Sistemul public de bugete

Unitate de învăţare Nr. 4

SISTEMUL PUBLIC DE BUGETE

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4.............................................................................. 33

4.1 Definirea noţiunii de buget public ............................................................................ 33
4.2 Principiile bugetare ................................................................................................... 35
4.3 Structura sistemului public de bugete ....................................................................... 37
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4............................................................... 38
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 39
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4............................................................................. 39

32
Finanţe
 Sistemul public de bugete

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 4

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:
 Definirea noţiunii de buget public;
 Înţelegerea şi explicarea principiilor ce guvernează activitatea
bugetară;
 Cunoaşterea şi exemplificarea elementelor componente ale
sistemului bugetar.

4.1 Definirea noţiunii de buget public

Originile cuvântului buget sunt din limba franceză, unde termenul

Semnificaţia "bougette" făcea referire la punguţa sau portofelul în care se păstrau
cuvântului buget documente sau bani. Noţiunea a evoluat însă semnificativ de-a lungul
timpului, astfel că în prezent există în prezent două modalităţi de
abordare a acestuia.

Într-o primă perspectivă, normele juridice definesc bugetul astfel:

 Regulamentul de Finanţe (20.XI.1860 promulgat de Al.I.Cuza):
“veniturile şi cheltuielile publice ce au a se efectua pentru
serviciu fiecărui exerciţiu”.
 Prima Lege de Contabilitate (1864 art.2). “toate veniturile
statului şi cheltuielile neapărate pentru îndeplinirea deosebitelor
Abordarea servicii, aşezate conform legilor, autorizate în fiecare an de o
juridică a lege anuală de finanţe – formează bugetul general al statului”.
bugetului  Decretul din 31.V.1862 asupra contabilităţii din Franţa art.5
“bugetul este actul prin care sunt prevăzute şi autorizate
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale altor servicii
pe care legile le supun în aceleaşi reguli”.
 Legea finanţelor publice art.1 “activitatea privind finanţele
publice include elaborarea şi execuţia bugetului public naţional,
care cuprinde bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele
locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilirea şi
perceperea impozitelor, taxelor şi altor venituri ale statului şi
utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative,
judecătoreşti şi executive. De asemenea cuprinde controlul
asupra modului de folosire a mijloacelor materiale şi băneşti
aparţinând regiilor autonome, instituţiilor public şi asupra
capitalului social al statului în societăţile comerciale”.

Cu privire la ce-a doua categorie în literatura de specialitate definirile

au fost de asemenea multiple:
 Prof. A.Wagner defineşte bugetul ca fiind “un plan alcătuit în
Abordarea cifre, într-o ordine determinată de obicei sistematic, privitor la
economică a intrările şi ieşirile (veniturile şi cheltuielile) probabile în
bugetului monedă sau valori, monetare, care se produc în gestiunea
economică a unui corp public o anumită perioadă”.
 Prof. Paul Leroy Beaulieu “un buget este o prevedere a
veniturilor şi cheltuielilor pe o perioadă determinată, un tablou
33
Finanţe
 Sistemul public de bugete

evolutiv şi comparativ a veniturilor de împlinit şi a cheltuielilor

de efectuat”.
 Prof. R.Stourm “bugetul statului este un act conţinând
aprobarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice”.

În definirea bugetului de stat sunt necesare două precizări:

1. În primul rând, bugetul nu este un act ce emană de la un organ
al autorităţilor de stat, ci cuprinde un ansamblu coerent de
indicatori de plan cu caracter aleatoriu în care sunt înscrise
Elemente de veniturile şi cheltuielile statului pentru o perioadă viitoare.
care se ţine 2. În al doilea rând, faţă de acesta (buget) societatea manifestă un
seama interes deosebit, interes ce este justificat de rolul banului public
în definirea în viaţa unui popor. În acest sens, bugetul public naţional poate
bugetului fi definit ca fiind planul financiar al statului prin care sunt
prevăzute veniturile şi cheltuielile pentru o perioadă
determinată de timp. De altfel, în ţările cu economie de piaţă se
consideră, atât în doctrină, cât şi în practică, că finanţele
publice reprezintă singurul domeniu unde este necesară o
acţiune planificată de manieră precisă, prin care se prevăd
veniturile şi cheltuielile statului pe o perioadă viitoare
determinată de obicei un an.

