POSTOLACHE CRISTINA Nr matricol:A 44515 LUCRARE DE STAGIU AN I SEMESTRUL I

I. 1. Care sunt conditiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de inventariere anuala a elementelor de activ, capitaluri proprii si datorii, potrivit normelor in domeniu ? n vederea bunei desfurri a operaiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaia gestionrii elementelor de activ i de pasiv trebuie s ia msuri pentru crearea condiiilor corespunztoare de lucru comisiei de inventariere, prin: - organizarea depozitrii bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft; - inerea la zi a evidenei tehnico-operative la gestiuni i a celei contabile i efectuarea confruntrii datelor din aceste evidene; - participarea ntregii comisii de inventariere la lucrrile de inventariere; - asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaz, respectiv pentru sortare, aezare, cntrire, msurare, numrare etc; - asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pre etc.) a unor specialiti din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligaia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor nscrise; - dotarea gestiunii cu aparate i instrumente adecvate i n numr suficient pentru msurare, cntrire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum i cu formulare i rechizite necesare; - dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor inventariate; - asigurarea proteciei membrilor comisiei de inventariere n conformitate cu normele de protecie a muncii; - asigurarea securitii uilor, ferestrelor, porilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc. 2. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeaza metoda de amortizare degresiva, in timp ce politica grupului este de amortiza aceste bunuri in mod linear. Filiala achizitionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achizitie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduala nula si

o durata de utilitate de 5 ani (norma de amortizare lineara = 20%, norma de amortizare degresiva = 30%). Presupunem o cota de impozit de 25%. Sa se procedeze la retatarile prealabile consolidarii pentru exercitiul N+1, stiind ca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri. F aplica amortizare degresiva = 30 % , 01.01.N, : - cost achizitie = 200.000.000, - Vrez. = 0, - Du = 5 ani, G aplica amortizare liniara = 20 % F G Dif. Amortizare in Anul N 200.000.000 x 30 % = 60.000.000 200.000.000 x 20 % = 40.000.000 = 20.000.000 Amortizare in Anul N + 1 (200.000.000 60.000.000) x 30% = 140.000.000 x 30% = = 42.000.000 200.000.000 x 20 % = 40.000.000 = 2.000.000

Consolidarea pe baza de solduri presupune : retratarea amortizarii se inregistreaza din nou in N+1, prin contul de rezerve, deorece conturile individuale transmise societatii mama nu cuprind retratarile lui F din anul N. Retratare situatii financiare F A. Diminuarea amortizarii anul N : 2813 = 106 20.000.000 anul N+1 : 2813 = 681 2.000.000 B. Datorie impozit amanat : anul N : 25 % x 20.000.000 = 5.000.000 106 Rezerve = 4412 Impozit amanat 5.000.000 anul N+1 : 25 % x 2.000.000 = 500.000 6912 Cheltuieli impozit amanat = 4412 Impozit amanat 500.000

3. Care sunt modelele si regulile corespunzatoare evaluarii elementelor de activ capitaluri proprii si datorii inventariate, potrivit normelor in domeniu si reglementarilor contabile aplicate ? Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice prevazute in Legea contabilitatii trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile

de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori. Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut, potrivit reglementrilor elaborate n acest sens. Orice operaiune economico-financiar efectuat se consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un document care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au ntocmit, vizat i aprobat, precum i a celor care le-au nregistrat n contabilitate, dup caz. Persoanele juridice si fizice prevazute in Legea contabilitatii au obligaia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ i de pasiv deinute la nceputul activitii, cel puin o dat pe an pe parcursul funcionrii lor, n cazul fuziunii sau ncetrii activitii, precum i n alte sit. prevzute de lege. Rezultatul inventarierii se nregistreaz n contabilitate potrivit reglementrilor contabile aplicabile. Deinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar i alte drepturi i obligaii, precum i efectuarea de operaiuni economice, fr s fie nregistrate n contabilitate, sunt interzise. Contabilitatea imobilizrilor se ine pe categorii i pe fiecare obiect de eviden. Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric, n condiiile stabilite de reglementrile legale. nregistrarea n contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziie, de producie sau la valoarea just pentru alte intrri dect cele prin achiziie sau producie, dup caz. Creanele i datoriile se nregistreaz n contabilitate la valoarea nominal. Valoarea aciunilor emise sau a altor titluri, precum i vrsmintele efectuate n contul capitalului subscris se reflect distinct n contabilitate. Contabilitatea clienilor i furnizorilor, a celorlalte creane i obligaii se ine pe categorii, precum i pe fiecare persoan fizic sau juridic. Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura sau destinaia lor, dup caz. Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura sau sursa lor, dup caz. n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete cumulat de la nceputul exerciiului financiar, nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli se efectueaz, de regul, la sfritul exerciiului financiar. Rezultatul definitiv al exerciiului financiar se stabilete la nchiderea acestuia. Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor financiare anuale. Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerciiului financiar i cel reportat, din rezerve i capital social, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor sau asociailor.

