BAZELE CONTABILITATII (CIG I+FB I+AI I)

CURS nr.2/14.10.2021

PASIVUL PATRIMONIAL

Este format din totalitatea surselor de finanțare destinate procurării mijloacelor economice (bunurilor)
prezentate anterior. Cuprinde 3 categorii: capitaluri, datorii si pasive de regularizare.
Elementele patrimoniale de pasiv (pasivele patrimoniale) se pot clasifica: după modul de finanțare și
după gradul de exigibilitate.

Modul de finanțare se referă la felul în care bunurile au fost procurate, având:

- finanțare proprie, care asigură procurarea bunurilor din surse proprii (de ex.: din capitalul
social constituit la înființarea firmei);
- finanțare străină care asigură procurarea bunurilor din surse precum: credite bancare,
împrumuturi primite de la alte firme, sau datorii în curs de decontare (neachitate încă față
de: furnizori, creditori etc).
Gradul de exigibilitate se referă la termenul de scadență (de plată) a surselor, având:
- surse permanente – cu termen de scadenta mare (>1 an), reprezentate prin capitalurile
firmei (de ex.: capital social, credite bancare pe termen mediu și lung).
- surse curente – cu termen de scadenta mic (<1 an) (de ex.: datoriile față de furnizori).

I.Capitalurile - sunt surse permanente care asigură procurarea bunurilor prin finanțare proprie sau
din împrumuturi pe termen mediu și lung, având un termen de scadenta mai mare de un an. Ele cuprind
următoarele grupe, în funcție de natura lor: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri și cheltuieli și
capitaluri împrumutate (străine).
1) Capitalurile proprii sunt surse proprii constituite de firmă pe cont propriu, fără a apela la
împrumuturi de la terțe instituții sau firme.
Ele cuprind: capitalul social, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat
și rezultatul exercițiului.
a) Capitalul social – reprezintă sursa proprie permanentă a firmei, constituită la înființarea acesteia și
lichidată la încetarea activității, prin dizolvare sau faliment.
Este format din acțiuni (în cazul societăților pe acțiuni), sau părți sociale (în cazul societăților cu
răspundere limitată), fiecare actiune/parte sociala având o valoare de înregistrare în contabilitate,
numită valoare nominală (Vn).
Acțiunea este o hârtie de valoare ce conferă posesorului său acționarul drept de proprietate asupra
unei părți din averea firmei și dreptul de a obține dividende la sfârșitul anului, proporțional cu
numărul acțiunilor deținute.
În scopul constituirii capitalului social, firma emite acțiuni (număr acțiuni emise × Vn = valoare capital
social), pe care le vinde acționarilor sau asociaților.
 Exemplu: Se constituie capitalul social al unei societăți pe acțiuni, prin emisiunea a 1000 acțiuni
cu Vn =115 lei/buc Þvaloare capital social 115.000 lei.
Constituirea capitalului social se realizează prin operațiunile de subscriere și vărsare.
Subscrierea – reprezintă angajamentul scris al acționarilor/asociaților de a participa la formarea
capitalului social cu aporturi în bani sau în natură.
Vărsarea – reprezintă realizarea de către acționari/asociați a aporturilor în bani sau în natură subscrise.
În urma acestor operațiuni, acționarii primesc acțiunile, iar firma cu capitalul social constituit (subscris și
vărsat), primește banii și bunurile aduse ca aport.
Pe măsura desfășurării activității, capitalul social constituit se poate majora sau diminua după nevoi, prin
hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA).
I.Căile de majorare a capitalului social sunt:
-Majorare prin emisiunea de noi acțiuni/părți sociale, care determină aducerea de noi aporturi de către
acționari.
Exemplu: Se majorează capitalul social prin emisiunea a 100 noi acțiuni la un preț de emisiune
(Pe) de 118 lei/buc și Vn = 115 lei/buc. Aportul se realizează în bani, prin contul bancar.
 Firma va încasa de la acționari: 100 acț. × 118 lei/acț. = 11.800 lei
 Capitalul social se majorează cu 100 acț. × 115 lei/acț = 11.500 lei
 Diferența dintre Pe și Vn = 100 acț. × 3 lei/acț = 300 lei se numește primă de emisiune și
reprezintă, de asemenea, o sursă proprie a firmei.
-Majorare prin operații interne, care constă în încorporarea la capitalul social a: primelor de capital,
rezervelor sau cotelor – părți din profitul curent sau reportat.
Pe această cale, averea firmei nu se modifică, deoarece nu se realizează noi aporturi de catre actionari.
Exemplu: Se majorează capitalul social prin încorporarea următoarelor structuri: prime de
capital 500 lei, rezerve 1.000 lei, cotă de profit 225 lei. Prin urmare, capitalul social crește cu 1.725 lei.
-Majorare prin conversia obligațiunilor în acțiuni
Această modalitate este posibilă atunci când firma a emis obligațiuni, pe care le-a vândut tertilor, în
scopul obținerii unui împrumut.
Obligațiunea este hârtia de valoare ce conferă posesorului ei obligatarul, calitatea de creditor asupra
unei sume și dreptul de a obține dobândă. Ea are o valoare de înregistrare în contabilitate numită
valoare nominală (Vn).
La scadență, firma trebuie să restituie împrumutul, primind în schimb înapoi obligațiunile. Este posibil ca
ea să păstreze banii și să transforme obligațiunile pe care trebuia să le primească, în acțiuni, majorându-
și astfel capitalul social.
Exemplu: Firma a contractat un împrumut prin emisiunea a 100 obligațiuni cu Vn = 120 lei/buc.
La scadență, ea transformă cele 100 obligațiuni în 104 acțiuni cu Vn = 115 lei/buc.
Prin urmare:
- se lichidează împrumutul de
100 obligațiuni × 120 lei/acț. = 12.000 lei, fără a restitui suma.
- se majorează capitalul social cu
104 acțiuni × 115 lei/buc. = 11.960 lei
Diferența dintre cele două valori nominale de: 12.000 – 11.960 = 40 lei, se înregistrează ca primă
de conversie a obligațiunilor în acțiuni și constituie o sursă proprie a firmei.

