Tema 7.

SERII CRONOLOGICE (DINAMICE)

 Subiectele temei
7.1. CONCEPTUL, ESENŢA ŞI
PARTICULARITĂŢILE SERIILOR CRONOLOGICE.
7.2. CLASIFICAREA SERIILOR CRONOLOGICE.
7.3. INDICATORII SERIILOR CRONOLOGICE.
7.4. AJUSTAREA SERIILOR CRONOLOGICE.
7.5. INTERPOLAREA ŞI EXTRAPOLAREA
SERIILOR CRONOLOGICE.
 BIBLIOGRAFIE

Anghelache Constantin. Statistica teoretică şi economică. – Bucureşti: Editura

economică, 2004, 640p. ISBN 973-709-000-4

ISAC-MANIU A. ş. a. Statistică. - Bucureşti: Editura universitară (ediniţia a

doua), 2004, - 443 p. ISBN 973-8499-88-7.

TIMOFTI E. Statistică. Teorie şi aplicaţii (manual). – Chişinău: UASM, 2010, -

257 p., ISBN 978-9975-64-198-2.

Зинченко А.П. Статистика: Учебник. - М.: Издательство РГАУ - МСХА им.

К.А.Тимирязева, 2013. – 368 стр.: ил. ISRN 978-5-9675-0879-0.

Статистика: учебник для бакалавров / под ред. И.И.Елисеевой. – 3-е изд.,

с.78, перераб. и дополн. – М.: Издательство Юрайт, 2013. – 558 стр. –
серия: Бакалавр. ISRN 978-5-9916-2688-0.
 Scopul prelegerii:
Studierea esenţei seriilor
cronologice (dinamice) şi
înţelegerea practică a indicatorilor
şi ajustării lor.
 OBIECTIVELE:
1. A studia conceptul, esenţa şi
particularităţile seriilor cronologice.
2. A înţelege clasificarea seriilor
cronologice.
3. A determina indicatorii seriilor
cronologice.
4. A analiza seriile cronologice prin metoda
de ajustare a acestora.
5. A efectua interpolarea şi extrapolarea
seriilor cronologice.
7.1. CONCEPTUL, ESENŢA ŞI
PARTICULARITĂŢILE SERIEI
CRONOLOGICE
 Seriile de date, care constituie seriile
cronologice ce se mai numesc şi serii de
timp sau dinamice, se deosebesc de alte
serii de date prin aceia că ele sunt ordonate
conform variabilei timpului.
Seriile cronologice (dinamice) sunt
datele statistice, care indică starea şi
schimbarea fenomenelor studiate în timp.
 O serie cronologică este formată din
două şiruri paralele de date, din care:
 primul şir reprezintă valorile variabilei de
timp (ti) la un anumit moment sau interval de
timp aferente fenomenelor studiate,
 iar cel de-al doilea prezintă nivelul valorilor
variabilei înregistrate pentru o anumită
perioadă (moment) de timp, şi se notează
prin (Nt).
O serie cronologică constituită corect
prezintă o serie de proprietăţi (figura 7.1.).

Figura 7.1. Proprietăţile unei serii cronologice

 Pentru a asigura omogenitatea toate
nivelurile seriei trebuie să fie comparabile.
Aceasta înseamnă:
• Pe parcursul seriei datelor (nivelurile) trebuie
să aparţină la unul şi acelaşi obiect sau grup de
obiecte, la unul şi acelaşi teritoriu;
• Datele trebuie să fie calculate după una şi
aceeaşi metodologice;
•Nivelurile trebuie să aibă una şi aceleaşi unităţi de
măsură;
• Datele valorice trebuie calculate în unul şi
acelaşi preţ comparabil.
7.2. CLASIFICAREA SERIILOR
CRONOLOGICE
 Clasificarea seriilor cronologice se
efectuează în funcţie de timpul la care se
referă fiecare nivel şi după modul de
exprimare a indicatorilor la care se referă
datele, pentru care se alcătuieşte seria
cronologică.
În evoluţia fenomenelor şi proceselor economico-sociale se pot
întâlni multe tipuri de serii cronologice (figura 7.2.).