Pers. juridice care organizeaz contabilitatea n partid dubl trebuie s publice situaiile financiare anuale. Fac obiectul publicrii situaiile financiare anuale, raportul administratorilor i raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dup caz. Aceste preved.se aplic i sucursalelor nregistrate n Romnia, ce aparin unor pers. jurid. cu sediul n strintate, precum i societilor-mam cre ntocmesc situaii financiare consolidate. 4. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeaza metoda de amortizare degresiva, in timp ce politica grupului este de amortiza aceste bunuri in mod linear. Filiala achizitionase astfel de utilaje, la 01.01.N, la un cost de achizitie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduala nula si o durata de utilitate de 5 ani (norma de amortizare lineara = 20%, norma de amortizare degresiva = 30%). Presupunem o cota de impozit de 25%. Sa se procedeze la retratarile prealabile consolidarii pentru exercitiul N. F aplica amortizare degresiva = 30 % , 01.01.N, : - cost achizitie = 200.000.000, - Vrez. = 0, - Du = 5 ani, G aplica amortizare liniara = 20 % Anul N Amortizare in conturile F - degresiva = 200.000.000 x 30% = 60.000.000 Conform politici grupului, amortizare G - liniara = 200.000.000 x 20% = 40.000.000 In vederea consolidarii se va aduce amortizare la nivelul cerut de grup => Diferenta amortizare = 60.000.000 - 40.000.000 = 20.000.000 Retratare situatii financiare F A. Diminuarea amortizarii 2813 Amortizare instalatii = 681 20.000.000 B . Diferenta de valoare genereaza impozit amanat : Valoare contabila (G) = 160.000.000 Baza fiscala (F) = 140.000.000 Diferenta temporara impozabila = 20.000.000 Datorie impozit amanat = 25 % x 20.000.000 = 5.000.000 6912 Cheltuieli impozit amanat = 4412 Impozit amanat 5.000.000 5. Dispuneti de urmatoarele date : profit net inainte de impozitare 1.350.000 lei ; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creantei clienti 90.000 lei ; crestere cheltuieli in avans 36.000 lei ; crestere datorii furnizori 120.000 lei ; plati impozit pe profit 540.000 lei ; plati privind : achizitia de terenuri 300.000 lei, achizitia unei cladiri 450.000 lei, achizitia de masini, utilaje, instalatii 120.000 lei ; imprumuturi incasate din emisiunea de obligatiuni 120.000 lei ; dividende platite aferente activitatii de finantare 312.000 lei. Sa se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitatile de exploatare, investitii si finantare.

Profit net nainte de impozitare: 1.350.000 lei Ch.cu amortiz.: 270.000 lei Diminuarea creanei clieni: 90.000 lei Cretere ch.n avans: 36.000 lei Cretere datorii furnizori: 120.000 lei Pli impozit pe profit: 540.000 lei Pli: achiz.terenuri 300.000 lei, achiz.cldiri 450.000 lei, achiz.maini 120.000 lei mprumuturi ncasate prin emis.de oblig.: 120.000 lei Dividende pltite aferente activ.de finanare: 312.000 lei Fluxurile nete de numerar pt.activ.de exploatare, investiii i finanare ? Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda direct) = VEI CEP NFRE* unde VEI = venituri din exploatare ncasabile CEP = cheltuieli de exploatare de plat NFRE = variaia nevoii de fond de rulment de exploatare * ntr-o variant lrgit, NFR poate s includ i elemente n afara exploatrii Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda indirect) = = Rezultat net din exploatare ncasabil Stocuri Creane legate de exploatare + Datorii legate de exploatare FNE = RNC VC VIF + CC + CIF - NFRE* unde RNC = rezultat net contabil VC = venituri calculate VIF = venituri legate de investiii, finanare CC = cheltuieli calculate CIF = cheltuieli legate de investiii, finanare NFRE = variaia nevoii de fond de rulment de exploatare FNE = 1.350.000 + 270.000 + 90.000 - 36.000 120.000 540.000 = 1.014.000 lei Flux de numerar din activitatea de finanare sau FNF = Rezultatul net din finanare + Capitaluri proprii externe + Datorii financiare Creane legate de finanare FNF = 120.000 312.000 = - 192.000 lei Flux de numerar din activitatea de investiii sau FNI = Rezultatul net din investiii Achiziii imobilizri + Datorii legate de investiii - Creane legate de investiii

