PROCESUL

BUGETAR

dr.C.B. 1
 I. Definiţie
 Procesul bugetar reprezintă o succesiune
de etape ce constau în elaborarea,
aprobarea, executarea, încheierea,
controlul şi raportarea rezultatelor
execuţiei bugetare.
 Procesul bugetar al fiecărui an se încheie
cu aprobarea contului de execuţie
bugetară.

dr.C.B. 2
 Cadrul legal

 Legea nr. 500/2002 privind finanţele

publice;
 Legea nr. 273/2003 privind finanţele
publice locale.

dr.C.B. 3
 II. Etapele procesului bugetar la nivelul
bugetului de stat

1. Elaborarea proiectului bugetului de

stat;
2. Examinarea şi aprobarea proiectului
bugetului de stat
3. Execuţia bugetului de de stat.

dr.C.B. 4
 1. Elaborarea proiectului de
buget
Proiectul de buget se elaborează pe baza:
 prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali
pentru anul bugetar pentru care se întocmeşte bugetul şi
pentru următorii trei ani care urmează acestuia;
 politicilor fiscale şi bugetare;
 prevederilor din memorandumurile de finanţare, a
înţelegerilor şi acordurilor încheiate cu diferite organisme
şi instituţii internaţionale, semnate şi/ sau ratificate;

dr.C.B. 5
 politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor
stabilite şi prezentate de ordonatorii principali de
credite;
 propunerilor de cheltuieli detaliate ale
ordonatorilor principali de credite;
 programelor întocmite de ordonatorii principali de
credite care vizează finanţarea unor acţiuni de
ansamblu;
 propunerilor de sume defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat şi de transferuri consolidate
pentru autorităţile administraţiei publice locale;
 posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.
dr.C.B. 6
Factorii implicaţi şi responsabilităţile
acestora
 M.E.F. – care înaintează până la 1 mai Guvernului obiectivele
politicii fiscale şi bugetare pentru anul următor;
 GUVERNUL – aprobă obiectivele politicii fiscale şi bugetare,
precum şi limitele de cheltuieli până la 15 mai;
 M.E.F. – transmite până la 1 iunie către ordonatorii principali de
credite scrisorile cadru în care se specifică contextul
macroeconomic în baza căruia se întocmesc proiectele de buget,
precum şi metodologia de întocmire;
 Ordonatorii principali de credite – depun până la 15 iulie la
M.E.F. propunerile de proiect de buget pentru anul următor şi
estimările pentru încă trei ani, însoţite de documentaţii şi
fundamentări detaliate;

dr.C.B. 7
 Camera Deputaţilor şi Senatul - întocmesc propriile
proiecte de buget, cu consultarea Guvernului;
 Autorităţile publice locale - întocmesc şi transmit M.E.F.
propunerile de transferuri consolidate şi sume defalcate din
veniturile bugetului de stat;
 M.E.F. – examinează proiectele de buget, discută asupra
acestora cu ordonatorii principali de credite, până la data de
1 august;
 M.E.F. – pe baza proiectelor de bugete definitivate
întocmeşte proiectele legilor bugetare şi a proiectului
bugetului de stat şi îl depune Guvernului până la 30
septembrie;
 După însuşire, Guvernul, supune spre adoptare
Parlamentului, proiectul de buget şi proiectele legilor
bugetare, pe care le transmite până la 15 octombrie.

dr.C.B. 8
 2. Examinarea şi aprobarea
proiectului bugetului de stat
 Este examinat şi dezbătut în comisiile de specialitate ale
celor două camere ale Parlamentului;
 Este dezbătut în plenul celor dăuă camere, într-o şedinţă
comună, dedicată dezbaterii generale a proiectului
bugetului de stat;
 Este adoptă prin votul deschis sau secret al
Parlamentului;
 Legea Bugetului de stat este trimisă spre promulgare
preşedintelui ţării, iar după promulgare este publicată în
Monotorul Oficial, partea I-a.
Notă: La dezbaterea în plen a proiectului bugetului de stat
participă primul-ministru.