II.Căile de diminuare a capitalului social sunt:

-Diminuare prin retragerea unor acționari, care solicită restituirea aporturilor anterior aduse in firma.
 Exemplu: O parte dintre acționari se retrag din firmă, solicitând restituirea prin casierie a
aportului lor de 5.750 lei (50 acț. × 115 lei/buc).
 Se diminuează capitalul social cu 5.750 lei.
 Se achită acționarilor datoria de 5.750 lei, diminuând disponibilul din casierie.
-Diminuare prin acoperirea unor pierderi din anii anteriori, dacă alte surse nu există (rezerve legale sau
cote din profitul curent).
Exemplu: Se acoperă o pierdere precedentă de 2.300 lei, prin diminuarea capitalului social.
-Diminuare prin răscumpărarea și anularea acțiunilor proprii
Această modalitate se aplică atunci când capitalul social constituit la înființarea firmei este
supradimensionat în raport cu volumul de activitate actual. Întrucât raportul dintre capital și volumul de
activitate este un indicator de eficiență important, AGA hotărăște diminuarea capitalului social pe
măsura volumului de activitate.
Diminuarea se produce prin răscumpărarea acțiunilor proprii (firma solicită acționarilor să restituie
acțiunile pe care le dețin, plătindu-le acestora în schimb, un preț de răscumpărare). Acțiunile proprii
răscumpărate se anulează, diminuând capitalul social.
Exemplul 1: Se răscumpără prin cont 100 acțiuni proprii, la un preț de răscumpărare Pr = Vn =
115 lei/buc, dupa care se anulează.
Se plătesc acționarilor: 100 acț. × 115 lei/buc = 11.500 lei
Se diminuează capitalul social cu: 100 acț. × 115 lei/buc. = 11.500 lei
Exemplul 2: Se răscumpără prin cont 100 acțiuni proprii, la un preț de răscumpărare Pr = 125
lei/buc., dupa care se anulează la Vn = 115 lei/buc.
Se plătesc acționarilor: 100 acț. × 125 lei/buc = 12.500 lei.
Se diminuează capitalul social cu 100 acț. × 115 lei/buc = 11.500 lei
Diferența nefavorabilă de: 100 acț. × 10 lei/buc. = 1.000 lei, se înregistrează ca o pierdere din
anularea acțiunilor proprii.
Exemplul 3: Se răscumpără prin cont 100 acț. proprii, la un pret de rascumparare Pr = 105
lei/buc., dupa care se anulează la Vn = 115 lei/buc.
Se plătesc acționarilor: 100 acț. × 105 lei/buc = 10.500 lei
Se diminuează capitalul social cu 100 acț. × 115 lei/buc = 11.500 lei
Diferența favorabilă de: 100 acț. × 10 lei/buc = 1.000 lei, se înregistrează ca un câștig din
anularea acțiunilor proprii.
b) Primele legate de capital – reprezintă surse proprii, constituite cu ocazia emisiunii de noi acțiuni, în
cazul majorării de capital sau al fuziunii firmelor.
Ele reprezintă diferența dintre prețul de emisiune (Pe) mai mare și Vn mai mică.
Pot fi: prime de emisiune, prime de aport, prime de fuziune și prime de conversie a obligațiunilor în
acțiuni.
Exemplu: Se emit 100 acț. noi la Pe = 130 lei/buc, știind Vn = 100 lei/buc.
Vom avea prime de emisiune de:
100 acț. × (130 – 100) = 3.000 lei.
Ele se utilizează pentru majorarea capitalului social prin operații interne, sau pentru constituirea altor
rezerve.
c) Rezervele din reevaluare reprezintă surse proprii constituite cu ocazia reevaluării imobilizărilor din
patrimoniu.
