, configurarea altor fapte de concurenta neloiala, fie prevazute de acte normative distincte, fie deductiile prin analogie, se justifica n baza art. 2 din Legea Nr. 11/ 1991.20 Notiunea de concurenta neloiala, n sensul art. 2 din Legea Nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale modificata prin Legea Nr. 298/7 iunie 2001 este orice act sau fapt juridic contrar uzantelor cinstite n activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor precum si de efectuare a prestarilor de servicii. Legea considera ca fiind ,,contrar uzantelor comerciale cinstite urmatoarele acte si fapte juridice civile: - utilizarea n mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutarii unilaterale a contractului sau utilizarea unor proceduri neloiale; - abuzul de ncredere; - incitarea la delict; - achizitionarea de secrete comerciale de catre tertii care cunosteau ca respectiva achizitie implica astfel de practici, de natura sa afecteze pozitia comerciantilor concurenti pe piata. (art. 1)

n art.1 lit. b) din Legea Nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale modificata, se defineste secretul comercial: este informatia care, n totalitatea sau n conexarea exacta a elementelor acesteia, nu este n general cunoscuta sau nu este usor accesibila persoanelor din mediul care se ocupa n mod obisnuit cu acest gen de informatie si care dobndeste o valoare comerciala prin faptul ca este secreta, iar detinatorul a luat masuri rezonabile, tinnd cont de circumstante, pentru a fi mentinuta n regim secret; protectia secretului comercial opereaza atta timp ct conditiile enumerate anterior sunt ndeplinite. n art. 4 si 5 din Legea Nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata sunt enumarate actele si faptele juridice de concurenta neloiala. Doctrina le-a sistematizat n 4 categorii: confuzia, denigrarea, dezorganizarea si acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje.21 Confuzia Faptele si actele de concurenta neloiala din aceasta categorie au un numitor comun: intentia comerciantului de a induce n eroare pe comerciantii concurenti si pe beneficiarii marfurilor, lucrarilor si serviciilor, de a crea confuzie, cu privire la un produs, lucrare sau serviciu. - art. 5 alin. a): ,,folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme, sau unui ambalaj, de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant; - art. 5 alin. b): ,,punerea n circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce n eroare consumatorul asupra calitatii produsului/serviciului; - art. 5 alin. g): ,,producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vnzare sau vnzarea unor marfuri/servicii purtnd mentiuni false privind brevetele de inventii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate industriala cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, n scopul de a-i induce n eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari. Prin mentiuni false asupra originii marfurilor se ntelege orice indicatie de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse ntr-o anumita localitate, ntr-un anumit teritoriu sau ntr-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica n comert natura lui, n afara de cazul n care denumirea este nsotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine. Aceste fapte constituie infractiuni si se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25 milioane lei la 50 milioane lei. Denigrarea Faptele de concurenta neloiale grupate n aceasta categorie urmaresc fie publicitatea propriei activitati comerciale, fie compromiterea comerciantului concurent sau a marfurilor acestuia, prin afirmatii mincinoase n scopul inducerii n eroare a comerciantilor. - art.4 lit. d): ,,comunicarea sau raspndirea n public de catre un comerciant de afirmatii asupra ntreprinderii sale sau activitatii acesteia menite sa induca n eroare si sa i creeze o situatie de favoare n dauna unor comercianti;

- art.4 lit. e): ,,comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspndirea de catre un comerciant, de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al ntreprinderii concurente. Aceste fapte sunt contraventii si se sanctioneaza cu amenzi de la 15 milioane lei la 150 milioane lei. Dezorganizarea Contrar uzantelor cinstite n activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor precum si de efectuare a prestarilor de servicii sunt si actele si faptele comerciantilor care si propun drept scop dezorganizarea activitatii comerciale a concurentilor, prin practici subterane: - art.4 lit. a): ,,oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant, unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte; - art.4 lit. b): ,,divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un comerciant sau un salariat al acestuia, fara consimtamntul detinatorului legitim al respectivului secret comercial si ntr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite; - art.4 lit. f): ,,oferirea, promiterea sau acordarea mijlocit sau nemijlocit de daruri sau avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa, ori pentru a obtine orice alt folos pentru sine ori pentru alta persoana, n dauna unui concurent; - art.4 lit. g): ,,deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela n cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant"; - art.4 lit. h): ,,concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant, n scopul nfiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant n scopul dezorganizarii activitatii sale. Aceste fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 milioane lei la 100 milioane lei n cazul art. 4 lit. a) si b) si de la 15 milioane la 150 milioane lei n celelalte cazuri. Din aceasta categorie de acte si fapte ale comerciantilor contrare uzantelor cinstite n comert dar care constituie infractiune si se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25 milioane lei la 50 milioane lei, fac parte si: - art.5 lit. c): ,,folosirea n scop comercial al rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete n legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente n scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi; - art.5 lit. d): ,,divulgarea unor informatii prevazute la lit.c); - art.5 lit. e): ,,divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara consimtamntul detinatorului sau legitim, ca rezultat al actiunii de spionaj comercial sau industrial"; - art.5 lit. j): ,,divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoanele apartinnd autoritatilor publice, precum si de catre persoane mputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta n fata autoritatilor publice. Acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje

Aceasta fapta de concurenta neloiala si propune atragerea clientilor printr-un mijloc necinstit: clientul nu este atras de calitatea marfii ci este convins sa cumpere pentru ca obtine un avantaj material. Potrivit art. 4 lit. c), constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 milioane lei la 100 milioane lei, ncheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii n mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa ncheie contracte asemanatoare. ntr-o opinie, referitor la Legea Nr. 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati comerciale ilicite, prin interpretarea extensiva, s-a apreciat ca fiind fapte de concurenta neloiala activitatile comerciale ilicite enumerate, ca de exemplu vnzarea ambulanta a oricaror marfuri n alte locuri dect cele autorizate de primarii, expunerea spre vnzare sau vnzarea de marfuri fara specificarea termenului de valabilitate, omisiunea afisarii preturilor, etc.22 Un autor, propunnd interpretarea restrictiva a prevederilor Legii Nr. 12/1990, deosebeste doua categorii de activitati comerciale ilicite: unele, ca acelea mai sus enumerate, care sunt mai degraba cerinte ,,sine qua non ale unui comert civilizat. Cea de-a doua categorie, ca de exemplu acumularea de marfuri din circuitul intern, n scopul de a crea un deficit pe piata, poate fi calificata ca un fapt contrar uzantelor cinstite n comert, si potrivit art. 2 din Legea Nr. 11/1991, fapta de concurenta neloiala.23 Credem ca n sprijinul acestei opinii este nsusi textul de lege. ,, Orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite n comert nseamna identificarea actelor sau faptelor enumerate cu criteriile prin care se definesc uzantele cinstite n comert, asa cum sunt precizate n art. 1 lit. b) din Legea Nr. 11/1991 modificata. Procednd astfel, apare discutabila ideea calificarii n bloc a unei enumerari de acte comerciale ilicite, ca fiind fapte de concurenta neloiala. Persoana care savrseste un act de concurenta neloiala are urmatoarele obligatii: sa nceteze sau sa nlature actul; sa restituie documentele confidentiale nsusite n mod ilicit de la detinatorul lor legitim; n cazul producerii unui prejudiciu sa plateasca daunele pricinuite.

Actualizarea cuantumului amenzilor se face prin Hotarre de Guvern, n functie de rata inflatiei. Actele sau faptele contrare uzantelor cinstite n comert se sesizeaza din oficiu sau de catre partea vatamata si se constata de catre: Camerele de comert si industrie; personalul de control mputernicit n acest scop de catre Oficiul concurentei;

Organul de constatare a contraventiilor aplica amenda. Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice. n materie se face aplicarea Legii Nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Actiunea penala n cazurile prevazute la art.5 se pune n miscare la:

plngerea partii vatamate; sesizarea Camerei de comert si industrie; sesizarea organizatiilor profesionale; sesizarea persoanelor mputernicite de Oficiul Concurentei.

n art. 9 din Legea Nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale s-a instituit raspunderea solidara a comerciantului cu salariatul care a savrsit fapta de concurenta neloiala n cursul exercitarii atributiilor sale, pentru pagubele pricinuite, afara de cazul n care va putea dovedi ca, potrivit uzantelor, nu era n masura sa previna comiterea faptei. Prin lege s-a limitat dreptul la actiune al victimei unei fapte de concurenta neloiala: 1 an de la data la care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dauna, si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai trziu de 3 ani de la data savrsirii faptei.