Academia de Studii Economice

Catedra de Contabilitate
Disciplina: Introducere in Contabilitate

Curs Nr.8

Conturile de bilant

Conturile de capitaluri proprii

Conturile de capitaluri proprii prezinta urmatoarea caracterizare:

• sunt conturi cu functie contabila de P
• se crediteaza cu valoarea cresterilor de elemente de capitaluri
proprii
• se debiteaza cu valoarea micsorarilor de elemente de capitaluri
proprii
• soldul este creditor si reflecta valoarea capitalurior existente in
intreprindere la un moment dat

Contabilitatea se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 1 –

Capitaluri

Cele mai importante structure ale capitalurilor proprii sunt

urmatoarele:
• capital social
• prime de capital
• reserve
• reserve din reevaluare
• rezultatul exercitiului
• rezultatul reportat
• subventii pentru investitii
• alte elemente de capitaluri proprii

Capitalul social

Reprezinta valoarea surselor proprii de finantare care sunt constituite

din urmatoarele elemente:
• aportul asociatilor / actionarilor
• incorporarea de elemente de capitaluri proprii in capitalul social

  1  
Exemplu: se constituie societatea prin subscrierea a 1.000 de actiuni
la valoarea nominala de 10 lei/actiune. Dupa subscrierea integrala a
acestora se inregistreaza varsarea capitalului social prin virarea de
numerar in contul de disponibil bancar.

Fluxul informational contabil este urmatorul:

• subscrierea actiunior

+A, Decontari cu asociatii si actionarii, 456, D

+ P, Capital social nevarsat, 1011,C

456 = 1011 10.000

• varsarea aportului

+ A. Disponibil bancar, 5121, D

-A, Decontari cu asociatii si actionarii, 456, C

5121 = 456 10.000

• regularizarea capitalului social

- P, Capital social nevarsat, 1011, D

+ P, Capital social varsat, 1012, C

1011 = 1012 10.000

Majorarea capitalului social

Principalele modalitati de majorare a capitalului social sunt

urmatoarele:
• aporturi noi in numerar si/sau natura
• incorporari de elemente de capitaluri proprii in capitalul social

  2  
Aporturi noi

Exemplu: se majoreaza capitalul social prin emisiunea a 500 de

actiuni noi la o valoare nominala de 10 lei si o valoare de
emisiune(pret de vanzare) de 12 lei. Dupa subscrierea integral a
numaurlui de actiuni, aportul este format din urmatoarele elemente
patrimonaile:
• utilaj – 2.500 lei
• numerar in contul bancar – 3.500 lei

Fluxul informational contabil este urmatorul:

• subscrierea actiunilor
- Valoarea de emisiune = 500 actiuni * 12 lei = 6.000 lei
- Valoarea nominala = 500 actiuni * 10 lei = 5.000 lei
Prima de emisiune = 1.000

+A, Decontari cu asociatii si actionarii, 456, D

+ P, Capital social nevarsat, 1011, C
+ P, Prime de capital, 1041, C

456 = ./. 6.000

1011 5.000
1041 1.000

• Varsarea aportului

+ A, Disponibil bancar, 5121, D

- A, Decontari cu asociatii si actionarii, 456, C

5121 = 456 6.000

• regularizarea conturilor de capital social

+ P, Capital social varsat, 1012, C

- P, Capital social nevarsat, 1011, D

1011 = 1012 5.000

  3  
Majorarea capitalului social prin operatiuni interne

In acest tip de tranzactii sunt incluse urmatoarele elemente de

capitaluri proprii:
• prime de capital
• reserve
• rezultat current
• rezultatul reportat

Analiza contabila se prezinta astfel:

+ P Capital social varsat, 1012, C
- P Conturi de elemente de capital proprii(104, 106, 121, 117) D

Formula contabil se prezinta astfel:

./. = 1012
104
106
121
117

Micsorarea capitalului social

Aceasta operatiune se efectueaza prin urmatoarele modalitati:

• returnarea unei parti de capital social catre actionari
• acoperirrea de pierderi

Returnarea de capital social se realizeaza atunci cand se constata o

proportie diferita a valorii capitalului social si volumul activitatii
curente desfasurate.

Exemplu: se decide micsorarea capitalului social prin returnarea unei

parti de capital social catre actionari. Returnarea se realizeza prin
plata de numerar din contul de disponibil bancar. 100 actiuni * 10 lei
valoare nominala.

  4  
Fluxul informational contabil este urmatorul:

• evidentierea micsorarii capitalului

-P Capital social varsat, 1012, D
+ P Decontari cu actionarii, 456, C

1012 = 456 1.000

• plata datoriei fata de actionari din contul de disponobil bancar

- A, Disponibil bancar, 5121, C

- P, Decontari cu actionarii, 456, D

456 = 5121 10.000

Obs: contul 456 este bifunctional

Acoperirea de pierderi din exercitiile financiare anterioare

Acesta modalitate de micsorare a capitalului social se utilizeaza

numai atunci cand s-au utilizat toate celelalte variante de micsorare,
cum ar fi:
• prime de capital
• reserve
• rezultat current
• rezultat reportat

Exemplu: se acopera valoarea unei pierderi exercitiile financiare

anterioare in valoare de 1.000 lei.