Ele reprezintă diferența dintre valoarea actuală (reevaluată) și valoarea de înregistrare a imobilizărilor.
Exemplu: Se reevaluează un mijloc de transport înregistrat la Vi = 10.000 lei, obținând o valoare
actuală de 11.000 lei. Rezultă o rezervă din reevaluare de 1.000 lei.
Dacă valoarea actuală ar fi fost de 9.500 lei, ar fi rezultat o scadere de valoare de 500 lei.
La data ieșirii imobilizărilor respective din patrimoniu, rezervele din reevaluare se trec asupra
rezultatului reportat privind surplusul realizat din reevaluare.
Se supun reevaluării următoarele categorii de imobilizări: imobilizările corporale și titlurile imobilizate.
Reevaluarea presupune recalcularea amortizării, întrucât valoarea imobilizărilor se modifică.
d) Rezervele - reprezintă surse proprii constituite la sfârșitul anului din profitul obținut, în scopul
conservării capitalului social.
Se mai numesc profituri capitalizate. Cuprind: rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve.
-Rezerva legală – se constituie anual, obligatoriu, în proporție de 5% din profitul brut, până când
ajunge la 20% din capitalul social.
Exemplu: Se constituie rezerva legală, știind profitul brut obținut de 100.000 lei. Rezultă rezerva
legală de: 100.000 × 5% = 5.000 lei.
Rezerva legală se scade din profit, diminuând impozitul pe profit datorat de firmă la bugetul
statului (în cazul nostru, impozitul se va aplica la 95.000 lei).
Se utilizează pentru acoperirea unor pierderi înregistrate în anii anteriori.
-Rezervele statutare se constituie anual din profitul net, în procentul prevăzut prin statutul
firmei. Se utilizează pentru majorarea capitalului social.
-Alte rezerve – se constituie din profitul net în mod facultativ și se utilizează pentru acoperirea
unor pierderi din anii anteriori sau pentru majorarea capitalului social.
e) Rezultatul reportat reprezintă profitul/pierderea înregistrate în anii anteriori.
-Profitul reportat se numește profit nerepartizat și se repartizează în anii următori pentru:
constituire de rezerve, majorare de capital social sau dividende cuvenite acționarilor.
Exemplu: Firma repartizează profitul reportat de 10.000 lei astfel: 5.000 lei pentru majorarea
capitalului social și 5.000 lei pentru dividende.
-Pierderea reportată se numește pierdere neacoperită și se acoperă în anii următori din:
rezerva legală existentă, profitul curent sau prin diminuarea capitalului social.
Exemplu: Firma acoperă pierderea reportată de 1.000 lei din profitul anului curent.
f) Rezultatul exercițiului reprezintă profitul/pierderea înregistrate în anul curent.
-Profitul curent – reprezintă diferența dintre totalul veniturilor mai mare și totalul cheltuielilor
mai mic.
Fiind un profit brut, el se supune impozitării cu 16%, după scăderea rezervei legale.
Diferența dintre profitul brut și impozitul pe profit se numește profit net și se supune
repartizării conform destinațiilor legale: constituire de rezerve, majorare de capital social, dividende
cuvenite acționarilor, acoperire de pierderi precedente. Diferența nerepartizată se reportează în anul
următor ca profit nerepartizat (reportat).
Exemplu: La sfârșitul anului avem:

