1.

Bilantul
Bilantul este un procedeu specific al metodei ctb prin care se prezinta simultan, coordonat si sintetic patrimoniul si
situatia eco-fin a intrep.
Bilantul se prezinta ca un tablou ce cuprinde in expresie valorica, pe de o parte A (bunurile economice) fixe si circulante
existente la un moment dat in intrep si pe de alta parte sursele din care au fost constituite(finantate) respectivele bunuri
sau A.
Intr-o definitie simpla bilantul rep la un anumit moment ceea ce intrep poseda(A) si ceea ce aceasta datoreaza (P).
Intrep poseda masini, stocuri, creante, trezorerie in banca si in casierie si datoreaza imprumuturi bancare, bani catre
furnizori si catre bugetul statului.
In A bilantului regasim drepturile reale ale firmei respectiv bunurile asupra carora aceasta este proprietara. De
asemenea regasim drepturile personale ale firmei din creante.Sunt drepturi de primit de la terte persoane pt servicii sau
lucrari executate sau pt bunuri vandute.
In P bilantului regasim capitalurile proprii, adica sursele de finantare ale proprietarilor. Se regasesc asa numitele datorii
sau obligatii ce trebuie rambursate tertelor persoane la un anumit termen.
Rolul bilantului
Bilantul demonstreaza dubla reprezentare a patrim.
Reprezinta punctual de plecare pt fundamentarea si cunoasterea regulilor de functionare a conturilor.
Pe planul practicii ctb bilantul este procedeul prin care se inchieie si cu care incepe un ex fin. De acea la inceputul
perioadei avem de-a face cu un bilant initial iar la sf cu un bilant final.
Functiile bilantului
1.Functia de reflectare si generalizare. In bilant sunt evidentiate informatii privind A si P intrep. Generalizarea se refera
la sintetizarea acestor informatii
2.Funcita de control si analiza. Bilantul permite controlul si urmarirea activitatii eco-fin(profit sau pierdere), dar cel mai
imp permite urmarirea si controlul modului de gestionare al patrim. La sfarsitul perioadei informatiile din bilant sunt
supuse analizei.
3.Functia de justificare a patrim firmei si a rezultatelor inregistrate de acesta.
Felurile bilantului
Daca se are in vedere momentul intocmirii bilantului regasim:
-bilant initial sau de fondare-intocmit cu ocazia constituirii firmei
-bilant current sau de gestiune(semestrial, annual)
-bilant de lichidare
-bilant de fuziune.
Modelul sau forma bilantului:
Practicile utilizate de mai multe tari arata ca se utilizeaza 2 forme de bilant;
1.Bilantul sub forma de tablou bilantier cu cele 2 sectiuni separate A si P
2.Bilantul sub forma lista care cuprinde mai intai A si apoi P
Legatura dintre cont si bilant
In practica firmelor intocmirea bilantului dupa fiecare operatie eco-fin este irealizabila. Mai mult, bilantul prezinta
patrim la un moment dat fara sa evidentieze miscarile, modificarile ce au loc in fiecare element patrim. De aceea ctb
foloseste un procedeu specific care permite inegistararea, urmarirea si controlul zi de zi atat a existentului cat si a
modificarilor care s-au produs pe o anumita perioada de gestiune. Acest procedeu este contul, cel mai reprezentativ
dintre procedele ctb.
Spre deosebire de bilant care reflecta situatia tuturor activelor si pasivelor la un moment dat avand o sfera de
cuprindere larga, contul are o sfera mai restransa numai la un singur element patrim cuprins in bilant.
Din cont se va evidentia situatia elem patrim cat si modificarile asupra acestuia.
Intre cont si bilant exista o legatura la inceputul ex fin si o legatura la sf ex fin.
La inceputul ex fin in A si P bilantului figureaza costuri bilantiere carora le sunt atasate sume, prin urmare A este format
din mai multe posturi de Aiar P din mai multe posturi de P impreuna cu sumele corespunzatoare.
Posturile din bilant sunt reluate in ctb curenta sub forma de conturi. Se spune ca se deschid conturile, astfel posturile de
Ase preiau in debitul conturilor.
Exista la sf ex fin relatia cont-bilant; de altfel la sf ex finpt fiecare cont se stabileste situatia lui finala, starea finala sau
sold final.