- A, Rezultat reportat, 117, C

- P, Capital social varsat, 1012, D

1012 = 117 1.000

  5  
Prime de capital
Acest element de capital propriu se constituie cu ocazia constituirii
si/sau majorarii capitalului social si sunt utilizate pe uramtoarele
destiantii:
• majorarea de capital social
• acoperirea de pierderi din exercitiile anterioare

Contabilitatea constituirii – vezi exemplu de mai sus

Contabilitatea diminuarii primelor de capital social prezinta

urmatoarele aspect:

• analiza contabila
- P Prime de capital, 104, D
+ 1012, Capital social, 1012, C
-A, Rezultat reportat pierdere(pierdere), 117, C

104 = ./.
1012
117

Contabilitatea rezervelor

Fluxul informational se prezinta astfel:

• contabilitatea se realizeaza prin intermediul contului 106, care
este un cont de P
• se majporeaza prin incorporarea de rezultat, prime de capital
• se diminueaza prin acoperirea de pierderi, majorarea de capital
social

Contabilitatea rezultatului

Se realizeaza prin intermediul contului 121 – Rezultatului exercitiului

care este un cont bifunctional:
• atunci cand reflecta profit are functia de P (Ven>Ch)
• atunci cand reflecata pierdere are functia de A(invers)

  6  
Profitul se utilizeza in principal pentru:
• majorarea de reserve
• majorarea de capital social

Pierderea are urmatoarele surse de finantare:

• reserve
• prime de capital
• reportarea lui

Rezultatul reportat
Continutul economic este urmatorul:
• daca in cursul exercitiului current se inregistreaza pierderi,
acestea vor fi preluate la sfarsitul anului cu ajutorul contului 117
• daca exista profit pe care intreprinderea nu are o destinatie
eficienta, atunci acesta va fi repartizat.

Rezervele din reevaluare

Reevaluarea reprezinta procesul de aducere a valorii contabile la
nivelul valorii juste. Exista 2 procedee de contabilizare a acestor
reserve:
• reevaluarea simultana a valorii de intrare si a amortizarii
calculate pana la momentul reevaluarii
• anularea amortizarii si reevaloarea valorii nete
contabile(Valoarea de intrare – Amortizarea calculate)

Exemplu: se achizitioneza un utilaj la un cost de achizitie de 10.000

lei. DNF este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La
sfarsitul anului 2 se reevalueza imobilizarea, noua valoare este de
7.500 lei. La sfarsitul DNF se caseaza utilajul.

Fluxul informational contabil este urmatorul:

• achzitia utilajului
+ A , Utilaje, 2123, D
+ P , Furnizori de imobilizari, 404, C

2123 = 404 10.000

  7  
 • Calculul si inregistrarea amortizarii
Aa = Valoarea de intrare / DNF = 10.000 / 5 = 2.000 lei

+ A, cheltuieli cu amortizarea imobilzarilor, 6811, D

+ P , amortizarea imobilizarilor corporale, 2813, C

6811 = 2813 2.000 in primii 2 ani de functionare

• la sfarsitul anului 2
o valoarea justa = 7.500 lei
o valoarea contabila = 6.000 lei
o rezerva din reevaluare = 1.500 lei

+ A Utilaje, 2123, D
+P Rezerve din reevaluare, 105, C

2123 = 105 1.500

• amortizarea anuala dupa reevaluare

Aa = 7500 /3 =2500

6811 = 2813 2500 in ultimii 3 ani ai perioadei de functionare

• casarea utilajului la expirarrea DNF

-A. utilaje, 2123, C
- P, amortizarea imobilizarilor corporale, 2813, D

2813 = 2123 10.000

Subventii pentru investitii

Acestea pot aparea din urmatoarele tranzactii:

• achizitii de imobiizari partial sau integral subventionate
• donatii de imobilizari corporale/necorporale
• plusuri de inventor

  8  
Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul
contului 475 – Subventii pentru investitii care prezinta urmatoarea
caracterizare:
• are functie contabila de P
• se creiteaza cu valoarea intrarilor de subventii pentru investitii
• se debiteza cu valoarea subventiilor de investitii virate la
venituri
• soldul este creditor si reprezinta valoarea subventiilor pentru
investitii existente si neutilizate de intreprindere

Exemplu: se achizitioneaza un utilaj la un cost de 10.000 lei

subventionat in proportie de 25%. DNF este de 5 ani, iar metoda de
amortizare este cea liniara. Fluxul informational contabil este
urmatorul:

• achizitia utilajului:
+A, Utilaje, 2123, D
+ P Furnizori, 404, C

2123 = 404 10.000

• primirea subventiei prin contul bancar

+A Disponibil bancar, 5121, D
+ P , Subventii pentru investitii , 475, C

5121 = 475 2/.500

• Calculul si inregistrarea amortizarii anuale

6811 = 2813 20.000

• calculul si inregistrarea cotei partie de subventii virate la venituri

Cota = 2500 / 5 ani = 500 lei

- P Subentii pentru inestitii , 475, D

+ P Venituri din subventii pentru investitiim 7582, C

475 = 7582 500

  9  
 Obs: ultimele 2 inregistrari contabile sunt effectuate 5 ani
consecutive conform DNF

La expirarea DNF se caseaza si scoate din evidenta contabila

valoarea utilajului

2813 = 2123 10.000

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

  10