-total venituri= 30.000lei¿}¿ ¿⇒ profit brut contabil = 10.000 lei¿

- rezerva legală = 10.000 lei × 5 % = 500 lei
- profit impozabil = 10.000 lei – 500 lei = 9.500 lei
- impozit pe profit = 9.500 lei × 16% = 1.520 lei (se virează din cont la bugetul statului)
- profit net = 10.000 lei – 1.520 lei = 8.480 lei
- repartizare profit net:
- pentru rezerva legală = 500 lei
- pentru alte rezerve = 100 lei
- pentru majorarea capitalului social = 2.000 lei
- pentru dividende = 5.000 lei
total repartizări = 7.600 lei
 - profit nerepartizat = 8.480 – 7.600 = 880 lei (se reportează în anul următor, pentru o
repartizare ulterioară).
-Pierderea curentă – reprezintă diferența dintre totalul cheltuielilor mai mare și totalul
veniturilor mai mic.
Se reportează în anul următor.
Exemplu: La sfârșitul anului avem:

-total cheltuieli = 30.000lei¿ }¿ ¿⇒ pierdere = 10.000 lei¿ (se reportează in anul urmator, pentru o
acoperire ulterioară).

2) Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli – sunt surse constituite de firmă la sfârșitul

anului, pentru a evita posibile pierderi generate de producerea unor fenomene de risc în perioada
urmatoare precum: litigii cu alte firme, garanții acordate clienților, dezafectări de imobilizări,
restructurări de personal etc.

Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor, determinând o diminuare a profitului și implicit a

impozitului pe profit.
În perioada următoare, după producerea fenomenului de risc, provizionul rămas fără obiect se anulează
pe seama veniturilor.
a) Provizioanele pentru litigii – se constituie dacă firma se află în litigiu cu altă firmă, pentru prevenirea
riscului de a pierde litigiul.
Exemplu: La sfârșitul anului, firma constituie pe cheltuieli un provizion pentru litigii de 5.000 lei.
În anul următor pierde litigiul, efectuând prin cont cheltuieli de judecată de 5.000 lei.
Provizionul rămas fără obiect se anulează pe seama veniturilor cu suma de 5.000 lei.
b) Provizioanele pentru garanții acordate clienților – se constituie dacă firma vinde bunuri aflate în
termen de garanție, pentru prevenirea riscului ca respectivii clienți să reclame defecțiuni în perioada de
garanție (reparațiile trebuie suportate pe cheltuiala firmei).
Exemplu: La sfârșitul anului se constituie pe cheltuieli un provizion pentru garanții acordate
clienților de 3.000 lei. În anul următor se efectuează cheltuieli cu reparații (piese de schimb, salarii
muncitori, service etc) de 3.000 lei.
Provizionul rămas fără obiect se anulează pe seama veniturilor cu suma de 3.000 lei.
c) Provizioanele pentru dezafectări de imobilizări – se constituie dacă firma va efectua în perioada
următoare dezafectări de clădiri, construcții speciale, utilaje etc.
Exemplu: La sfârșitul anului se constituie pe cheltuieli un provizion pentru dezafectări de 4.000
lei. În anul următor se efectuează cheltuieli cu dezafectarea unei clădiri în valoare de 4.000 lei.
Provizionul rămas fără obiect se anulează pe seama veniturilor cu suma de 4.000 lei.
d) Provizioanele pentru restructurări – se constituie pentru a preveni riscul de restructurare a
personalului, căruia firma trebuie să-i plătească salarii compensatorii.
Exemplu: La sfârșitul anului se constituie pe cheltuieli un provizion pentru restructurări de
10.000 lei. În anul următor se efectuează restructurarea, plătind angajaților disponibilizați salarii
compensatorii de 10.000 lei.
Provizionul rămas fără obiect se anulează pe seama veniturilor cu 10.000 lei.
Observație: Putem concluziona că provizioanele pentru riscuri și cheltuieli ajută firma în depășirea unei
situații de risc, prin plata unui impozit pe profit mai mic în anul premergător riscului.