FNI = - 300.000 450.000 120.000= - 870.000 lei 6. O intreprindere decide ca durata de utilizare a unui active achizitionat pe 01.01.N sa fie stabilita la 8 ani; costul de achizitie al imobilizarii respective este de 100.00 lei, valoarea reziduala 8.000 lei. Activul va fi amortizat in system linear. Dupa 3 ani, conducerea intreprinderii decide diminuarea duratei de functionare cu 1 an si reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei. Sa se determine cheltuiala cu amortizarea aferenta anului N+4 in conformitate cu prevederile normei IAS 16 Imobilizari corporale. La 31.12.N se inregistreaza urmatoarea cheltuiala cu amortizarea: - (100.000 -8.000)/8ani = 11.500 31.12.N+1 cheltuiala cu amortizarea este de 11.500 31.12.N+2 cheltuiala cu amortizarea este de 11.500 31.12.N+3 cheltuiala cu amortizarea este [(100.000 11.500x3)-6.000]/4 = 14.875 31.12.N+4 cheltuiala cu amortizarea este de 14.875. 7. Se cunosc urmatoarele date pentru un contract de leasing financiar: valoarea justa a bunului 300.000 lei, valoarea actualizata a platilor minimale 280.000 lei, rata implicita a contractului la locatar 10% pe an, iar la locaror 6% pe an, redeventa anuala plaribila la 31 decembrie 70.000 lei, data semnarii contractului 1 ianuarie N, avans la data semnarii contractului 40.000 lei. Care este valoarea dobanzii si a recuperarii investitiei contabilizate la locator la inchiderea exercitiului N, in conformitate cu norma IAS 17 Contracte de leasing? Dobanda pentru anul N la locator = 6% * 300.000 = 18.000 lei. Recuperarea investitiei in anul N = 70.000 18.000 = 52.000 lei 8. Situatia creantelor client la sfarsitul anului N este: client A 23.800 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 60%; client B 9.000 lei, exclusive TVA, probabilitate de neincasare 20%; client C 5.950 lei, inclusive TVA 19%, probabilitate de incasare 70%. Care este marimea provizionului pentru deprecierea creantelor client ce trebuie constituit la sfarsitul anului N? Probabilitatea de neincasare a clientului A = 23.800 lei/1.19 x 40% = 8.000 lei Probabilitatea de neincasare a clientului B = 9.000 x 20% = 1.800 lei Probabilitatea de neincasare a clientului C = 5.950/1.19 x 30% = 1.500 lei Provizionul pentru deprecierea creantelor client = 11.300 lei. 9. O societate achizitioneaza materii prime pe baza facturii: prt de cumparare 500 u.m., rabat 2%, remiza 1%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Care vor fi efectele in situatiile financiare daca scontul se va contabiliza la plata facturii? Pret de achizitie - Rabat 2% 500 u.m. - 10 u.m.

- Remiza 1% - 4,9 u.m. - Scont 1% - 4,851 u.m. Valoare neta financiara 480,249 u.m. La data achizitiei se inregistreaza: % = 301 4426 - la plata facturii se inregistreaza: 401 = 401 576.34731 u.m. 485,10 u.m. 91.24731 u.m. 576,34731 u.m. 4,851 u.m. 571,49631 u.m.