dr.C.B. 9
 3. Execuţia bugetului de stat

 Execuţia bugetului de stat înseamnă

activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi
de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin
acest buget. Aceste activităţi presupun o serie
de operaţiuni ce vizează atât încasarea
veniturilor bugetare, cât şi plata cheltuielilor
bugetare.
 Astfel, vorbim de execuţia de casă a bugetului
ca reprezentând ansamblul acestor opraţiuni.

dr.C.B. 10
A. Execuţia veniturilor bugetului de
stat
 Este activitatea de încasare a impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri cuvenite
acestui buget;
 Etapele execuţiei veniturilor bugetare:
- aşezarea veniturilor bugetare;
- lichidarea veniturilor bugetare;
- emiterea titlului de percepere;
- perceperea veniturilor bugetare.

dr.C.B. 11
B. Execuţia cheltuielilor bugetului de
stat
 Execuţia cheltuielilor bugetului de stat reprezintă
activitatea de efectuare a cheltuielilor prevăzute şi
aprobate prin acest buget.
 Prin legile bugetare anuale sunt prevăzute şi aprobate
creditele bugetare pentru cheltuieli fiecărui exerciţiu
bugetar, clasificarea acestora făcându-se economic,
funcţional şi pe surse de finanţare.
 Creditul bugetar este suma aprobată prin buget,
reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru
angajamente contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/
sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.

dr.C.B. 12
 Pentru acţiunile multianuale se înscriu distinct credite de
angajament şi credite bugetare.
 Creditele bugetare aferente acţiunilor multianuale
reprezintă limita superioară a cheltuielilor care urmează a fi
ordonanţate şi plătite în cursul fiecărui exerciţiu bugetar.
 Creditul de angajament este limita maximă a cheltuielilor
ce pot fi angajate, în cursul exerciţiului bugetar, în limitele
aprobate prin legea bugetară anuală.
 Pentru angajamentele multianuale, termenul de credit
destinat acţiunilor multianuale evidenţiază sumele
alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi
altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai
mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite
bugetare.

dr.C.B. 13
 Etapele execuţiei cheltuielilor
bugetare

 Angajarea;
 Lichidarea cheltuielilor bugetare;
 Ordonanţarea cheltuielilor bugetare;
 Plata cheltuielilor bugetare.

dr.C.B. 14
 Temeiul legal
 Ordinul nr. 1.792/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi
organizarea, evidenţa şi raportare
angajamentelor bugetare şi legale

dr.C.B. 15
 Angajarea

 Este actul care generează obligaţia unei

instituţii publice de a plăti o sumă de bani
unui terţ pe baza unui act juridic (lege,
contract, decizie ministerială, hotărâre
judecătorească). Este consecinţa luată în
mod deliberat de un organ al administraţiei
de stat.

dr.C.B. 16
 Sumele aprobate, la partea de cheltuieli ,prin
bugetele întocmite în conformitate cu prevederile
Legii 500/2002, reprezintă limite maxime care nu
pot fi depăşite.
 Pentru acţiunile multianuale se înscriu distinct în
buget credite de angajament şi credite bugetare.
 Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi
de a utiliza creditele bugetare numai în limita
prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate,
pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor
legale.

dr.C.B. 17
 Angajarea cheltuielilor îmbracă două forme:
1. angajamente bugetare- care poate fi
individuale sau globale;
2. angajamente legale – care la rândul
lor pot fi provizorii şi individuale

dr.C.B. 18
 Angajamentul legal
 Este faza în procesul execuţiei bugetare
reprezentând orice act juridic din care
rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe
seama fondurilor publice;
 Angajamentul legal trebuie să se prezinte
sub forma scrisă şi să fie semnat de
ordonatorul de credite cum ar fi: un
contract de achiziţie publică, o comandă,
convenţie, contract de muncă, acte de
control, acord de împrumut etc.