Figura 7.2. Tipologia seriilor cronologice

• În dependenţă de exprimare a datelor, seriile
cronologice pot fi (tabelul 7.1.):

• serii cronologice formate din indicatori

absoluţi
• serii cronologice formate din indicatori
medii,
• serii cronologice formate din indicatori
relativi.
 Tabelul 7.1. – Dinamica unor indicatori în perioada 2010-2014 (date
convenţionale) anul 2010 = 100 (baza de raportare).

Indicatorul Modul de Anul

exprimar
ea 2010 2011 2012 2013 2014
datelor
1. Producţia de cereale absoluţi 3180 2500 3200 3500 3100
boabe, mii tone

2. Productivitatea de medii 25 15 30 32 29
cereale boabe în medie
la 1 ha, q

3. Ritmul de creştere relative 100* 60 120 107 90

(descreştere) a
productivităţii cerealelor,
%
• În dependenţă de timpul la care se
referă datele, seriile cronologice pot fi:
• serii cronologice de intervale de timp
• serii cronologice de momente
• În dependenţă de distanţa în timp a
datelor, seriile cronologice (de intervale,
sau de moment) pot fi:
• Serii cronologice cu distanţe egale
• Serii cronologice cu distanţe neegale
7.3. INDICATORII SERIILOR
CRONOLOGICE
 Analiza statistică a seriilor cronologice
se bazează pe un sistem de indicatori, care
caracterizează relaţiile cantitative dintre
datele seriei pe o perioadă totală sau pe o
anumită perioadă la care se referă aceste
niveluri (figura 7.3.).
Figura 7.3. Indicatorii seriilor cronologice
 Semnele convenţionale utilizate pentru
determinarea indicatorilor:
•N – nivelul seriei cronologice;
•Ni- nivelul curent;
•N1 – primul nivel;
•Ni-1 – nivelul precedent;
•Nn – ultimul nivel.
Calculul corect al indicatorilor seriilor de timp
necesită alegerea unei baze de comparare
adecvate. Baza de comparare este necesar să se
selecteze în funcţie de scopul cercetării.
Indicatorii seriilor cronologice se pot determina
folosind: baza fixă și baza mobilă (în lanţ)
Indicatori cu bază fixă

Indicatori cu bază mobilă (în lanţ)

Figura 7.4. Principiu de alcătuire a indicatorilor

seriei cronologice cu bază fixă şi cu bază
mobilă (în lanţ)
 Indicatorii absoluţi:
• Sporul absolut
Sa b = Ni – N1
Sa l = Ni – Ni-1
Indicatorii relativi:
• Ritmul de creştere
Ni Ni
Rcl   100%
Rcb   100% N i 1
N1
 Între ritmurile de creştere cu bază fixă
şi ritmurile de creştere în lanţ există relaţii
reciproce de tipul:
•Produsul ritmurilor de creştere în lanţ este
egal cu ritmul de creştere cu bază fixă
•Raportul ritmului de creştere cu bază fixă
următor la ritmul de creştere cu bază fixă
precedent exprimă ritmul de creştere în lanţ.
 Ritmul sporului (Rs)
N i  N1 N i  N i 1
Rsb   100% Rsl   100%
N1 N i 1

Ritmul sporului mai poate fi calculat ca:

diferenţa dintre ritmul de creştere şi o
unitate, dacă acesta este exprimat în
coeficient şi minus 100%, dacă ritmul
sporului este exprimat în procente:
• Rs = Rc-1, de exemplu: 0,78 – 1 = -0,22
• Rs = Rc-100%, 78% - 100% = -22%
Valoarea absolută a unui procent de spor
• cu baza fixă:

