1.

Printre funcţiile contului se numără:

a) funcţia de determinare a situaţiei financiare a entităţilor economice;
b) funcţia de sistematizare;
c) funcţia de analiză şi comparare;
d) funcţia de grupare;
e) funcţia de legătură cu elementele patrimoniale.

2. Dintre elementele componente ale contului fac parte:

a) modificarea bilanţieră a contului;
b) explicaţia rezultatului obţinut;
c) total sume;
d) explicaţia operaţiei înregistrate;
e) forma contului.

3. Denumirea contului:
a) este legată direct de explicaţia operaţiilor înregistrate;
b) este similară sau, atunci când este posibil, se identifică cu denumirea elementelor patrimoniale pentru
care se utilizează;
c) este determinată de conţinutul şi denumirea elementului a cărui evidenţă o asigură;
d) este stabilită de către fiecare unitate economică în funcţie de necesităţile proprii de informare;
e) este direct legată de obiectul de activitate al fiecărei unităţi economice.

4. Explicaţia operaţiei înregistrate în conturi poate fi:

a) explicaţie detaliată;
b) explicaţie succintă;
c) explicaţie descriptivă;
d) explicaţie relevantă;
e) explicaţie contabilă.

5. Debitul şi creditul contului reprezintă:

a) cele două părţi ale bilanţului contabil;
b) denumiri stabilite în mod convenţional pentru cele două părţi ale contului;
c) cele două părţi în care se înscriu activele patrimoniale şi respectiv pasivele patrimoniale;
d) cele două părţi ale contului în care se reflectă creşterile de active;
e) elemente componente ale contului.

6. În debitul conturilor se înregistrează:

a) sume ce se referă numai la elemente ce cresc;
b) creşteri de active şi scăderi de pasive;
c) existentul aferent elementelor de activ;
d) sume ce se referă numai la elemente ce scad;
e) scăderi de active şi creşteri de pasive.

7. În creditul conturilor se înregistrează:

a) sume ce se referă numai la elemente ce scad;
b) existentul aferent elementelor de pasiv;
c) existentul aferent elementelor de activ;
d) sume ce se referă numai la elemente ce cresc;
e) creşteri de active şi scăderi de pasive.

8. Prima regulă de funcţionare a conturilor precizează:

a) conturile de activ se debitează cu majorările elementelor de activ;
b) conturile de activ au sold final debitor, corespunzător existenţelor de bunuri economice la un moment dat,
sau sold zero;
c) conturile de activ încep să funcţioneze prin debitare, înregistrând în debit existenţele iniţiale de activ;
d) conturile de activ se creditează cu micşorările elementelor de activ;
a) conturile de activ se creditează cu creşterile elementelor de activ.

9. Rulajele debitoare ale conturilor de activ sunt formate din:

a) existentul înscris în debit la care se adaugă totalitatea sumelor înregistrate în debit în cursul perioadei;
b) valorile obţinute prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în debit în cursul perioadei;
c) soldul iniţial debitor la care se adaugă soldul final creditor;
d) total sume debitoare diminuate cu soldul final creditor;
e) total sume debitoare diminuate cu total sume creditoare.

10. Contul 302 “Materiale consumabile” prezintă la începutul lunii martie un sold iniţial de 400 lei. În
cursul lunii martie se înregistrează trei achiziţii de materiale consumabile în valoare de 300 lei, 600 lei şi
900 lei şi două lansări în consum în valoare de 400 lei şi 500 lei. Soldul final al contului 302 “Materiale
consumabile” este:
a) 2.200 lei;
b) 1.800 lei;
c) 1.300 lei;
d) 900 lei;
e) 1.400 lei.

11. Rulajele creditoare ale conturilor de pasiv sunt formate din:

a) soldul iniţial creditor cumulat cu soldul final creditor;
b) existentul înscris în credit la care se adaugă totalitatea sumelor înregistrate în credit în cursul perioadei;
c) total sume creditoare diminuate cu soldul iniţial creditor;
d) valorile obţinute prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în credit în cursul perioadei;
e) total sume creditoare minus total sume debitoare.

12. Contul 404 “Furnizori de imobilizări” prezintă la începutul lunii martie un sold iniţial de 2.000 lei. În
cursul lunii martie se înregistrează două achiziţii de imobilizări în valoare de 1.600 lei şi 700 lei şi trei
plăţi în contul furnizorilor de imobilizări în valoare de 900 lei, 1.800 lei şi 700 lei. Soldul final al contului
404 “Furnizori de imobilizări” este:
a) 900 lei;
b) 4.300 lei;
c) 1.300 lei;
d) 7.700 lei;
e) 2.300 lei.

13. Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” prezintă următoarea situaţie: achiziţii de
materiale de natura obiectelor de inventar în cursul lunii în valoare de 200 lei, 400 lei şi 500 lei;
consumuri în cursul lunii în valoare de 100 lei şi 300 lei; sold final 1.000 lei. Soldul iniţial al contului la
începutul perioadei de gestiune era de:
a) 1.100 lei;
b) 300 lei;
c) 400 lei;
d) 700 lei;
e) 600 lei.

14. Contul 401 “Furnizori” prezintă următoarea situaţie: achiziţii de stocuri de la furnizori în cursul
lunii în valoare de 600 lei, 700 lei şi 300 lei; furnizori plătiţi în cursul lunii în valoare de 200 lei şi 800 lei;
sold final 700 lei. Soldul iniţial al contului la începutul perioadei de gestiune era de:
a) 300 lei;
b) 600 lei;
c) 100 lei;
d) 1.600 lei;
e) 400 lei.
15. Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” oferă următoarele informaţii: sold iniţial 700 lei, total sume
creditoare 2.000 lei şi sold final 3.000 lei. Total sume debitoare aferente contului 5121 “Conturi la bănci
în lei” sunt:
a) 1.000 lei;
b) 5.000 lei;
c) 4.300 lei;
d) 1.800 lei;
e) 300 lei.

