Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS nr.2/14.10.2021
PASIVUL PATRIMONIAL
Este format din totalitatea surselor de finanțare destinate procurării mijloacelor economice (bunurilor)
prezentate anterior. Cuprinde 3 categorii: capitaluri, datorii si pasive de regularizare.
Elementele patrimoniale de pasiv (pasivele patrimoniale) se pot clasifica: după modul de finanțare și
după gradul de exigibilitate.
I.Capitalurile - sunt surse permanente care asigură procurarea bunurilor prin finanțare proprie
sau din împrumuturi pe termen mediu și lung, având un termen de scadenta mai mare de un an. Ele
cuprind următoarele grupe, în funcție de natura lor: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri și
cheltuieli și capitaluri împrumutate (străine).
1) Capitalurile proprii sunt surse proprii constituite de firmă pe cont propriu, fără a apela la
împrumuturi de la terțe instituții sau firme.
Ele cuprind: capitalul social, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat
și rezultatul exercițiului.
a) Capitalul social – reprezintă sursa proprie permanentă a firmei, constituită la înființarea acesteia și
lichidată la încetarea activității, prin dizolvare sau faliment.
Este format din acțiuni (în cazul societăților pe acțiuni), sau părți sociale (în cazul societăților cu
răspundere limitată), fiecare actiune/parte sociala având o valoare de înregistrare în contabilitate,
numită valoare nominală (Vn).
Acțiunea este o hârtie de valoare ce conferă posesorului său acționarul drept de proprietate asupra
unei părți din averea firmei și dreptul de a obține dividende la sfârșitul anului, proporțional cu
numărul acțiunilor deținute.
În scopul constituirii capitalului social, firma emite acțiuni (număr acțiuni emise × Vn = valoare capital
social), pe care le vinde acționarilor sau asociaților.
Exemplu: Se constituie capitalul social al unei societăți pe acțiuni, prin emisiunea a 1000 acțiuni
cu Vn =115 lei/buc Þvaloare capital social 115.000 lei.
Constituirea capitalului social se realizează prin operațiunile de subscriere și vărsare.
Subscrierea – reprezintă angajamentul scris al acționarilor/asociaților de a participa la formarea
capitalului social cu aporturi în bani sau în natură.
Vărsarea – reprezintă realizarea de către acționari/asociați a aporturilor în bani sau în natură subscrise.
În urma acestor operațiuni, acționarii primesc acțiunile, iar firma cu capitalul social constituit (subscris și
vărsat), primește banii și bunurile aduse ca aport.
Pe măsura desfășurării activității, capitalul social constituit se poate majora sau diminua după nevoi, prin
hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA).
I.Căile de majorare a capitalului social sunt:
-Majorare prin emisiunea de noi acțiuni/părți sociale, care determină aducerea de noi aporturi de către
acționari.
Exemplu: Se majorează capitalul social prin emisiunea a 100 noi acțiuni la un preț de emisiune
(Pe) de 118 lei/buc și Vn = 115 lei/buc. Aportul se realizează în bani, prin contul bancar.
Firma va încasa de la acționari: 100 acț. × 118 lei/acț. = 11.800 lei
Capitalul social se majorează cu 100 acț. × 115 lei/acț = 11.500 lei
Diferența dintre Pe și Vn = 100 acț. × 3 lei/acț = 300 lei se numește primă de emisiune și
reprezintă, de asemenea, o sursă proprie a firmei.
-Majorare prin operații interne, care constă în încorporarea la capitalul social a: primelor de capital,
rezervelor sau cotelor – părți din profitul curent sau reportat.
Pe această cale, averea firmei nu se modifică, deoarece nu se realizează noi aporturi de catre actionari.
Exemplu: Se majorează capitalul social prin încorporarea următoarelor structuri: prime de
capital 500 lei, rezerve 1.000 lei, cotă de profit 225 lei. Prin urmare, capitalul social crește cu 1.725 lei.
