Introducere in bazele contabilitatii

Obiectul contabilitatii il reprezinta evidenta, calculatia si controlul in

expresie valorica, pornind de la nivelul economiei nationale, a starii si
miscarii patrimoniului, cu indicarea destinatiei si sursei lor de
provenienta a mijloacelor aconomice, a proceselor economice precum
si a rezultatelor financiare.
Patrimoniu toate bunurile materiale si imateriale ale unei institutii.
Trasaturile principale ale contabilitatii sunt:
1. Dubla reprezentare, care stabileste un echilibru intre cele doua
fete ale aceleeasi patrimoniu;
2. Dubla inregistrare, care presupune ca in cadrul circuitului
economic fiecare operatiune se inregistreaza simultan si cu
aceeasi valoare in doua conturi distincte ;
3. Inregistrarea proceselor economice care pot fi dovedite prin
acte scrise;

Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea unei

operatiuni economice intr-un singur cont. De exemplu intrarea unei
sume de bani in contul bancar se inregistreaza la partida banca.
Contabilitatea in partida dubla presupune reflectarea unei
operatiuni economice prin inregistrarea in doua partide concomitent
una indicind originea si cealalta destinatia. In exemplul initial daca
suma de bani a fost varsata in contul bancar din caseria agentului
economic se vor folosi 2 partide : banca (indicind destinatia sumei) si
casa (indicind originea sumei).

In Romania contabilitatea este organizata in sistem dualist informatia

fiind clasificata astfel:
1. Informatia contabila financiara(publica sau generala) este
destinata utilizatorilor externi(administratia financiara,
investitorii, actionarii, creditorii, salariatii). Contabilitatea
financiara sau generala are character obligatoriu pentru toate
unitatile patrimoniale.
 2. Informatia contabila de gestiune este destinata utilizatorilor
interni ( conducerea unitatii). Contabilitatea interna de gestiune
se organizeaza de fiecare unitate patrimoniala in functie de
specificul si necesitatile acesteia .

Principalii utilizatori a informatiei contabile sunt:

Conducerea intreprinderii/companiei
Institutiile statului roman
Actionarii
Creditorii
Salariatii
Auditoria
Investitorii
Publicul interesat sa obtina informatii despre compania respective

01.11.2016
Active si pasive
In practica se cunosc doua scheme de bilant:
Modelul sub forma de tablou cu doua parti: partea stinga activul
si partea dreapta pasivul numita si schema orizontala de bilant ;
Modelul sub forma listei verticale sau schema bilantului vertical

Bilantul sub forma de tablou cu doua parti pune in evidenta egalitatea

intre resurse si utilizari iar modelul de bilant sub forma listei verticale
ordoneaza structurile patrimoniale in active, datorii, capitaluri, rezerve
si alte componente ale situatiei financiare nete, finalitatea fiind
prezentarea situatiei nete a patrimoniului.
 Activ = Pasiv
Activ Pasiv
A. ACTIVE IMOBILIZATE A. DATORIILE
B. ACTIVE CIRCULANTE B. PROVIZIOANE
C. CHELTUIELI IN AVANS C. VENTURI IN AVANS
D. CAPITAL SI REZERVE

In cadrul activului bilantier, elementele sunt grupate in raport de

destinatie a bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate
( capacitatea bunurilor economice de a se transofrma in bani),
elementele de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a
surselor de finantare si gradul lor de exicibilitate ( posibilitatea
achitarii datoriilor la anumite termene).
Formatul bilantului prescurtat conform ordinului nr. 1752/2005 pentru
aprobarea reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu
directivele europene este urmatorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale (servicii)
II. Imobilizari corporale (bunuri)
III. Imobilizari financiare (bani)
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
III. Investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci (o firma , persoana juridica)
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii
E. Active circulante nete / datorii curente nete
F. Total active datorii curente
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri in avans
 J. Capital si rezerve:
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve de reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea raportata
VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

Salariu net este cel pe care il primim in mina , iar cel brut este cel
initial.

29.11.2016

ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

DEBIT = CREDIT
Conturile monofuntionale sunt conturile care la sfirsitul perioadei de
gestiune prezinta un singur fel de sold, debitor sau creditor.
Conturile bifuntionale sunt conturile care la un moment dat pot avea
fie sold debitor( se incadreaza in categoria conturilor de activ), fie sold
creditor (se incadreaza in categoria conturilor de pasiv).

CONTURI DE ACTIV: debitor creste , creditor scade

CONTURI DE PASIV: debitor scade, creditor creste

Se constituie o intreprindere cu un capital de 10 milioane lei, un numar

de 5 persoane subscriu sa cumpere cele 500 de actiuni eminse in
valoare nominala de 20 mii lei sa se realizeze inregistrarile contabile
aferente fiecarei actiuni.

In planul de conturi:

5 1 21 - 2 cifre e de gradul 2
Clasa grupa

(+P) 101 Capital (infiintarea unui capital) +D

(+A) 456 Decontari cu asociatii privind capitalul +C
(+A) 456 = 101 (+P) 10000000 lei
Debit = credit
(+A) 512 - Conturi curente la banci + D
(+P) 456 +C
(+A) 512 = 456 (+P) 10.000.000 lei

13.12.2016
Clasa 1 : conturi de capital functia contabila
Clasa 2 : conturile de imobilizari functia contabila de activ
Clasa 3 : conturile de stocuri si productie in cursde executie functia
de activ
Clasa 4 : conturi de terti (creeante sau datorii) functia de
pasiv(datorir) , activ (creante)
Clasa 5 : conturile de trerozarie cu preponderenta, functie de activ
Clasa 6 : conturi de cheltuieli functia de activ
Clasa 7 : conturi de venituri functia contabila de pasiv
Clasa 8 : conturi speciale functia de pasiv/activ
Clasa 9 : conturi de gestiune functia de activ/pasiv

10.01.2017
Formulele contabile de stornare
Inregistrarile contabile nu pot fi corectate prin stergerea sau taierea
sumelor inregistrate in conturi si inscrierea sumelor corecte . Un mod
specific contabilitatii de corectare a erorilor intervenite la inregistrarea
tranzactiilor in conturi este reprezentat de operatiunile de stornare.
Astfel, formulele contabile de stornare (de corectare ) pot fi :
1. Formule contabile de stornare in negru: constau in anularea
inregistrarii efectuate anterior gresit prin inversarea conturilor
corepondente din formula contabila respectiva si apoi intocmirea si
inregisrarea formulei contabile :
O intreprindere se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 4000 lei
conform facturii furnizorului. Sa se realizeze inregistr. Contabile
1. 345
2. 401
3. 345 - + - Activ
401 - + - Pasiv
4. (+A) 345 = 401 (+P) 4000 lei
5. 371=401

2. Formula de stornare in rosu: constau in anularea unei formule

contabile efectuate anterior gresit prin intocmirea si inregistrarea unei
noi formule contabile similara cu cea eronata , insa cu sumele inscrise
in rosu ( sau in negru , dar incadrat intr-un chenar rosu ) . Inscrierea
unei sume in rosu are semnificatia in contabilitate a unor valori cu
semnul avand ca efect anularea sumei inscrisa anterior in mod eronat
.