• cu bază mobilă:
N i  N i 1 S ab
1%  
N i  N i 1 Rsl (%)
 100%
N i 1
 Indicatorii medii:
• În cazul seriilor cronologice de
intervale, pentru determinarea nivelului

mediu ( N ), se foloseşte formula mediei
aritmetice simple:   N
N
n
În cazul seriei cronologice de
momente cu intervale egale se foloseşte
formula mediei cronologice simple:
1 1
 N1  N 2  N 3  ...  N n 1  Nn
N  2 2
n 1
 
• Sporul mediu absolut ( S(modificarea
a)
medie
absolută) se determină pentru calculul cu baza
fixă ca raportul dintre sporul absolut dintre
ultimul nivel şi primul la numărul nivelurilor
minus unul.  Y Y
S ab  n 1

n 1
Pentru sporul mediu absolut în lanţ – se
efectuează suma sporurilor absolute calculate în
lanţ şi se raportează la numărul acestora
(sporurilor absolute).   S al
S al 
n
 
• Ritmul mediu de creştere ( R c )
 Nn
R c  n 1
N1

Rc  n Rc1  Rc 2 ...Rcn
• unde: Rc1; Rc2; … Rcn
 Ritmul sporului în mediu se
determină ca diferenţa dintre ritmul de
creştere în mediu şi o unitate, dacă este
exprimat în formă de coeficient, iar dacă
este exprimat în procent, atunci se scade
100%.
 
R s  Rc  1
 
R s  Rc  100%
7.4. AJUSTAREA SERIILOR
CRONOLOGICE
 Analiza statistică a seriilor cronologice
nu se limitează la calcularea indicatorilor
absoluţi, relativi şi medii.
Ajustarea seriei cronologice presupune
înlocuirea nivelurilor empirice (Ne) cu nive-
luri teoretice (calculate), care exprimă
tendinţa de evoluţie a fenomenului studiat.
 Metoda (procedeul) măririi intervalului. În
practica statistică o utilizare frecventă o are
procedeul măririi intervalelor. Sarcina principală
constă în aceea, că seria cronologică iniţială să fie
reconstruită în intervale de timp mai mari (lunile
anului în trimestrele anului, trimestrele în ani,
intervalul de un an în doi, trei, patru etc.). De
exemplu mărirea intervalelor pe o perioadă de 2
ani:
(N1+N2) : 2 (N3+N4) : 2 (N5+N6) : 2
Pe o perioadă de trei ani:
(N1+N2+N3) : 3 (N4+N5+N6) : 3 (N7+N8+N9) : 3
 Aducerea seriei cronologice la una
şi aceeaşi bază.
Pentru analiza legăturilor şi depistării
diferenţelor în timp a două sau a mai multor
serii cronologice, acestea, pot fi aduse la
una şi aceeaşi bază. Pentru aceasta nivelul
seriei este exprimat în procente în raport cu
primul nivel (tabelul 7.7.).
 Tabelul 7.7. – Valoarea producţiei şi
productivitatea muncii în întreprinderi de toate
categoriile (date convenţionale)
Procente în raport cu:
Valoarea producţiei Productivitate
globale (în preţuri a muncii al Productivi
Anul
comparabile ale unui muncitor, Valoarea tatea
anului 2005), mii lei lei producţiei
muncii

2010 7200 25000 100 100

2011 7500 26000 104 104

2012 8000 26500 111 106

2013 8200 28000 114 112

2014 9000 29000 125 116

 Ajustarea pe baza mediilor mobile
(mediilor glisante) se foloseşte, în special,
când nivelurile succesive ai seriei
cronologice prezintă puternice variaţii
alternative.
Mediile mobile sunt calculate dintr-un
număr prestabilit de câte 3-5 niveluri.
În mod convenţional ilustrăm procedeul
prin tabelul de mai jos:
Tabelul 7.8. – Semne convenţionale şi relaţiile
de calcul necesare pentru ajustarea pe baza
mediilor mobile