-Majorare prin conversia obligațiunilor în acțiuni
Această modalitate este posibilă atunci când firma a emis obligațiuni, pe care le-a vândut tertilor, în
scopul obținerii unui împrumut.
Obligațiunea este hârtia de valoare ce conferă posesorului ei obligatarul, calitatea de creditor asupra
unei sume și dreptul de a obține dobândă. Ea are o valoare de înregistrare în contabilitate numită
valoare nominală (Vn).
La scadență, firma trebuie să restituie împrumutul, primind în schimb înapoi obligațiunile. Este posibil ca
ea să păstreze banii și să transforme obligațiunile pe care trebuia să le primească, în acțiuni, majorându-
și astfel capitalul social.
Exemplu: Firma a contractat un împrumut prin emisiunea a 100 obligațiuni cu Vn = 120 lei/buc.
La scadență, ea transformă cele 100 obligațiuni în 104 acțiuni cu Vn = 115 lei/buc.
Prin urmare:
- se lichidează împrumutul de
100 obligațiuni × 120 lei/acț. = 12.000 lei, fără a restitui suma.
- se majorează capitalul social cu
104 acțiuni × 115 lei/buc. = 11.960 lei
Diferența dintre cele două valori nominale de: 12.000 – 11.960 = 40 lei, se înregistrează ca primă
de conversie a obligațiunilor în acțiuni și constituie o sursă proprie a firmei.
-Diminuare prin retragerea unor acționari, care solicită restituirea aporturilor anterior aduse in firma.
Exemplu: O parte dintre acționari se retrag din firmă, solicitând restituirea prin casierie a
aportului lor de 5.750 lei (50 acț. × 115 lei/buc).
Se diminuează capitalul social cu 5.750 lei.
Se achită acționarilor datoria de 5.750 lei, diminuând disponibilul din casierie.
-Diminuare prin acoperirea unor pierderi din anii anteriori, dacă alte surse nu există (rezerve legale sau
cote din profitul curent).
Exemplu: Se acoperă o pierdere precedentă de 2.300 lei, prin diminuarea capitalului social.
-Diminuare prin răscumpărarea și anularea acțiunilor proprii
Această modalitate se aplică atunci când capitalul social constituit la înființarea firmei este
supradimensionat în raport cu volumul de activitate actual. Întrucât raportul dintre capital și volumul de
activitate este un indicator de eficiență important, AGA hotărăște diminuarea capitalului social pe
măsura volumului de activitate.
Diminuarea se produce prin răscumpărarea acțiunilor proprii (firma solicită acționarilor să restituie
acțiunile pe care le dețin, plătindu-le acestora în schimb, un preț de răscumpărare). Acțiunile proprii
răscumpărate se anulează, diminuând capitalul social.
Exemplul 1: Se răscumpără prin cont 100 acțiuni proprii, la un preț de răscumpărare Pr = Vn =
115 lei/buc, dupa care se anulează.
Se plătesc acționarilor: 100 acț. × 115 lei/buc = 11.500 lei
Se diminuează capitalul social cu: 100 acț. × 115 lei/buc. = 11.500 lei
Exemplul 2: Se răscumpără prin cont 100 acțiuni proprii, la un preț de răscumpărare Pr = 125
lei/buc., dupa care se anulează la Vn = 115 lei/buc.
Se plătesc acționarilor: 100 acț. × 125 lei/buc = 12.500 lei.
Se diminuează capitalul social cu 100 acț. × 115 lei/buc = 11.500 lei
Diferența nefavorabilă de: 100 acț. × 10 lei/buc. = 1.000 lei, se înregistrează ca o pierdere din
anularea acțiunilor proprii.
Exemplul 3: Se răscumpără prin cont 100 acț. proprii, la un pret de rascumparare Pr = 105
lei/buc., dupa care se anulează la Vn = 115 lei/buc.