3) Capitalurile împrumutate (străine) – sunt surse împrumutate de firmă de la alte firme sau
bănci, în vederea completării surselor proprii insuficiente.
Au caracter rambursabil la termen (mediu – între 2 și 5 ani și lung peste 5 ani) și sunt purtătoare de
dobândă. Pentru firma care beneficiază de împrumut, dobânda datorata reprezintă o cheltuială.
Cuprind următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, credite bancare pe termen
mediu și lung, datorii ce privesc imobilizările financiare și alte împrumuturi asimilate.
a) Împrumuturile din emisiuni de obligațiuni (creditele obligatare)
Se derulează pe bază de contract între două societăți pe acțiuni – una numită emitent, iar cealaltă
obligatar.
Au la bază obligațiunea, ca hârtie de valoare ce conferă posesorului său calitatea de creditor asupra unei
sume și dreptul de a obține dobândă.
În scopul obținerii împrumutului, emitentul emite un număr de obligațiuni, fiecare obligatiune având o
valoare nominală Vn (număr obligațiuni emise × Vn = valoare împrumut).
Emitentul vinde obligațiunile către obligatar, încasând împrumutul în schimbul acestora.
Pe durata contractului, lunar și anual, el plătește obligatarului, prin cont, o dobândă calculată ca procent
din valoarea nominală a împrumutului.
La scadență, emitentul restituie obligatarului împrumutul și primește înapoi obligațiunile, operațiune
numită răscumpărarea și anularea obligațiunilor.
Obligațiunile pot fi:
- obligațiuni ordinare, cu prețul de emisiune Pe = Vn;
- obligațiuni cu primă de rambursare, cu Pe < Vn.
Exemplul 1: Firma (emitentul) emite 1000 obligațiuni ordinare cu Pe = Vn = 25 lei/buc, încasând
prin cont de la obligatar împrumutul la Vn = 25.000 lei (1000 buc. × 25 lei/buc.). Rata dobânzii este de
10% pe an Þ dobânda anuală de 2.500 lei/an (25.000 lei × 10%).
Emitentul plătește obligatarului dobânda, pe durata contractului de 5 ani (lunar, prin împărțire
la 12 luni).
După cinci ani, el răscumpără cele 1000 obligațiuni la pret de rascumparare, dupa care le
anuleaza, restituind astfel împrumutul. Pretul de rascumparare (Pr) poate fi egal, mai mare sau mai mic
decat Vn, astfel:
Cazul 1: Dacă Pr = Vn = 25 lei/buc., avem:
- răscumpărare obligațiuni la Pr= 1000 × 25 = 25.000 lei (platim din cont)
- anulare obligațiuni la Vn = 1000 × 25 =25.000 lei (scade imprumutul)
Cazul 2: Dacă Pr > Vn (Pr = 26 lei/buc; Vn=25 lei/buc.), avem:
- răscumpărare obligațiuni la Pr= 1.000 × 26 = 26.000 lei (platim din cont)
- anulare obligațiuni:
-scade imprumutul la Vn= 1.000 × 25 = 25.000 lei
-cheltuieli din operatii de capital = 1.000 × 1 = 1.000 lei (diferenta nefavorabila,
deoarece am platit mai mult)
Cazul 3: Dacă Pr < Vn (Pr = 24 lei/buc; Vn=25 lei/buc.), avem:
- răscumpărare obligațiuni la Pr= 1.000 × 24 = 24.000 lei (platim din cont)
- anulare obligațiuni:
-scade imprumutul la Vn= 1.000 × 25 = 25.000 lei
-venituri din operatii de capital = 1.000 × 1 = 1.000 lei (diferenta favorabila,
deoarece am platit mai putin).
Exemplul 2: Firma emite 1.000 obligațiuni cu primă, la pret de emisiune Pe = 17 lei/buc. si valoare