t N N
1 N1 -
2 N2 N2=(N1+N2+N3): 3
3 N3 N3=(N2+N3+N4): 3
4 N4 N4=(N3+N4+N5): 3
5 N5 N5=(N4+N5+N6): 3
6 N6 N6=(N5+N6+N7): 3
7 N7 -
 Ajustarea analitică a seriei cronologice
presupune exprimarea tendinţei centrale de
evoluţie printr-o funcţie de timp, deşi timpul nu este
decât o variabilă reper, care ajută la ordonarea
nivelurilor seriei cronologice.
Semnele convenţionale:
•Y = f(t) – funcţia de ajustare;
•t = valoarea variabilei timp;
•yt = valorile variabilei, practic, nivelurile seriei
cronologice;
•Yt = valorile teoretice, obţinute pe baza funcţiei de
ajustare analitică.
 Dacă graficul prezintă o tendinţă de
creştere absolută uniformă (linie dreaptă),
se poate aprecia că fenomenul tinde să
crească liniar, iar ecuaţia de ajustare având

formula: Y t  a  b * t
Pentru determinarea parametrilor „a” şi
„b”, utilizăm sistemul de ecuaţii normale:
Σyt = na + bΣt
Σyt ∙ t = aΣt + bΣt2
 Pentru a simplifica calculele, se
transformă seria cronologică păstrând
condiţia ca valorile variabilei timp să
formeze o progresie aritmetică cu raţia egală
cu +1, dar se pune condiţia suplimentară ca
suma valorilor lui t să fie egală cu zero
(Σt=0).
Ca rezultat, sistemul de ecuaţii devine:
Σyt = na
Σyt ∙ t = bΣt2
de unde:
 yt
a
n
 Yt  t
b
t 2
Pentru satisfacerea condiţiei ca Σt=0,
valorile lui t se aleg pornind de la numărul
nivelurilor seriei. Pot interveni două situaţii:
•dacă seria este formată dintr-un număr
impar de niveluri, marcarea (t=0) va
corespunde nivelului central.
Spre primul termen al seriei, t ia valorile -1, -2, -3
ş.a.m.d., iar spre ultimul termen +1, +2, +3
ş.a.m.d.
seria y 1 y2 y3 y4 y5 y6 y7
timpul -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
•dacă seria este alcătuită dintr-un număr par de
date, în centrul seriei se află două niveluri: primul
central se va nota t=-1 şi +1 în cazul celui de-al
doilea nivel central. În continuare, valorile lui t vor
fi:
seria y 1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 y8
timpul -7 -5 -3 -1 +1 +3 +5 +7
7.5. INTERPOLAREA ŞI EXTRAPOLAREA
SERIILOR CRONOLOGICE
 Interpolarea – este procedeul de găsire a
nivelurilor necunoscute înăuntrul unei serii
cronologice.
Pentru a efectua interpolarea este necesar,
în primul rând, ca fenomenul să aibă o variaţie
stabilă. Extrapolarea unei serii cronologice constă
în extinderea trendului manifestat în trecut în afara
orizontului de timp pentru care se dispune de date
empirice, pornind de la ipoteza că acţiunea
factorilor de influenţă nu se modifică semnificativ
în viitor.
 Interpolarea şi extrapolarea unei serii
cronologice se realizează pe baza metodelor de
ajustare menţionate în prelegerea dată.
De exemplu: Anii
2011 2012 2013 2014
Nivelurile seriei (date convenţionale), tone
+620 650 … 690
•determinării nivelului mediu dintre anul precedent
şi cel următor:
 650  690
N  670 tone
2
• determinării sporului absolut mediu:
 690  650 40
Sa    20 tone
2 2
650+20=670 tone
• determinării ritmului mediu de creştere:
 N n 4 1 690 3
R c  n 1   1,11  1,03
Nn 620
650 ∙ 1,03 ≈ 670 tone
Toate procedeele folosite, demonstrează, calculul
nivelului anului 2014 de 670 tone.
 Extrapolarea prin intermediul metodelor
analitice presupune că parametrii funcţiei de
ajustare se menţin nemodificaţi, iar la
stabilirea valorilor extrapolate pentru t se
menţine condiţia: Σt=0.
Valorile extrapolate se determină pe
baza relaţiilor:

yt  a  b t - tendinţă liniară;