dr.C.B. 19
 În angajarea şi utilizarea creditelor
bugetare, înainte de angajarea legală a
banului public, ordonatorii de credite
trebuie să se asigure că orice cheltuială
respectă principiile unei bune gestiuni
financiare, că este rezultatul unui
management financiar sănătos, că
aceasta este economicoasă şi eficientă.
 Orice proiect de angajament legal
reprezintă o decizie de principiu luată de
ordonatorul de credite, care implică
obligaţia de efectuare a unei cheltuieli faţă
de o terţă persoană.
dr.C.B. 20
 Proiectul de angajament legal va fi aprobat
(semnat) de ordonatorul de credite numai după
ce a primit viza de control financiar preventiv.
 Angajarea legală a cheltuialilor se efectuează în
tot cursul exerciţiului bugetar.
 Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli
într-o perioadă în care ştie că bunul, serviciul
sau lucrarea nu poate fi recepţionat,realizat sau
recepţionată şi plătită până la 31 decembrie a
exerciţiului bugetar curent, cu excepţia acţiunilor
multianuale.

dr.C.B. 21
 ATENŢIE

După semnare ,angajamentul legal este

transmis compartimentului de
contabilitate pentru înregistrare în
evidenţa cheltuielilor angajate.

dr.C.B. 22
 Angajamentul bugetar
 Este orice document, act, prin care o autoritate
competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice
pentru anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare
aprobate.
 Acesta precede întotdeauna angajamentului legal.
 Angajamentul bugetar individual este un agajament
specific unei anumite operaţiuni noi care urmează să se
efectueze.
 Angajamentul bugetar global este aferent unui
angajament legal provizoriu care priveşte cheltuieli
curente de funcţionare de natură administrativă, cum ar
fi:cheltuielile de deplasare, cheltuielile de protocol, de
întreţinere şi gospodărire,cheltuielile cu
chiriile,cheltuielile cu abonamentele la reviste etc.

dr.C.B. 23
 Lichidarea
 Este faza procesului execuţiei bugetare ce
constă în verificarea existenţei angajamentelor,
a sumelor datorate, a condiţiilor de exigibilitate
ale angajamentului, pe baza documentelor
justificative care să ateste operaţiunea
respectivă.
 Se verifică: facturi, state de plată a salariilor, etc.
Verificarea este realizată de persoana
împuternicită de ordonatorul de credite.

dr.C.B. 24
 Prin înscrierea menţiunii “ Bun de plată” pe
factură se atestă că serviciul a fost efectuat
corespuzător de către furnizor şi că toate
poziţiile din factură au fost verificate.
 Persoana împuternicită să realizaze lichidarea
cheltuielilor verifică personal documentele
justificative şi confirmă pe propria răspundere că
această verificare a fost realizată.
 Documentele care atestă parcurgerea fazei de
lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrării
în contabilitatea patrimonială a instituţiei publice
pentru reflectarea serviciului efectuat şi a
obligaţiei de plată faţă de terţii creditării.
dr.C.B. 25
 Ordonanţarea
 Este faza în care se confirmă că bunurile,
serviciile sau lucrările au fost primite sau
executate şi că se poate realiza plata.
 Se întocmeşte un document intern în baza
căruia ordonatorul de credite dă dispoziţie
conducătorului compartimentului financiar-
contabil să întocmească documentele de
plată a cheltuielilor-

dr.C.B. 26
 Documentul privind ordonanţarea plăţii trebuie să conţină
date cu privire la :
- exerciţiul bugetar în care se înregistrează plata;
- sudiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;
- suma de plată în cifre şi litere, exprimată în moneda în
care se face plata;
- datele de identificare ale beneficiarului;
- natura cheltuielilor;
- modalitatea de plată.
 Ordonanţarea de plată este semnată de ordonatorul de
credite şi este însoţită de documentele justificative în
original, purtând viza persoanelor autorizate din
compartimentele de specialitate ale instituţiei

dr.C.B. 27
 Plata

 Reprezintă faza finală a execuţiei

cheltuielilor, prin care instituţia publică
achită obligaţiile sale faţă de terţi.
 Plata este efectuată de persoane
autorizate de ordonatorul de credite,
denumite generic, contabil.