% 767 5311

10. La sfarsitul exercitiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societatii X sunt urmatoarele: cont 701 = 8.000 lei, cont 707 = 400 lei, cont 708 = 100 lei, cont 711 = 500 lei, cont 722 = 2.00 lei, cont 758 = 90 lei, cont 766 = 300 lei. Indicate marimea cifrei de afaceri. Cifra de afaceri = CC701 + CC707+CC708 = 8.000 + 400 + 100 = 8.500 lei 11. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.09.N 200 lei, din care platit 100 lei, veniturile aferente exercitiului N 8.000 lei, din care dividende incasate 400 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.600 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei. Cota impozitului pe profit este de 16 %. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N, precum si cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit si pierdere? Venituri impozabile 8.000 400 = 7.600 Cheltuieli deductibile 5.600 400 200 = 5.000 Profit impozabil = 7.600 -5.000 = 2.600 Impozit pe profit = 2.600 x 16% = 416 lei Cheltuiala cu impozit pe profit = 416 200 = 216 691 = 441 216 lei 12. Dispuneti de urmatoarele date in cursul exercitiului N: o intreprindere obtine in cursul anului produse finite la costul de productie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la pretul de 38.900 lei, reducerea comerciala inscrisa pe facture fiind de 10%. Intre cheltuielile ocazionate de obtinerea produselor finite sunt: material consummate 3.00 lei, salarii datorate 35.000 lei, salarii platite 3.200 lei, dobanzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este marimea rezultatului contabil? Variatia stocului de produse finite Vanzare de produse finite Total venituri Cheltuieli materiale 30.000 30% x 30.000 38.900 10% x38.900 21.000 lei 35.010 lei 56.010 lei 3.000 lei

Salarii datorate Dobanzi Amortizare Total cheltuieli Profitul intreprinderii este de 16.010 lei. Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

35.000 lei 400 lei 1.600 lei 40.000 lei

13) SC SIGMA SA achizitioneaza de la SC OMEGA SA un pachet de 500 actiuni la valoarea de 10 lei bucata, sub forma titlurilor de participare la o filiala din cadrul grupului. Se achita imediat, printr-un ordin de plata, valoarea a 300 actiuni. Bursa care a intermediate vanzarea percepe un comision de 3%. In anul urmator se achita restul de actiuni. SC SIGMA SA constata la sfaritul anului 2004, ca valoarea reala a titlurilor este de 9.5 lei bucata, adica mai mica cu 0.5 lei decat valoarea de inregistrare, fapt pentru care inregistreaza o ajustare de depreciere. La sfaritul anului 2005 valoarea titlurilor cumparate este de 9,8 lei bucata, fapt pentru care se diminueaza ajustarea constituita in 2004, cu 150 lei. In anul 2006 SC SIGMA SA vinde la SC GAMA SA actiunile la un pret de 1 llei/actiune 1) 2004: Achizitie titluri de participare: 263=2692 500x10=5000 Achitare 300 titluri de participare: 2692=5121 300x10=3000 Comision bursa: 622=5121 3%x5000=150 Inregistrare ajustare depreciere: 2962=263 500x0.5=250 2) 2005: Achitare restul de 200 titluri de participare: 2692=5121 200x10=200 Diminuare ajustare depreciere: 263=2962 150 3) 2006: Diminuare ajustare depreciere: 263=2962 100

Vanzare titluri de participare: 5121=% 500x11=5.500 263 500x10=5000 7613 500x1=500 14) La casa de schimb valutar "Dacia" au avut loc urmatoarele operatii in cursul lunii: a. cumpararea a 3500 dolari, la un curs de cumparare de 3,381ei/$, cu un comision de 5%; b. vanzarea a 2000$, la un curs de vanzare de 3,41ei/$, cu un comision de 4%. a) Cumparare % =5121 12.421,5 5124 3500X3.38=11.830 622 5%x11.830=591,5 b) Vanzare % =5124 2000x3.4=6.800 5121 6.528 622 4%x6.800=272 15) Se cunosc urmatoarele informatii privind o categorie de cladiri ale societatii X: La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de cladiri valoarea reevaluate fiind de 127.000 u m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscuta. Cota de impozit pe profit: 30%. La inceputul exercitiului N, exista un pasiv de impozit amanat de 6.000 u.m. Sa se calculeze si sa se contabilizeze impozitul amanat in conformitatp cu IAS 12 Impozitul pe profit", la 31. 12,N.Baza impozitare 65.000. Valoarea contabila=127.000 Baza de impozitare=65.000 Diferenta temporara impozabila=127.000-65.000=62.000 Impozit amanat aferenet ex N=62.000x30%=18.600 Inregistrare impozit amanat aferent exercitiului N: 6912 = 4412 18.600 Sold final impozit amanat=6000+18600=24.600 II. 16) in cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare necorporala identiflcabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost inregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia inregistrata: c. la valoarea justa 17) Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui text legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii si nu au fost corect preluate in aceste situatii financiare, el trebuie sa

exprime: c. o opinie defavorabila ???? 18) Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor fmanciare condensate? Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor. 19) Obligatiile etice ale expertului contabil in cursul unci misiuni de consultanta fiscala. Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei misiuni de consultanta fiscala sunt: 1 -sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie efectuata cu competenta 2 -sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei 3 -sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite 4 -sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala, date clientului 5 -cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corecatrea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie. 20) Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare. Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve. Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea prezenta eronat pozitia financiara a entitatii auditate. In acest caz, auditorul renunta sa exprime o opinie. In raportul sau, acesta va specifica clar ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preciza clar toate elementele de incertitudine. Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii, raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea. Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila / necalificata. Dezacordul cu conducerea Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor n situatiile financiare. In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata (cu rezerve) sau o opinie contrara.