nominala Vn = 20 lei/buc, încasând prin cont împrumutul la Pe = 17.000 lei (1.000 buc. × 17 lei/buc.).
Valoarea nominala a imprumutului este de 20.000 lei (1.000 buc.x20 lei/buc.).
Prima de rambursare este: 20.000 – 17.000 = 3.000 lei.
Rata dobânzii 10% pe an Þ Dobânda anuală calculată la Vn: D= 20.000 × 10% = 2.000 lei/an.
 Anual, pe durata contractului de cinci ani, emitentul plătește obligatarului dobânda de
3.000 lei
2.000 lei (12 luni). De asemenea, se amortizează prima de rambursare cu câte: 5 ani = 600 lei/an (:12
luni), prin trecere pe cheltuieli privind amortizarea primelor de rambursare. După cinci ani, emitentul
răscumpără și anulează obligațiunile la Pr = Vn = 20 lei/buc, restituind astfel împrumutul.
b) Creditele bancare pe termen mediu și lung
Sunt împrumuturi primite de la bănci, în baza unor contracte de creditare și a unor garanții materiale.
Exemplu: Firma primește de la bancă un credit de 100.000 lei, rata dobânzii 20% pe an, termen
de rambursare 4 ani.
Anual, firma plătește băncii o dobândă de 100.000 × 20% = 20.000 lei/an.
După patru ani, se restituie creditul prin contul bancar.
Observație: Rambursarea creditelor se face, de regulă, eșalonat, prin plata lunară a unor rate, împreună
cu dobânzile aferente. Calculul acestora se face prin metoda anuităților.
Anuitatile pot fi: constant si variabile.
In cazul anuitatilor constante, firma restituie bancii sume egale, din care rata imprumutului este
crescatoare, iar dobanda este descrescatoare de la un an la altul.
In cazul anuitatilor variabile, firma restituie bancii sume descrescatoare, din care rata imprumutului este
constanta, iar dobanda este descrescatoare de la un an la altul.
Creditele bancare se pot incasa și în devize. În acest caz, în momentul restituirii creditului, se compară
cursul valutar din momentul plății cu cel din momentul primirii creditului:
-Dacă cursul a crescut Þ cheltuieli din diferențe de curs valutar (situație nefavorabilă).
-Dacă cursul a scăzut Þ venituri din diferențe de curs valutar (situație favorabilă).
Exemplu: Se primește un credit bancar de 1.000 $ la cursul de 4 lei/$.
În momentul rambursării:
- cursul a crescut la 4,1 lei/$ Þ o cheltuială de 1.000 $ × 0,1 lei/$ = 100 lei
- cursul a scăzut la 3,9 lei/$ Þ un venit de 1.000 $ × 0,1 lei/$ = 100 lei.
c) Datoriile ce privesc imobilizările financiare
Sunt împrumuturi primite de la alte firme, la care firma deține titluri imobilizate (acțiuni pe termen
lung).
Anual, firma noastra achită firmei respective dobânda, iar la scadență, restituie împrumutul din contul
bancar.
d) Alte împrumuturi – respectă același procedeu de plată a dobânzii și de restituire a creditului (se
folosesc în cazul operațiunilor de leasing financiar).
 SEMINAR nr.2
1.Se dau urmatoarele elemente de capital: rezerva legala; provizioane pentru litigii; credite bancare pe
termen lung; prime de capital; datorii ce privesc imobilizari financiare; capital social; rezultat reportat;
rezerve statutare; rezerve din reevaluare; imprumuturi din emisiuni de obligatiuni. Sa se incadreze
fiecare element in grupa si subgrupa din care face parte.