Se plătesc acționarilor: 100 acț. × 105 lei/buc = 10.500 lei
Se diminuează capitalul social cu 100 acț. × 115 lei/buc = 11.500 lei
Diferența favorabilă de: 100 acț. × 10 lei/buc = 1.000 lei, se înregistrează ca un câștig din
anularea acțiunilor proprii.
b) Primele legate de capital – reprezintă surse proprii, constituite cu ocazia emisiunii de noi acțiuni, în
cazul majorării de capital sau al fuziunii firmelor.
Ele reprezintă diferența dintre prețul de emisiune (Pe) mai mare și Vn mai mică.
Pot fi: prime de emisiune, prime de aport, prime de fuziune și prime de conversie a obligațiunilor în
acțiuni.
Exemplu: Se emit 100 acț. noi la Pe = 130 lei/buc, știind Vn = 100 lei/buc.
Vom avea prime de emisiune de:
100 acț. × (130 – 100) = 3.000 lei.
Ele se utilizează pentru majorarea capitalului social prin operații interne, sau pentru constituirea altor
rezerve.
c) Rezervele din reevaluare reprezintă surse proprii constituite cu ocazia reevaluării imobilizărilor din
patrimoniu.
Ele reprezintă diferența dintre valoarea actuală (reevaluată) și valoarea de înregistrare a imobilizărilor.
Exemplu: Se reevaluează un mijloc de transport înregistrat la Vi = 10.000 lei, obținând o valoare
actuală de 11.000 lei. Rezultă o rezervă din reevaluare de 1.000 lei.
Dacă valoarea actuală ar fi fost de 9.500 lei, ar fi rezultat o scadere de valoare de 500 lei.
La data ieșirii imobilizărilor respective din patrimoniu, rezervele din reevaluare se trec asupra
rezultatului reportat privind surplusul realizat din reevaluare.
Se supun reevaluării următoarele categorii de imobilizări: imobilizările corporale și titlurile imobilizate.
Reevaluarea presupune recalcularea amortizării, întrucât valoarea imobilizărilor se modifică.
d) Rezervele - reprezintă surse proprii constituite la sfârșitul anului din profitul obținut, în scopul
conservării capitalului social.
Se mai numesc profituri capitalizate. Cuprind: rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve.
-Rezerva legală – se constituie anual, obligatoriu, în proporție de 5% din profitul brut, până când
ajunge la 20% din capitalul social.
Exemplu: Se constituie rezerva legală, știind profitul brut obținut de 100.000 lei. Rezultă rezerva
legală de: 100.000 × 5% = 5.000 lei.
Rezerva legală se scade din profit, diminuând impozitul pe profit datorat de firmă la bugetul
statului (în cazul nostru, impozitul se va aplica la 95.000 lei).
Se utilizează pentru acoperirea unor pierderi înregistrate în anii anteriori.
-Rezervele statutare se constituie anual din profitul net, în procentul prevăzut prin statutul
firmei. Se utilizează pentru majorarea capitalului social.
-Alte rezerve – se constituie din profitul net în mod facultativ și se utilizează pentru acoperirea
unor pierderi din anii anteriori sau pentru majorarea capitalului social.
e) Rezultatul reportat reprezintă profitul/pierderea înregistrate în anii anteriori.
-Profitul reportat se numește profit nerepartizat și se repartizează în anii următori pentru:
constituire de rezerve, majorare de capital social sau dividende cuvenite acționarilor.
Exemplu: Firma repartizează profitul reportat de 10.000 lei astfel: 5.000 lei pentru majorarea
capitalului social și 5.000 lei pentru dividende.
-Pierderea reportată se numește pierdere neacoperită și se acoperă în anii următori din:
rezerva legală existentă, profitul curent sau prin diminuarea capitalului social.
Exemplu: Firma acoperă pierderea reportată de 1.000 lei din profitul anului curent.
f) Rezultatul exercițiului reprezintă profitul/pierderea înregistrate în anul curent.
-Profitul curent – reprezintă diferența dintre totalul veniturilor mai mare și totalul cheltuielilor
mai mic.