Exemplu: - conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii; - conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor; - conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i suntnecesare. Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din: - constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creantelor,etc; - stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greseli) in calcularea costurilor; - oncalcarea principiului independentei exercitiului; - erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti, etc. O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 21) Ce este auditul fmanciar? Dar auditul statutar? Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care

examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. IV. 22) Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau a unei intreprinderi. Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. 23) Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane. Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii ntreprinderii. Constatri se fac urmtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; - Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.

Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili: Oportunitile Riscurile Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati. 24) Aveti urmatoarele informatii despre intreprindere: cheltuieli de infiintare 5.000; licente 10.000; cladiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; banci 10.000; venituri in avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; imprumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000. Elaborati bilantul contabil in principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul acestora in cadrul diagnosticului de evaluare. FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz. Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans) Trezoreria = FR NFR = + sau Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment. Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s. Bilantul contabil Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000 -chelt infiintare 5.000 - licente 10.000 Imobilizari corporale 150.000 - cladiri 50.000 - echipamente 100.000 Active circulante 510.000 - stocuri 200.000 - creante 300.000 - banci 10.000 Obligatii curente 325.000 - furnizori 250.000 - imprum. bcare 75.000 Activ net curent 185.000 Obligatii pe t.l. 75.000 Venituri in avans 80.000 Provizioane 65.000 Activ net 130.000

Cap soc. 125.000 Rezerve 5.000 Cap proprii 130.000 Bilantul functional Activ Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 orig externa Functia de exploatare NFR 95.000 Functia de trezorerie 10.000 fin) 270.000 Pasiv 130.0000 fd proprii de 65.000 fd propr. orig. interna 75.000 datorii financ (impr 270.000

Bilantul financiar ACTIV PASIV I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000 II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000 III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000 Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000 FR = IV-I = 270.000-165.000 =205 T = III-VI = 10 75.000=-65.000 NFR = II V = 500.000-330.000=170.000 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv. V. 25) Patru societati comerciale A, B, C, D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua "E" cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administrate hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuziune taxa de participate, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat. 24.000 x 5% = 1.200 lei Calculul primelor de fuziune este: A: 10.000 x 5% = 500 lei - prima B: 8.000 x 5% = 400 lei - prima C: 5.000 x 5% = 250 lei - prima D: 1.000 x 5% = 50 lei - prima

TOTAL 24.000 lei 1.200 lei - prima Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii "E". Subscrierea capitalului si a primei de fuziune: 456 = % 25.200 1011 24.000 1042 1.200 Varsarea capitalului subscris: 512 = 456 25.200 Inregistrarea capitalului din categora nevarsat in categora varsat: 1011 = 1012 24.000 26) SC ALPHA SA - absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominal de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. Valoare activ preluat de la SC Beta SA = 10.000 +5.000 = 15.000 Valoare actiuni emise = 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 Prima de fuziune = 15.000 -14.000 =1000 lei Inregistrarile contabile la SC Beta SA - societatea absorbita: - transferul activelor: 461 = 7583 15.000 - scaderea din gestiune a activelor transferate: 6583 = % 15.000 212 10.000 5121 5000 - Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: 121 = 6583 si 7583 = 121 - transferul elementelor de datorii si capitaluri proprii

% 1012 106 117 121

456

Inregistrarile contabile la SC Alfa SA sunt urmatoarele: - Inregistrarea aportului net rezultat din fuziune 456 = 1012 14.000 lei 1.000 actiuni x 14 lei/actiune - Inregistrarea primirii elementelor de activ de la SC Beta : % = 456 15.000 212 10.000 5121 5.000 - Inregistrare prima de fuziune: 456 = 1042 1.000 lei - Incorporare prima de fuziune in capitalul social: 1042 = 1012 1.000 lei. preluarea activului SC Beta SA % = 456 15.000 212 10.000 5121 50.000 - emiterea a 1.000 de actiuni la 14 lei valoarea nominala 456 = % 15.000 1011 14.000 1042 1.000 - incorporarea primelor de fuziune in capitalul social 1042 = 1012 1.000 X. 27) Enumerati si explicati opt diferente intre auditul extern si auditul intern.