Definiţia În concluzie, considerăm că bugetul public reprezintă principalul plan

bugetului financiar la nivel macroeconomic, prin intermediul căruia sunt
prognozate veniturile şi cheltuielile statului pentru o perioadă
determinată de timp.

Bugetul public naţional îndeplineşte un rol deosebit în procesul

Rolul redistribuirii produsului intern brut între economia naţională, pe de o
bugetului parte, şi între stat şi populaţie, pe de altă parte. Bugetul public naţional
public intervine, de asemenea, în redistribuirea resurselor financiare între sfera
productivă şi cea neproductivă, în asigurarea protecţiei sociale, între
unele zone ale teritoriului şi chiar în diviziunea internaţională a muncii.
Prin intermediul bugetului public naţional se exercită în acelaşi timp un
control permanent şi sistematic asupra constituirii, repartizării şi
utilizării fondurilor publice, precum şi asupra activităţii societăţilor
comerciale care au raporturi cu bugetul de stat.

Importanţa deosebită a bugetului public în cadrul sistemului finanţelor

Importanţa publice şi al relaţiilor social-economice poate fi sintetizată astfel:
bugetului a) Participă în mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor
public statului;
b) Asigură autonomia reală colectivităţilor locale, constituite în
cadrul unităţilor administrativ-teritoriale;
c) Garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor
categorii importante din rândul populaţiei;
d) Asigură echilibrul financiar, monetar şi valutar al statului;
e) Are un important rol stabilizator al economiei naţionale.
În literatura de specialitate au fost exprimate diverse opinii cu privire la

34
Finanţe
 Sistemul public de bugete

natura juridică a bugetului de stat, respectiv ce reprezintă acesta?

Formularea acestor opinii s-au grupat în cinci susţineri potrivit cărora
bugetul de stat ar fi:
1. Act administrativ – deoarece atât veniturile cât şi cheltuielile pe care
le cuprinde sunt simple evaluări financiare înfăptuite de instituţiile
Natura administrative;
juridică a 2. Lege propriu-zisă – deoarece este o dispoziţie statutară ce emană de
bugetului la puterea legislativă şi îmbracă forma legii fiind o normă de drept;
3. Lege, cât şi act administrativ – adică ar fi lege în prima parte în care
se stabilesc dispoziţiile generale şi act administrativ în a doua parte în
care se stabilesc sarcinile individuale;
4. Act de planificare financiară, care în urma adoptării de către organul
suprem al puterii de stat printr-o lege emisă în acest scop dobândeşte
natură juridică de lege;
5. Un plan, respectiv principalul plan financiar cu caracter executoriu al
statului.

În fapt, nefiind posibilă aplicarea procedurii de adoptare a legilor unui

document (cum este bugetul), legiuitorul, respectiv Parlamentul, nu
adoptă un plan, ci Legea de adoptare a bugetului de stat, anual.

Test de autoevaluare 4.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Cum definiţi bugetul public?

2. Ce rol are bugetul public?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 39.

4.2 Principii bugetare

Legea finanţelor publice nr.500/2002, cu modificările şi completările

ulterioare enunţă principiile generale ce stau la baza întocmirii
bugetelor publice în România. Acestea sunt:

Principiul 1) Universalitatea bugetară este principiul bugetar potrivit căruia

universalităţii veniturile şi cheltuielile statului trebuie să fie înscrise în buget, în
bugetare sumele lor globale (totale), deci nici un venit şi nici o cheltuială de
stat nu trebuie să se realizeze în afara cadrului bugetar.

2) Unitatea bugetară presupune ca veniturile şi cheltuielile publice să

fie înscrise într-un singur document, conform unei scheme unitare.
Acest lucru permite prezentarea clară a resurselor statului şi a
Principiul destinaţiei acestora, cunoaşterea exactă a sumelor de provenienţă a
unităţii veniturilor şi direcţiile de utilizare, dar mai cu seamă raportul de
bugetare mărime între venituri şi cheltuieli stabilindu-se natura bugetului:
echilibrat, deficitar, cât şi a măsurilor ce se acceptă pentru
echilibrare.
35
Finanţe
 Sistemul public de bugete

În practică principiul nu este riguros respectat, astfel pe lângă

bugetul general sau ordinar al statului se întocmesc şi alte bugete
cum sunt bugetele autonome, bugetele extraordinare, bugetele
anexe ca fondurile speciale şi altele.