dr.C.B. 28
 Plata se efectuează de către conducătorul
compartimentului financiar numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
- cheltuielile au fost angajate, lichidate şi ordonanţate;
- există credite bugetare deschise;
- subdiviziunea bugetară aprobată de la care se
efectuează plata este cea corectă;
- există toate documentele justificative care atestă plata;
- semnăturile de pe documente aparţin ordonatorului de
credite sau locţiitorului acestuia,de drept sau desemnat
prin delegare de competenţe;
- beneficiarul indicat este cel îndreptăţit să primească
suma de plată;
- documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza
de control financiar preventiv;
- documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de
formular.

dr.C.B. 29
dr.C.B. 30
 Foarte important

 Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea

cheltuielilor reprezintă obligaţiile
ordonatorului de credite;
 Plata cheltuielilor reprezintă atributul
contabilului.

dr.C.B. 31
 III. Bugetul instituţiilor publice
Acesta trebuie să cuprindă:
 Documentul de politică, strategie şi performanţă,
aferente anului pentru care se întocmeşte bugetul şi
pentru următorii trei ani;
 Veniturile şi cheltuielile,globa şi defalcat pe părţi capitole,
titluri, articole, şi aliniate, după caz;
 Cheltuielile cu salariile;
 Numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de
bază;
.

dr.C.B. 32
 Bugetul instituţiior publice aflate în
subordine;
 Sume alocate din credite externe;
 Sume alocate din fonduri nerambursabile;
 Proiecte de finanţare internaţională(sinteze
şi fişe);
 Bugetul pe programe( sinteză şi fişe);
 Cheltuieli de capital

dr.C.B. 33
 În stabilirea bugetelelor instituţiior publice
trebuie avut în vedere respectarea cu
stricteţe a principiului echilibrului,
sungurul care guvernează asupra
acestora.
 Bugetele program reprezintă
documentele în care sunt prevăzute
cheltuielile ce urmează a fi efectuate în
vederea atingerii obiectivelor fixate,
cheltuieli care sunt repartizete în limitele
anuale de credit bugetar( cheltuieli
bugetarizate)
dr.C.B. 34
 Programul este o acţiune sau un
ansamblu coerent de acţiuni, care se
referă la acelaşi ordonator de credite,
proiectate pentru a realiza un obiectiv sau
un sat de obiective definite şi pentru care
sunt stabiliţi indicatori de program care să
evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în
limitele de finanţare aprobate.

dr.C.B. 35
 Propunerile de programe trebuie să cuprindă:
 Scopul ( ţinta);
 Obictivele( acţiunile specifice);
 Denumirea programului;
 Indicatorii de rezultate( aceştia vor măsura
eficienţa programului, exprimaţi în procente sau
proporţii);
 Indicatorii fizici( care vor exprima cantitatea de
bunuri, servicii sau lucrări estimate a se realiza
prin intermediul programului);
 Indicatorii de eficienţă( cuantifică costul unitar
sau productivitatea prognozată în obţinerea
rezultatului estimat);
 Sursele de finanţare.
dr.C.B. 36
 În stabilirea programelor care urmează a
fi finanţate se vor avea în vedere
următoarele:
 Identificarea priorităţilor în contextul
legislativ actual;
 Identificarea posibilităţilor de creştere a
eficienţei în utilizarea resurselor financiare;
 Investiţiile necesare în perioada respectivă
conform priorităţilor stabilite.

dr.C.B. 37