BILANUL CONTABIL SI MODIFICARILE BILANTIERE.REZULTATUL CONTABIL. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE.

MODIFICRI BILANIERE Tranzactiile si evenimentele care au loc n activitatea unei ntreprinderi genereaza modificari n volumul si structura elementelor de activ, capital propr 949j96j iu si datorii, fie sub forma de crestere, fie de diminuare, dar ntotdeauna se pastreaza ecuatia (egalitatea) bilantiera: ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII Tipurile de modificari sunt de forma: modificari numai n activ modificari numai n capitalul propriu modificari numai n datorii modificari n sensul cresterii n activ si n capitalul propriu modificari n sensul cresterii n activ si n datorii modificari n sensul diminuarii, n activ si n capitalul propriu modificari n sensul diminuarii n activ si n datorii modificari n sensul cresterii n capitalul propriu si n datorii modificari n sensul diminuarii n capitalul propriu si n datorii. Daca avem n vedere gruparea elementelor bilantiere potrivit destinatiei si provenientei lor, respectiv activ si pasiv, ecuatia bilantiera este de forma: ACTIV = PASIV iar tipurile de modificari se prezinta sub forma de: 1. modificari numai n activ 2.modificari numai n pasiv 3.modificari n sensul cresterii n activ si n pasiv 4.modificari n sensul diminuarii n activ si n pasiv.
Prezentam aceste modificari pe baza a patru operatii plecnd de la un bilant initial de forma balantiera:

Activ (A) Mijloace fixe Materii prime Produse finite Clienti Conturi banci Casa Total activ

Sume

Pasiv (P)

Sume 50.000 10.000

32.000 Capital social 14.000 Rezerve

6.000 Credite ancare 12.000 8.000 Furnizori 15.000 Creditori 5.000 80.000 Total pasiv 5.000 3.000

80.000

EXEMPLE Societatea Nova nregistraza la data bilantului urmatorii indicatori: Total Activ : Total Pasiv = 80.000

Operatiunea 1 - Se ncaseaza prin contul la banca creante de la clienti n suma 4.000 lei. Aceasta operatie genereaza modificari n disponibilul de la banca n sensul cresterii cu suma de 4.000 lei si la elementul clienti n sensul diminuarii cu suma de 4.000 lei. Modificarile sunt numai n activ (de structura) pasivul ramne neschimbat: Daca notam modificarea cu "x". Ecuatia de poate scrie: A+x-x=P 80.000 + 4.000- 4.000 = 80.000 lei A+ conturi la banci - clienti=80.000 80.000 lei = 80.000 lei Bilantul ntocmit dupa aceasta operatie 1 este: Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixe 0 Materii prime Produse finite 0 Clienti (80.000 -4.000) Conturi la banci (15.000 + 4.000) 0 Casa 0 0

32.00 Capital social Rezerve 14.00 Credite bancare Furnizori 6.00 Creditori 4.00 19.00 5.00

50.000 10.000 12.000 5.000 3.000

0 Total activ 0 80.00 pasiv Total 80.000

MODIFICRI BILANIERE Operatiunea 2 - Pe baza hotarrii Adunarii Generale a Actionarilor o parte din rezervele existente n suma de 6.000 lei, se folosesc pentru majorarea capitalului social. Operatia determina cresterea capitalului social cu sume de 6.000 lei si micsorarea rezervelor cu aceeasi suma. Modificarile se produc n interiorul pasivului, activul ramne neschimbat. Ecuatia bilantiera este de forma: A=P+x-x 80.000 lei = 80.000 lei + 6.000 lei - 6.000 lei capital social rezerve 80.000 lei = 80.000 lei Bilantul ntocmit dupa operatia 2 este: Activ (A) Sume Pasiv (P)

Sume

Mijloace fixe Materii prime Produse finite Clienti Conturi la banci Casa

32.000 14.000 6.000 8.000 15.000 5.000

Capital social (50.000+6.000) Rezerve (10.000 - 6.000) )Credite bancare termen lung Furnizori Creditori diversi

56.000 4.000 12.000 5.000 3.000

Total activ

80.000

Total pasiv

80.000

MODIFICRI BILANIERE Operatiunea 3 - Se achizitioneaza materii prime de la furnizori cu plata ulterioara n suma de 3.000 lei. Operatia determina o crestere a stocului de materii prime cu suma de 3.000 lei si concomitent, o crestere a datoriei fata de furnizori cu aceeasi suma. Ecuatia bilantiera este de forma: A+x=P+x 80.000 + 3.000 = 80.000 + 3.000 materii prime furnizori 83.000 = 83.000 Dupa operatiea 3 bilantul ntocmit este: Activ (A) Sume Mijloace fixe Materii prime (14.000 +3.000) Produse finite Clienti Conturi la banci Casa 32.000 17.000 6.000 8.000 15.000 5.000