Diferente intre auditul extern si auditul intern: Auditul intern Statutul auditorului entitate independenta juridic Auditul extern prestator de servicii independent din punct de vedere juridic conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor independenta profesionala, juridica si statutara intermitent, in momente propice certificarii conturilor

Beneficiarii auditului

conducerea

Obiectivele auditului

aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect independenta profesionala, juridica si statutara permanent, conform unui plan anual

Domeniul de aplicare

Prevenirea fraudei

Independenta auditorilor Periodicitatea auditarilor

28) Care sunt principalele obiective ale auditului intern? a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii; c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel. Categoria III-Expertize contabile 29) Explicati care sunt situatiile de incompatibilitate in cazul expertizei contabile? Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea

cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv. Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate.

Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n soluionarea cauzei ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil s fie subiectiv. Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, urmtoarele situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil: Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din prile n proces, s-a pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidenelor tehnico-operative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecii. Dac, n calitate de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii. n particular, expertul contabil care a efectuat o expertiz extrajudiciar la cererea unei pri n proces se afl n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplinete condiiile de independen i de competen, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte. Expertii contabili trebuie sa nu se afle intr-o situatie de incompatibilitate. Situatiile de incompatibilitate sunt: o alta calitate anterioara in aceeasi cauza ( martor, reprezentant, judecator, procuror etc) un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un anume fel; este cuprins in structura uneia din partile in proces; exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de organ de control, conducator etc.; executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce urmeaza a se expertiza.

30) Explicati cazurile de imposibilitate a intcrcmirii unui raport de expertiza si ce contine Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile.

Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificativesau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar. In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile. Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate. Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila. 31) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila? Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele contabile judiciare extrajudiciare se afla in: a) Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR (aprobat prin Hotararea Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati nr.1/1995 , modificat si completat prin Conferinta Nationala a Expertilor Contabili si Contabili Autorizati nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipuleaza ca expertii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: - expertize amiabile (la cerere) - expertize contabil-financiare - arbitraje in cauze civile - expertize de gestiune b) Norma profesionala CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dob ndit calitatea de expert contabil n conditiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activa a Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Rom nia (CECCAR). c) Sediul reglementarilor legale privind expertiza contabila este Codul de procedura civila art. 201-214.

si

Categoria VII - Studii de fezabilitate 32) Firma X vinde cani cu 0,20 UM/buc. Productia actuala este de 400 000 cani si reprezinta 80% din capacitate. Firma are posibilitatea sa utilizeze capacitatea disponibila vanzand catre un supermarket cani cu 0,13 UM/buc, dar sub marca supermarketului. Costurile totale ale lunii trecute erau de 56.000 UM din care 16.000 erau fixe. Aceasta reprezinta un cost total de 14 UM/cana. Poate firma sa accepte oferta? Ce alti factori mai trebuie avuti in vedere? Total vanzari = 400.000 x 0,2 = 80.000 Cost marginal = 56.000-16.000 = 40.000 Cost fix =16.000 Profit net = 40.000 - 16.000 = 24.000 Daca ar utiliza ntreaga capacitate s-ar produce un plus de producie de 100.000(400.000x100%/80%-400.000) cani 100.000x0.13 = 13.000- CA suplimentaraCV= 10.000, rezulta un Profit = 3.000 la 100.000 cani. Comanda poate fi acceptata daca se are in vedere faptul ca desi se vinde cu preul de0,13/cana se obine profit.Se va lua in calcul si alte posibile probleme: Acceptarea comenzii la un pret mai mic poate crea un precedent periculos deoarece alti comercianti vor dori produsul la un pret similar. Trebuie verificat daca comanda supermarketului este cel mai profitabil mod de a utiliza ntreaga capacitate disponibila Accepand aceasta comanda, ntreprinderea va bloca capacitatea disponibila pentru alte comenzi viitoare mai rentabile Meninerea costurilor fixe la acelai nivel 33) O firma produce trei produse ce degaja urmatoarele rezultate: -urnIndicatori Produsul X Produsul Y ProdusulZ Total Vanzari 32.000 50.000 45.000 127.000 Costuri 36.000 38.000 34.000 108.000 Profit/Pierdere (4.000) 12.000 11.000 19.000 Din costurile totale 2/3 sunt costuri variabile si 1/3 sunt costuri fixe. Directorii considera ca, datorita faptului ca produsul X genereaza o pierdere de 4.000 UM va trebui sa renunte la el. In baza datelor de mai sus tabelul arata pierderea reala generata de produsul X? Ce alti factori trebuie avuti in vedere? CT = 108.000 CVtotale= 2/3 x 108.000 = 72.000 CFtotale=1/3x108.000=36.000 Indicator Produsul X Costuri fixe 12.000 Cost 24.000