16. Contul 419 “Clienţi-creditori” oferă următoarele informaţii: sold iniţial 200 lei, rulaj creditor 700 lei
şi sold final 300 lei. Rulajul debitor al contului 419 “Clienţi-creditori” este:
a) 900 lei;
b) 500 lei;
c) 400 lei;
d) 600 lei;
e) 100 lei.

17. Prima regulă de funcţionare a conturilor precizează:

a) conturile de pasiv se creditează cu majorările elementelor de pasiv;
b) conturile de pasiv au sold final creditor care reprezintă existenţele surselor de finanţare la un moment dat,
sau sold zero;
c) conturile de pasiv se debitează cu micşorările elementelor de pasiv;
d) conturile de pasiv încep să funcţioneze prin creditare înregistrând în credit existenţele iniţiale de
pasiv;
e) conturile de pasiv se debitează cu creşterile elementelor de pasiv.

18. Regula a treia de funcţionare a conturilor precizează:

a) conturile de activ prezintă sold final debitor, corespunzător existenţelor de activ la un moment dat, sau sold
zero;
b) conturile de activ se creditează cu micşorările elementelor de activ;
c) conturile de activ se debitează cu scăderile elementelor de activ;
d) conturile de activ încep să funcţioneze prin debitare, înregistrând în debit existenţele iniţiale de activ;
e) conturile de activ se debitează cu majorările elementelor de activ.

19. Dubla înregistrare constă în:

a) înregistrarea simultană în activul şi pasivul bilanţului a unei operaţii economice şi financiare;
b) înregistrarea repetată, de cel puţin două ori, a unei operaţii economice şi financiare;
c) modificarea concomitentă a cel puţin două posturi bilanţiere din activ în sensul majorării lor;
d) modificarea concomitentă a cel puţin două posturi bilanţiere din pasiv în sensul diminuării lor;
e) înregistrarea simultană a unei operaţii economice şi financiare în debitul unui cont şi în creditul altui
cont.

20. Etapele analizei contabile sunt:

a) natura operaţiei, modificările bilanţiere, conturile corespondente şi aplicarea regulilor de funcţionare ale
conturilor;
b) natura operaţiei, modificările bilanţiere, aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor, stabilirea formulei
contabile şi conturile corespondente;
c) modificările bilanţiere, conturile corespondente, aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor şi stabilirea
formulei contabile;
d) natura operaţiei, modificările bilanţiere, conturile corespondente, aplicarea regulilor de funcţionare
ale conturilor şi stabilirea formulei contabile;
e) conturile corespondente, modificările bilanţiere, aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor şi stabilirea
formulei contabile.

21.Care ecuaţie bilanţieră corespunde celei de a doua reguli de funcţionare a conturilor?

a) A + x – x = P;
b) A = P + x –x;
c) A + x = P + x;
d) A + x = P – x;
e) A – x = P – x.

22. Dubla înregistrare bazată pe modificarea bilanţieră de volum în sensul scăderii simbolizată prin
ecuaţia A – x = P – x, presupune:
a) creditarea unui cont de pasiv şi debitarea unui cont de activ;
b) debitarea unui cont de activ şi creditarea altui cont de activ;
c) debitarea unui cont de pasiv şi creditarea altui cont de pasiv;
d) creditarea unui cont de activ şi debitarea mai multor conturi de pasiv;
e) debitarea unui cont de pasiv şi creditarea unuia sau mai multor conturi de activ.

23. Dubla înregistrare bazată pe modificarea bilanţieră de structură în activ simbolizată prin ecuaţia A +
x – x = P, presupune:
a) creditarea unui cont de activ şi debitarea unui alt cont de activ;
b) debitarea unui cont de activ şi creditarea unui cont de pasiv;
c) creditarea unui cont de activ şi debitarea unui cont de pasiv;
d) debitarea unui cont de pasiv şi creditarea altui cont de pasiv;
e) debitarea unui cont de activ şi creditarea mai multor conturi de activ.

24. Dubla înregistrare bazată pe modificarea de volum în sensul creşterii, simbolizată prin ecuaţia A+ x =
P + x, presupune aplicarea:
a) regulii a doua de funcţionare a conturilor pentru creşterea de activ şi regulii a treia de funcţionare a
conturilor pentru creşterea de pasiv;
b) prima regulă de funcţionare a conturilor pentru creşterea de activ şi a regulii a doua de funcţionare a
conturilor pentru creşterea de pasiv;
c) regulii a treia de funcţionare a conturilor atât pentru creşterea de activ, cât şi pentru creşterea de pasiv;
d) regulii a patra de funcţionare a conturilor pentru creşterea de pasiv şi regulii a treia de funcţionare a
conturilor pentru creşterea de activ;
e) regulii a doua de funcţionare a conturilor atât pentru creşterea de activ, cât şi pentru creşterea de
pasiv.

25. Corespondenţa conturilor se referă la:

a) legătura reciprocă dintre rulajele debitoare şi cele creditoare ale conturilor;
b) relaţia reciprocă între debitul unui cont şi creditul altui cont în vederea înregistrării operaţiilor
economice;
c) legăturile ce se stabilesc între posturile bilanţiere ale conturilor;
d) dubla legătură ce există între bilanţ şi conturi;
e) relaţia reciprocă dintre cont şi balanţa de verificare determinată de funcţia de sistematizare a conturilor.