Pasiv (P) Capital social Rezerve Credite bancare Furnizori (5.000 + 3.000) Creditori

Sume 50.000 10.000 12.000 8.000 3.000

Total activ

83.000

Total pasiv

83.000

MODIFICRI BILANIERE Operatiunea 4 - Din disponibilul la banca se achita un creditor n suma de 1.000 lei. Operatia determina micsorarea disponibilului de la banca al unitatii cu suma de 1.000 lei si simultan, scaderea datoriilor fata de creditori cu aceeasi suma. Ecuatia bilantiera este de forma: A-x=P-x 80.000 - 1.000 = 80.000 - 1.000 conturi la banci creditori 79.000 = 79.000 Bilantul ntocmit dupa aceasta operatie 4 este: Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixe Materii prime Produse finite Clienti Conturi la banci (15.000 -1.000) Casa Total activ

32.000 14.000 6.000 8.000 14.000 5.000

Capital social Rezerve Credite bancare Furnizori Creditori (3.000 - 1.000)

50.000 10.000 12.000 5.000 2.000

79.000 Total pasiv LUNG

79.000 N

DISTINCIA CURENT/TERMEN SITUAIILE FINANCIARE

Activele curente Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci cnd: se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vnzare sau consum n cursul normal al ciclului de exploatare al ntreprinderii; sau este detinut, n principal, n scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat n termen de 12 luni de la data bilantului; sau reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata. Activele imobilizate Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate. Datorii curente O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cnd: se asteapta sa fie achitata n cursul normal al ciclului de exploatare a ntreprinderii; sau este exigibila n termen de 12 luni de la data bilantului Datorii pe termen lung Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE - MODEL DE BAZ PRIVIND REZULTATUL NTREPRINDERII Structuri calitative de cheltuieli si venituri cheltuielile desemneaza n expresie valorica raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice n cadrul activitatilor desfasurate . Cheltuielile reprezinta micsorari de beneficii economice n perioada exercitiului determinate de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, si au ca efect micsorarea capitalului propriu, altele dect rambursarile catre proprietar. n functie de destinatiile lor, cheltuielile se clasifica: Cheltuieli de exploatare - ocazionate de activitatea curenta si cuprind: cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile si obiecte de inventar; cheltuieli cu plata serviciilor si lucrarilor prestate; cheltuieli privind amortizarile si provizioanele; cheltuieli cu salariile; cheltuieli cu impozitele si taxele. Cheltuieli financiare - sunt legate de activitatea financiara si cuprind: pierderi de creante legate de participatii; pierderi din vnzarea titlurilor de plasament; diferente nefavorabile de curs; dobnzile curente aferente mprumuturilor primite; sconturi acordate clientilor, alte cheltuieli. Cheltuieli extraordinare - sunt acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale.

Veniturile desemneaza expresia baneasca a productiei stocate, a productiei livrate si subventiilor pentru investitii primite. Conform I.A.S.B., veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice n perioada exercitiului, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza n cresteri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din contributii ale actionarilor. Veniturile sunt structurate, potrivit naturii lor n: Venituri din exploatare sunt venituri legate de activitatea curenta, normala a activitatii si cuprind: venituri din vnzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate, si serviciilor prestate; venituri din productia stocata; venituri din productia imobilizata; venituri din subventii de exploatare si alte venituri. Venituri financiare sunt venituri din activitatea financiara si cuprind: venituri din participatii venituri din alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar; venituri din dobnzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri. Venituri extraordinare sunt acele venituri ce nu sunt legate de activitatea normala a unitatii. Echilibrul dintre cheltuieli si venituri se realizeaza prin ecuatia conform careia: VENITURI - CHELTUIELI = REZULTAT Rezultatul mbraca forma profitului (venituri > cheltuieli) sau pierderii (venituri < cheltuieli). Contul de profit si pierdere trebuie citit n strnsa legatura cu notele contabile, pentru ca ele cuprind informatii esentiale pentru aprecierea performantei, cum sunt: prezentarea rezultatului din exploatare dupa destinatia cheltuielilor, repartizarea profitului, defalcarea cifrei de afaceri realizate de catre principalele sectoare de activitate si zone geografice, cheltuielile cu salariile directorilor si cu onorariile platite auditorilor etc. Cea mai importanta nota este prezentarea rezultatului din exploatare dupa destinatia cheltuielilor si anume: costul bunurilor vndute, cheltuieli administrative si cheltuieli de desfacere. Informatiile cerute de aceasta nota se obtin din contabilitatea de gestiune, unde fiecare cheltuiala este nregistrata dupa natura n contabilitatea financiara, este alocata costului de productie al bunurilor vndute, activitatii de administrare sau de desfacere