Produsul Y 12.666,66 25.333,34

Produsul Z 11.333,33 26.666,67

Total 36.000 72.000

marginal(variabil ) Marja bruta

8.000

24.667

22.333

55.000

Marja bruta=Vanzari-Cost marginal Daca stopam productia produsului X,marja bruta(Y,Z) =47.000-CF 47.000-36.000=11.000 ,rezulta o diminuare a profitului total la 11.000, o situatie nerecomandata. 34) O masina care economiseste munca manuala costa 60.000 UM, si face economie de 24.000 UM/an, in preturi curente. Masina are o durata de viata de 3 ani, si o valoare reziduala de 0. Costul capitalului este de 10%. Calculati valoarea VNA a proiectului: 1. Fara inflatie. 2. Cu o inflatie generala de 15% pe care se presupune ca salariile o vor urma (inflatie sincronizata). 3. Cu o inflatie generala de 15% si o crestere de 20% a salariilor (inflatie diferentiata). 1. Fara inflaie Achiziia mainii genereaza: - o cheltuiala cu amortizarea (fixa) anuala = 60000/3 = 20.000(-) - o economie de 24.000(+) - costul capitalului = ( 10% x 60.000 ) : 3 = 2000 /an(-)

VNA = 24.000 - 20.000 - 2.000 = 2.000 2. Cu inflatie generala 15% : - cheltuiala cu amortizarea = 20.000 - costul capitalului = 2.000+2.000x15%=2.300 - economia cu forta de munca=24.000+15%x24.000=27.600 VNA=27.600-20.000-2.300=5.300 3. Cu inflatie diferentiata - cheltuiala cu amortizarea=20.000 - costul capitalului=2.300 - economia cu forta de munca=24.000-5%x24.000=22.800 VNA=22.800-20.000-2.300=500 u.m Categoria VIII - Analiza diagnostic a intreprinderii 35) Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie financiara: Indicator 31.12.n Imobilizari 1500

Stocuri 400 Disponibilitati 30 Datorii mai mici de un an 350

Creante 250 Datorii mai mari de un an 2500 Din care datorii bancare pe termen foarte scurt 5.

Situatia neta a intreprinderii=Active totale-Datorii totale-Venituri in avans=(1.500+400+250+30)-(350+2500)=2.180-2.850= - 670 Se observa o situatie neta negative a intreprinderii, ceea ce sugereaza ca datoriile depasesc sursele de finantare, intreprinderea trecand printr-o perioada mai dificila, cu risc de lichiditate, care reflect o gestiune economic nesntoas, care poate duce la faliment. 36) Analizati pozitia intreprinderii de la punctul de mai sus din perspectiva riscului de lipsa de lichiditate. Lichiditatea financiara reprezinta capacitatea elementelor de active curente de a se transforma in lichiditati pentru a putea face fata datoriilor imediat scadente. Lichiditatea curenta este capacitatea activelor curente de a face fata datorilor curente ale entitatii. LC = ACR DCR =680-350= 330 rezulta ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile intr-o perioada de 1 an din activele circulante. Lichiditatea imediata este capacitatea activelor curente cu lichiditate crescuta si medie de a face fata datoriilor curente ale entitatii. In cadrul activelor curente cu lichiditate crescuta si medie intra trezoreria si creantele entitatii, acestea se pot calcula scazand din activele curente volumul stocurilor. LI = (ACR-S) DCR = -120-350 = -470 rezulta ca intreprinderea se confrunta cu deficit de lichiditate imediata. Lichiditatea efectiva masoara gradul in care trezoreria acopera datoriile curente LE = TR-DCR = 30-350= -320 rezulta ca intreprinderea se confrunta cu un deficit de lichiditate efectiva Categoria IX - Consultant fiscala acordata contribuabililor 37) Prezentati cum se determina impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri din activitatea unui bar de noapte. Pentru inceput se identifica veniturile si cheltuielile aferente fiecarui tip de activitate.