2. Se majorează capitalul social prin emisiunea a 200 noi acțiuni la un preț de emisiune (Pe) de 60
lei/buc, stiind Vn = 50 lei/buc. Aportul se realizează de catre actionari, prin contul bancar. Sa se
calculeze: suma incasata de la actionari; valoarea cu care se majoreaza capitalul social; valoarea primei
de emisiune.

3. Firma a contractat un împrumut prin emisiunea a 50 obligațiuni cu Vn = 100 lei/buc. La scadență, se

transformă cele 50 obligațiuni în 58 acțiuni cu Vn = 85 lei/buc.
Sa se calculeze: valoarea imprumutului anterior contractat; valoarea cu care se majoreaza capitalul
social si valoarea primei de conversie.

4. In vederea diminuarii capitalului social, se răscumpără prin cont 200 acțiuni proprii si se anuleaza,
stiind:
a) Pret rascumparare = VN = 50 lei/buc.; b) Pret rescumparare = 55 lei/buc. si VN = 50 lei/buc.; c) Pret
rascumparare = 48 lei/buc. si VN = 50 lei/buc.
Pentru fiecare caz, sa se calculeze: suma platita actionarilor; valoarea cu care se diminueaza capitalul
social si diferentele favorabile/nefavorabile inregistrate.

5. La sfârșitul anului, firma a inregistrat: total venituri = 25.000 lei; total cheltuieli = 20.000 lei.
Sa se calculeze: profitul brut contabil; rezerva legala; profitul impozabil; impozitul pe profit; profitul net.

6. Pentru obtinerea unui imprumut, firma emite 800 obligațiuni ordinare cu Pe = Vn = 50 lei/buc,
încasând prin cont împrumutul. Rata dobânzii este de 5% pe an, iar termenul de rambursare este de 4
ani.
Emitentul plătește obligatarului dobânda pe durata contractului de 4 ani, dupa care răscumpără prin
cont și anulează obligațiunile, astfel: a) la Preț de răscumpărare Pr = VN = 50 lei/buc.; b) la Preț de
răscumpărare Pr = 52 lei/buc. si VN = 50 lei/buc.; c) la Preț de răscumpărare Pr = 49 lei/buc. si VN = 50
lei/buc.
Sa se calculeze: valoarea imprumutului primit de firma; valoarea dobanzii anuale si totale platite
obligatarului; valoarea restituita la scadenta; valoarea cu care a scazut imprumutul si diferentele
favorabile/nefavorabile, pentru fiecare caz.

7. Pentru obtinerea unui imprumut, firma emite 500 obligațiuni cu primă la Pe = 38 lei/buc, Vn = 40
lei/buc, încasând prin cont împrumutul. Rata dobânzii este de 8% pe an. Anual, pe durata contractului de
4 ani, emitentul plătește obligatarului dobânda si amortizează prima de rambursare. La scadenta,
emitentul răscumpără și anulează obligațiunile la Pr = Vn = 40 lei/buc, restituind împrumutul.
Sa se calculeze: valoarea imprumutului; valoarea primei; valoarea incasata de firma; valoarea dobanzii
anuale si totale platite obligatarului; valoarea anuala a amortizarii primei; valoarea restituita la scadenta;
valoarea cu care a scazut imprumutul.

8. Firma primește un credit bancar de 1.000 euro, la cursul de 4,8 lei/euro. În momentul rambursării:
a)cursul a crescut la 4,9 lei/euro; b)cursul a scăzut la 4,6 lei/euro.Pentru fiecare caz, sa se calculeze:
valoarea imprumutului primit de la banca; valoarea restituita bancii si diferentele de curs valutar
favorabile/nefavorabile.