2.Contul
In practica firmelor intocmirea bilantului dupa fiecare op eco-fineste irealizabila. Mai mult, bilantul prezinta patrim la un
moment dat fara sa evidentieze miscarile, modificarile ce au loc in fiecare element patrim. De aceea ctb foloseste un
procedeu specific care permite inegistararea, urmarirea si controlul zi de zi atat a existentului cat si a modificarilor care
s-au produs pe o anumita perioada de gestiune. Acest procedeu este contul, cel mai reprezentativ dintre procedele ctb a
carui denumire vine din lb franceza „compte” sau din lb italiana „conto’.
Spre deosebire de bilant care reflecta situatia tuturor A si P la un moment dat avand o sfera de cuprindere larga, contul
are o sfera mai restransa numai la un singur elem patrim cuprins in bilant.
Din cont se va evidentia situatia elem patrim cat si modificarile asupra acestuia.
Structura si forma contului
Elementele care definesc structura contului sunt: titlul contului, data inregistrarii, debitul si creditul, explicatia contului,
miscarea sau rulajul contului, soldul contului.
Titlul contului exprima denumirea elem patrim caruia ii este asociat.
Data inregistrarii rep momentul cand are loc op eco-fin ce este reflectata in cont; este de altfel data inscrisa in doc
justificativ pe baza careia se inregistreaza op eco-fin.
D si C rep cele 2 parti ale contului. Partea stanga a oricarui cont se numeste D si partea dreapta se numeste C.
A debita un cont inseamna a inregistra o suma in stanga contului. A credita un cont inseamna a inregistra o suma in
creditul contului. Prin urmare vom gasi sume creditoare si sume debitoare.
Miscarea sau rulajul contului rep totalul sumelor inregistrate in debitul sau creditul contului intr-o anumita perioada.
Prin insumarea soldului initial cu rulajul contului se obtine total sume, adica TSD si TSC. Comparand TSD si TSC rezulta 3
situatii:
-sold debitor cand TSD>TSC
-sold creditor cand TSD<TSC
-sold zero cand TSD=TSC
Regulile de functionare a conturilor
Pentru inregistrarea corecta a tranzactiilor ce au loc in intreprindere cu ajutorul conturilor se impune cunoasterea
regulilor de functionare a conturilor.
Prin aceste reguli se stabileste precis partea de D sau de C in care se inregistreaza soldul initial, miscarile determinate de
op eco-fin.
Prima regula are in vedere inregistrarea existentei la inceputul periodei, in momentul deschiderii contului.
Conturile de A incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza soldul initial;Conturile de P incep sa functioneze prin
creditare si se crediteaza cu existentele conturilor de P.
A 2 a reg are in vedere tranzactiile de crestere a elem patrim: Toate conturile de A inregistreaza in D lor cresterile ; Toate
conturile de P inregistreaza in C lor cresterile elem de P.
A 3 a reg se refera la operatii care det miscsorarea elem patrim: Toate conturile de A inregistreaza in creditul lor
micsorarile elem de A; toate conturile de P inregistreaza in debitul lor micsorarile elem de P.
A 4 a reg se refera la soldul final al contului; toate conturile de A au intotdeauna SFD sau sold zero; Toate conturile de P
au intotdeauna SFC sau sold zero.
Clasificare conturilor
Conturile se pot tine pe fise ordonate intr-un fisier cu patru parti:una pt A,una pt ch,una pt P,una pt venituri.
Conturile sunt grupate: 1.Conturi sintetice-reflecta informatiile generale despre elementul prezentat.2.Conturi analitice-
reflecta informatii privitor la fiecare tip de marfuri avute in vedere.

3.Contabilitatea capitalurilor
Infiintarea unei intrep presupune existenta unui capital cu ajutorul caruia aceasta isi incepe activitatea.
Exista 2 mari categorii de capitaluri:
1 Capitaluri proprii
2 capitaluri atrase(straine)
Capitalul propriu este partea de capital pusa la dispozitia intrep de catre proprietari: intrprinzatori individuali, asociati
sau actionari si apartine de drept acestora.
Este format din:
-capital social -prime legate de capital-rezerve din reevaluare-rezerve-subventii ptr investitii-rezultatul obtinut
Capitalul strain este partea din capitaul care provine de la terte persoane in raport cu intrep si este rambursabil la un
anumit termen.
Capitalul strain cuprinde: imprumuturi de emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung, datorii legate de
imob fin, alte imprumuturi si datorii, dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate.
Capitalul social al intrep este impartit in fractiuni denumite: parti sociale(SRL) sau actiuni (societati pe actiuni SA)
Cu ocazia infiintarii unei firme si constituirii cap social au loc urmatoarele operatii:
-efectuarea ch de constituire
-subscrierea capitalului social
-depunerea si varsarea cap social
Ch de constituire se numesc si ch de fondare, stabiliment si sunt reprezentate de ch cu actul de constituire al firmei si
apoi ch de inregistrare a firmei.