3) Principiul neafectării veniturilor bugetare se referă la faptul că

Neafectarea veniturile bugetare se depersonalizează. Aceasta înseamnă că
veniturilor veniturile, privite în totalitatea lor, se utilizează pentru acoperirea
bugetare tuturor cheltuielilor. Aşadar, sumele ce constituie un anumit tip de
venit bugetar nu pot fi folosite pentru acoperirea unei anumite
cheltuieli.

4) Anualitatea bugetului. Din punct de vedere istoric, anualitatea este

Principiul considerată prima regulă bugetară aplicată în practică. Anualitatea
anualităţii bugetului are două semnificaţii distincte:
bugetului  Perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă
bugetul;
 Perioada de timp în care se încasează veniturile şi se
efectuează cheltuielile.

5) Specializarea bugetară reprezintă principiul potrivit căruia

veniturile bugetare trebuie să fie înscrise în buget şi aprobate de
Principiul către Parlament pe surse de provenienţă, iar creditele bugetare pe
specializării categorii de cheltuieli. Prin credit bugetar se înţelege suma limită,
bugetare înscrisă în bugetul de stat şi aprobată de puterea legislativă, până la
care se pot efectua plăţi în contul fiecărei cheltuieli aprobate.
Pentru ca puterea legislativă să poată avea o imagine clară asupra
bugetului de stat este necesar ca veniturile şi cheltuielile să fie
înscrise în buget după o schemă unitară. Gruparea veniturilor şi
cheltuielilor într-o anumită ordine şi pe baza unor criterii precis
determinate poartă denumirea de clasificaţie bugetară.

6) Publicitatea bugetului este principiul potrivit căruia după ce este

Principiul supus dezbaterii Parlamentului, bugetul trebuie adus la cunoştinţa
publicităţii opiniei publice. Legea privind adoptarea bugetului de stat şi contul
bugetului privind încheierea exerciţiului bugetar pe anul precedent celui în
curs sunt publicate în Monitorul Oficial sau în culegeri de legi.

7) Echilibrarea bugetară este principiul bugetar (cerinţa) potrivit

căruia toate cheltuielile ce urmează a se efectua în anul bugetar
trebuie acoperite integral din veniturile ordinare ale bugetului de
Principiul stat.
echilibrului
bugetar Egalitatea între veniturile ordinare (curente) şi cheltuieli a fost
considerată de accepţiunea clasică drept principiu de aur al
gestiunii bugetare. În realitate, respectiv în prezent, această
egalitate este întâlnită foarte rar. De cele mai multe ori şi în cele
mai multe ţări există un dezechilibru în care cheltuielile sunt mai
mari decât veniturile ordinare, situaţie în care despre buget se spune

36
Finanţe
 Sistemul public de bugete

că este în deficit. Deficitul bugetar este determinat în special de

creşterea cheltuielilor cu datoria publică, creşterea cheltuielilor cu
întreţinerea aparatului de stat, etc.

Astfel, din punct de vedere al echilibrului, un buget poate fi:

 Echilibrat – când veniturile ordinare sunt egale cu totalul
cheltuielilor;
 Excedentar – când veniturile ordinare sunt mai mari
decât cheltuielile;
 Deficitar – când veniturile ordinare sunt mai mici decât
cheltuielile.
Principiul
unităţii 8) Unitatea monetară a bugetului rezultă din utilizarea monedei
monetare naţionale în exprimarea tuturor operaţiunilor bugetare.

Test de autoevaluare 4.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt principiile generale ce stau la baza întocmirii bugetelor
publice în România?

