Teorii si modele ale conducerii

Teoriile personologice
Teoriile comportamentaliste
Teoriile situationale primare
Teoriile contingentei

A) T personologice

- liderii sunt innascuti si nu devin in urma unui process de educatie

- conducerea se bazeaza pe serie de insusiri si trasaturi innascute care ii diferentiaza pe
lideri de non lideri. Teoriile se centreaza pe persoana si nu pe situatie sau alti factori
- trebuie sa se faca o buna selectie a acestor manageri pentru ca lucrurile sa fie ok

T conducerii carismatice sau teoria marilor personalitati

- conducerea este o functie realizata de catre o persoana inzestrata cu anumite calitati,
aptitudini deosebite

T trasaturilor
- succesul conducerii depinde de o serie de trasaturi de personalitate specifice celui care
conduce
- in peste 120 de lucrari analizate s-au descoperit 4 mari categorii de factori investigate

a) factori fizici (varsta, greutate, sanatate, energie, aspectele exterioare)

b) factori psihologici (inteligenta, capacitatea de comunicare, de a decide rapid,
incredere in sine, control etc.)
c) factori psiho sociali (cooperare, sociabilitate, capacitate de influentare)
d) factori socio economici (un anumit nivel statut socio economic, mobilitate
sociala)

-cercetarile au ilustrat ca intre prima categorie si succesul managerilor coleratia este 0 sau
negative. In anumite culture oamenii prefera sa fie condusi de persoane usor mai in varsta
decat ei.

Corelatia cu factori psihologici:

- anumite persoane care presupuneau succesul, aveau insucces, iar persoane de
success nu detineau anumite calitati
Corelatia success cu factori psihosociali.
Capacitatile unui bun manager:
- inteligenta
- bun nivel de comunicare
- cunoastere
- siguranta afectiva
- agresivitate
- incredere in sine
- adaptabilitate
 - popularitate

Cercetarile au identificat ca anumite persoane cu dezechilibru afectiv erau manageri care

dispuneau de un anumit success.

B) T comportamentaliste (’50)

- prim-plan: comportamentul managerilor (ceea ce face managerul nu ceea ce este

sau cum este managerul)

T. celor dimensiuni comportamentale eleborata de Universitatea Ohio

Exista 2 factori: consideratie si initiative structurarii

Consideratia:
- un anumit stil al managerului de a interactiona cu subordonatii prin increde,
respect reciproc, aratandu-le respect si stima

Initiativa structurarii:
- realizarea de sarcini formale
- activitati de repartizare a sarcinilor, stabilirea metodelor de lucru, organizarii
muncii

Exista relatii semnificative intre variatii comportamentale ale managerului si

performantele din grupul respectiv. Cele 2 dimensiuni nu sunt complet independente si
exista o interdependenta intre ele.

T. continuumului comportamental

Lichert –autor si a studiat grupuri de lucru inalt si slab productive

El a descoperit ca in grupurile inalt productive liderii sunt centrati pe angajator iar in cele
slab productive sunt centrati pe productie. In prima situatie liderul avea comportament
participativ iar in cea de-a doua comportament autoritar.

Exista doua stiluri manageriale:

-conducere autoritar permisiva
-conducere consultative

El a vorbit de o armonizare a comportamentului managerial ca san u cada in extreme:

autoritara si participative.

a) Mintzberg

- roluri ale managerilor

- roluri interpersonale: figura centrala si rol de reprezentare
b) persoana de legatura – lider

- roluri informationale
managerul: - monitor al informatiilor
- discriminator al informatiilor
- purtator de cuvant
- roluri decizionale
managerul – antreprenor
- reglator al perturbarilor
- responsabil cu alocarea resurselor
- negociator

C) T situationale primare (’40)

- Se analizeaza particulariatile situationale
- Secretul succesului managerial depinde de particularitatile situatiei in care managerul
este plasat
- Nu managerul este important ci situatia incluzand si grupul de munca in care este
condos

T supunerii fata de situatie

Fallet Mary Parker

- modul cum se dau sau se executa ordinele
- a analizat cand ordinele sunt foarte stricte si cand ordinele lipsesc
- ambele situatii nu sunt favorabile
- solutia: depersonalizarea modului in care se dau ordine

Ideea ei: sa se studieze situatia, sa se observe caracteristicile situatiei si fiecare persoana

trebuie sa tina cont de caracterul situatiei si nimeni sa nu dea ordine nimani

D) T contingentei (’60)
- un mod de analiza nou
- accenturea relatiei dintre trasaturile si situatia in cauza; o depistare a caracteristicilor
celor mai potrivite intre comportamentul managerilor si particularitatile situatiei

T favorabilitatii situatiei de conducere Fiedler

- clasificarea situatiilor
- studiul relatiei dintre conducere si performantele grupului
- exista manageri centrati pe relatii si cei centrati pe munca

Fiedler a vorbit de 3 factori implicate:

- relatiile dintre sefi si subordonat: bune si rele
- structura sarcinii: structurate si nestructurate
- puterea conditiei conducatorului: mare si mica
 Relatii

Bune Rele

Sarcini
Sarcini nestructurate Sarcini Sarcini
structurate structurat nestructurate
e

T maturitatii subordonatilor (’69)

- Hersey si Blanchard
- maturitatea subordonatilor ca si grup, nu individual
- 2 factori: capacitatea instrumentala a grupului de rezolva problemele
- motivatia grupului

4 situatii:
1. motivatie inalta – subordonatii dispun de capacitatile necesare rezolvarii sarcinii si ale
motivatiei
2. motivatie medie/moderata 1 – subordonatii au capacitatile de a realize sarcina dar nu
dispun de motivatie
3. motivatie medie/moderata 2 – subordonatii nu dispun de capacitate dar au motivatie
4. motivatie scazauta – subordonatii nu au capacitate de rezolvat sarcini si nici nu dispun
de motivatie

Abordarea unor stiluri de conducere in legatura cu cele 4 situatii:

a) stil delegativ in situatia 1
b) stil participativ in situatia 2 (atentia pe lider si pe relatii)
c) stil cvasinegociat in situatia 3
d) stil dirijat in situatia 4 (atentie pe relatii si activitati de grup)