Apoi se determinarea impozitului pe profit aferent activitatii de bar de noapte(art.18CF).Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxima dintre: -16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau - 5% xTotal venituri din aceasta activitate Se determina apoi impozitul pe profit aferent activitatii de comercializare si apoi se cumuleaza cele doua sume, acesta fiind impozitul pe profit datorat de contribuabil. 38) O organizatie nonprofit realizeaza urmatoarele venituri: - venituri din cotizatiile membrilor 10.000 lei; - venituri din donatii 30.000 lei; - venituri in urma realizarii unui spectacol 20.000 lei; - venituri din activitati economice 150.000 lei. Cheltuielile aferente obtinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activitati neeconomice 40.000 lei si cheltuieli aferente activitatilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Sa se determine impozitul pe profit. a) Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin .2 din Codul Fiscal: - Venituri din cotizatiile membrilor=10.000 lei - Venituri din donatii=.30.000 lei - venituri n urma realizarii unui spectacol=.20.000 lei Total venituri neimpozabile=.60.000 lei b) Determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul Fiscal: - Calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului de schimb din datele problemei de 4 lei/1 euro: 15.000 euro x 4 lei = 60.000 lei - Calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile calculate la lit. a): 60.000 x 10% = 6.000 lei - Stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15, alin. 3 din Codul Fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform calculelor anterioare: 6.000 lei c) Stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor calculate la lit. a) si b) : 60.000 + 6.000 = 66.000 lei d) Determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c): 210.000 - 66.000 = 144.000 lei e) Calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d) Ca regula generala, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta ntre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate n scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Profit impozabil = venituri cheltuieli = 144.000 - 60.000 x 144.000/150.000 = 144.00057.600 = 86.400 => impozit pe profit= 86.400 x 16% = 13.824 lei 3 9) O societate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui an venituri to tale in suma de 700.000 lei si cheltuieli totale in suma de 500.000 lei. Amortizarea fiscala este de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt in suma de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaratiei 101, determinate impozitul pe profit de plata. Denumire Indicatori Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut(Rd1-Rd2) Amortizarea fiscala Total deduceri(=Rd4) Profit/Pierdere(Rd3-Rd5) Total Cheltuieli nedeductibile Total profit impozabil/pierdere fiscala pentru anul de raportare, nainte de reportarea pierderii ( rd. 6+ rd. 7 Pierdere fiscala de recuperat din anii precedenti Profit impozabil/pierdere fiscala, de recuperat in anii urmatori ( rd. 8- rd. 9) Total impozit pe profit cota 16% ( rd. 10 x 16%) Impozit pe profit datorat final ( = rd. 11) Rand 1 2 3 4 5 6 7 8 Sume(lei) 700.000 500.000 200.000 20.000 20.000 180.000 80.000 260.000

9 10

40.000 220.000

11 12

35.200 35.200

40) O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune in luna mai 200X un mijloc fix in valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influenta are amortizarea fiscala, precum i cea contabila asupra profitului impozabil in perioada in care este amortizat? Cheltuiala cu amortizarea reprezinta o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei. In practica se utilizeaza att amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct de vedere fiscal. Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal. Din punct de vedere contabil, are loc nregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli anuale cu amortizarea de 20.000 lei ( 100.000 / 5 ).

Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile limitat in conditiile prevazute la art. 24 din Codul Fiscal. In cazul de fata, in primul an amortizarea fiscala a mijlocului fix este de 50% x 100.000 = 50.000 lei, urmnd ca pentru urmatorii 4 ani amortizarea sa se determine prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia, respectiv 50.000 / 4 = 12.500 lei / an .

Tabel comparativ privind amortizarea contabila si fiscala a mijlocului fix in cei 5 ani: An Amortizare contabila anuala 1 I II III IV V Total 2 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 100.000 Amortizare contabila cumulata 3 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000 Amortizare fiscala anuala 4 50.000 12.500 12.500 12.500 12.500 100.000 Amortizare fiscala cumulata 5 50.000 62.500 75.000 87.500 100.000 Influente asupra profitului impozabil 6=2-4 -30.000 7.500 7.500 7.500 7.500

Amortizarea contabila si fiscala au influenta asupra profitului impozabil in perioada in care mijlocul fix este amortizat, in cazul de fata in sensul diminuarii acestuia pe parcursul primului an cu valoarea de 30.000 lei si majorarea esalonata in urmatorii 4 ani cu valoarea de 7.500 lei/an. Acest fapt influenteaza si impozitul pe profit de plata care, practic, corespunzator valorii de 30.000 lei, este reportat si esalonat din primul an pentru urmatorii 4 ani in mod egal.