2. Ce înţelegeţi prin neafectarea veniturilor bugetare?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 39.

4.3 Structura sistemului public de bugete

Dacă conţinutul bugetului public naţional prezentat sub formă

schematică, de tablou, conţine două părţi, respectiv veniturile, pe de o
Structura parte, şi cheltuielile, pe de altă parte, cuprinsul său (întinderea sa) este
bugetară format din anumite verigi care alcătuiesc un ansamblu coerent denumit
structură bugetară. Această structură bugetară (respectiv verigile ce se
succed – înlănţuie), depinde de structura organizatorică a statului
respectiv, adică:
 stat de tip unitar;
 stat de tip federal;

1) statele de tip unitar, cum sunt Franţa, Anglia, Italia, Olanda, Grecia,
Turcia, Suedia, România, se caracterizează printr-o legislaţie unică în
care există un buget general al statului şi bugetele locale autonome care
Structura sunt organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
bugetară în Acestea (unităţile administrativ-teritoriale) poartă denumiri diferite de
statele de tip la ţară la ţară: comune urbane şi rurale, departamente şi regiuni în
unitar Franţa; cantoane, arondismente în Elveţia; regiuni autonome, provincii
şi comune în Italia; comitate, teritorii de comitat şi districte de comitat
în Anglia; provincii comunale şi administraţii ecleziastice în Suedia şi
altele.

37
Finanţe
 Sistemul public de bugete

2) Statele de tip federal, cum sunt SUA, Canada, Germania, Elveţia,

Structura Austria, Yugoslavia, India, se caracterizează printr-o structură formată
bugetară în din bugetul federaţiei, bugetul statelor ce compun federaţia şi care
statele de tip poartă denumiri diferite: state în America, landuri în Germania,
federal cantoane în Elveţia etc; si bugetele unităţilor locale. Repartizarea
veniturilor şi cheltuielilor între părţile componente ale structurii
bugetare din fiecare stat este în funcţie de modul în care au fost
delimitate prin lege atribuţiile aparatului central şi cele ale
administraţiei locale.

De obicei, veniturile cele mai importante şi cheltuielile cele mai mari

sunt derulate prin bugetul central, celelalte având o importanţă
secundară. Instituirea şi perceperea veniturilor, efectuarea cheltuielilor
precum şi organizarea relaţiilor financiare ale statului sunt supuse unor
reguli precise care se află sub controlul Parlamentului.

Bugetul public naţional al României este specific unui stat de tip unitar
si cuprinde ca verigi în ansamblul închegat al bugetului următoarele:
 Bugetul administraţiei centrale de stat;
 Bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care au
personalitate juridică, respectiv (comună, oraş (municipiu),
judeţ).

Test de autoevaluare 4.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care este factorul determinant al structurii sistemului bugetar?

2. Care este structura sistemului bugetar al României?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 39.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 4.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 4 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4

1. Ce caracter are bugetul public?

2.Ce înţelegeţi prin specializare bugetară?
3. Care este structura sistemului bugetar în statele de tip federal?
4. Ce presupune publicitatea bugetară?

38
Finanţe
 Sistemul public de bugete

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 4.1
1. Bugetul public este principalul plan financiar la nivel
macroeconomic, prin intermediul căruia sunt prognozate veniturile şi
cheltuielile statului pentru o perioadă determinată de timp.
2. Bugetul public are rolul de a redistribui resursele financiare ale
economiei între toţi participanţii la viaţa economică, precum şi de a
asigura controlul acestor resurse.

Răspuns 4.2
1. Principiile generale ce stau la baza întocmirii bugetelor publice în
România sunt: universalitatea bugetară, unitatea bugetară, specializarea
bugetară, anualitatea bugetară, echilibrul bugetar, neafectarea
veniturilor bugetare, publicitatea bugetară şi unitatea bugetară.
2. Neafectarea veniturilor bugetare presupune depersonalizarea acestora
în cadrul bugetului, utilizarea sumei totale a veniturilor bugetare pentru
acoperirea cheltuielilor bugetare.

Răspuns 4.3
1. Factorul determinant al structurii sistemului bugetar este împărţirea
organizatorică a statului.
2. Sistemul bugetar al României este alcătuit din două trepte: bugetul
de stat şi bugetele locale.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4

1. Moraru Dan (coord.), Finanţe publice şi evaziune fiscală,

Editura Economică, 2008, Bucureşti, pag. 33 - 68.
2. Moşteanu Tatiana (coord.), Finanţe publice, Editura
Universitară, 2008, Bucureşti, pag. 288 - 299.
3. Văcărel Iulian (coord.), Finanţe publice, Ediţia a VI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică RA, 2007, Bucureşti, pag. 127 - 153.

39
Finanţe