Fiind un profit brut, el se supune impozitării cu 16%, după scăderea rezervei legale.
Diferența dintre profitul brut și impozitul pe profit se numește profit net și se supune
repartizării conform destinațiilor legale: constituire de rezerve, majorare de capital social, dividende
cuvenite acționarilor, acoperire de pierderi precedente. Diferența nerepartizată se reportează în anul
următor ca profit nerepartizat (reportat).
Exemplu: La sfârșitul anului avem:
-total cheltuieli = 30.000lei¿ }¿ ¿⇒ pierdere = 10.000 lei¿ (se reportează in anul urmator, pentru o
acoperire ulterioară).
2. Se majorează capitalul social prin emisiunea a 200 noi acțiuni la un preț de emisiune (Pe) de 60
lei/buc, stiind Vn = 50 lei/buc. Aportul se realizează de catre actionari, prin contul bancar. Sa se
calculeze: suma incasata de la actionari; valoarea cu care se majoreaza capitalul social; valoarea primei
de emisiune.
4. In vederea diminuarii capitalului social, se răscumpără prin cont 200 acțiuni proprii si se anuleaza,
stiind:
a) Pret rascumparare = VN = 50 lei/buc.; b) Pret rescumparare = 55 lei/buc. si VN = 50 lei/buc.; c) Pret
rascumparare = 48 lei/buc. si VN = 50 lei/buc.
Pentru fiecare caz, sa se calculeze: suma platita actionarilor; valoarea cu care se diminueaza capitalul
social si diferentele favorabile/nefavorabile inregistrate.
5. La sfârșitul anului, firma a inregistrat: total venituri = 25.000 lei; total cheltuieli = 20.000 lei.
Sa se calculeze: profitul brut contabil; rezerva legala; profitul impozabil; impozitul pe profit; profitul net.
6. Pentru obtinerea unui imprumut, firma emite 800 obligațiuni ordinare cu Pe = Vn = 50 lei/buc,
încasând prin cont împrumutul. Rata dobânzii este de 5% pe an, iar termenul de rambursare este de 4
ani.
Emitentul plătește obligatarului dobânda pe durata contractului de 4 ani, dupa care răscumpără prin
cont și anulează obligațiunile, astfel: a) la Preț de răscumpărare Pr = VN = 50 lei/buc.; b) la Preț de
răscumpărare Pr = 52 lei/buc. si VN = 50 lei/buc.; c) la Preț de răscumpărare Pr = 49 lei/buc. si VN = 50
lei/buc.
Sa se calculeze: valoarea imprumutului primit de firma; valoarea dobanzii anuale si totale platite
obligatarului; valoarea restituita la scadenta; valoarea cu care a scazut imprumutul si diferentele
favorabile/nefavorabile, pentru fiecare caz.
7. Pentru obtinerea unui imprumut, firma emite 500 obligațiuni cu primă la Pe = 38 lei/buc, Vn = 40
lei/buc, încasând prin cont împrumutul. Rata dobânzii este de 8% pe an. Anual, pe durata contractului de
4 ani, emitentul plătește obligatarului dobânda si amortizează prima de rambursare. La scadenta,
emitentul răscumpără și anulează obligațiunile la Pr = Vn = 40 lei/buc, restituind împrumutul.
Sa se calculeze: valoarea imprumutului; valoarea primei; valoarea incasata de firma; valoarea dobanzii
anuale si totale platite obligatarului; valoarea anuala a amortizarii primei; valoarea restituita la scadenta;
valoarea cu care a scazut imprumutul.
8. Firma primește un credit bancar de 1.000 euro, la cursul de 4,8 lei/euro. În momentul rambursării:
a)cursul a crescut la 4,9 lei/euro; b)cursul a scăzut la 4,6 lei/euro.Pentru fiecare caz, sa se calculeze:
valoarea imprumutului primit de la banca; valoarea restituita bancii si diferentele de curs valutar
favorabile/nefavorabile.