Actiunea de subscriere este op prin care fondatorii isi i-au angajamentul conform actului constitutiv sa participe la
infaptuirea firmei. Acesti fondatori subscriu cu aporturi in bani si/sau natura.
Varsarea cap social este op de depunere in bani sau in natura a aporturilor subscrise.
Ptr a evidentia in ctb toate aceste op sunt folosite urmatoarele conturi:
-decontari cu asociatii privind capitalul
-capital social
-conturi de trezorerie(casa si cont curent la banca) si de active ( mijloace fixe, stocuri)
Decontari cu asociatii privind cap este un cont de A circulante, este un cont cu ajutorul caruia in debitul lui vor fi
inregistrate aporturile subscrise de actionari sau asociati. Acest cont evidentiaza creanta intreprinderii privind cap fata
de actionari sau asociati.
Contul de cap social are rol evidentierii cap subscris in prima etapa si apoi a cap subscris varsat in a 2 a etapa de
depunere a cap social.
Contul cap social la randul lui are 2 subconturi; Cap social subscris nevarsat si cap soc subscris varsat.
Capitalul social al unei firme pe parcursul vietii acesteia este supus modificarilor sub forma de crestere sau sub forma de
diminuari ale cap social.
Op de crestere sau de micsorarea a cap social se fac numai in baza hotararii adunarii generale a actionarilor sau
asociatilor.
Exista mai multe cai de majorare a cap social:
a)Cresterea cap social prin aducerea de noi aporturi
b)capitalizare a profitului obtinut
Capitalul unei firme este supus si unor op de micsorare
1.Restituirea cap social catre actionari sau asociati
-scade cap subscris varsat
-creste decontari cu asociatii privind cap
-f ctb: cap subscris varsat=dec cu asociatii; dec cu asociatii= cont curent
2.Micsorarea cap social prin acoperirea de pierderi
-f ctb rezultatul= cap social subscris varsat
Capitalurile atrase imbraca forma principala de credite bancare contractate ptr care firma trebuie sa la ramburseze
esalonat impreuna cu dobanda aferenta.

4.Conturile de stocuri
Cele mai reprezentative stocuri sunt:mat prime, mat consumabile, prod finite, obiecte de invetnar, marfuri, ambalaje,
prod in curs de executie.
Evaluare: Stocurile se inregistreaza in ctb la costul lor de achizitie in cazul cumpararii si la costul de prod in cazul obtinerii
din prod proprie.
Doc justificative: Stocurile cupmarate sosesc la beneficiar impreuna cu factura fiscala si avizul de insotire a marfurilor.
Primirea stocurilor se numeste receptie, iar inventarul si indeplinirea conditiilor standard de calitate se consemneaza in
nota de intrare –receptie(NIR). Daca se constata diferente cantitative, calitative sau valorice, se intocmeste nota de
constatare- diferente (NCD).Ptr stocurile respinse se intocmeste proces verbal de custodie temporara.Fisa de magazie
este doc de evidenta cantitativa, cronologica a operatiilor de intrare si iesire si de control operativ a concordantei dintre
existentul de stocuri faptic si scriptic. Consumul tehnologic pt fabricatie se consemneaza in bonul de consum individual
sau colectiv.
Operatii:
-achizitionarea de stocuri
-dare in consum-eliberate din depozit-momentul recunoasterii ch cu stocuri.
5.Structuri bilantiere privind A patrim
Structura A bilantier se prezinta avand la baza 2 criterii
-destinatia bunuriloe eco
-lichiditatea bunurilor eco
Utilizarile sunt permanente si temporare.
In cazul celor permanente se localizeaza imob, iar in cazul celor temporare sunt cuprinse stocurile, creantele
disponibilitatile banesti.
Lichiditatea este perioada de transformare a unui bun economic in bani.
Avand in vedere celor 2 criterii in A bilantier se dinsting urmatoarele categorii:
-A imobilizate, circulante , de regularizare si asimilate.
A se impart in capital fix si circular.
1.A imobilizate sau fixe.
Sunt denumite simplu imobilizari sau bunuri imobile si sunt formate din acele valori eco a caror perioada de utilizare si
de lichiditate este mai mare de 1 an. Ele se caracterizeaza prin denabilitatea lor indelungata si participarea indelungata
la circuitul eco; nu se consuma la prima lor utilizare si serverc activitatea firmei o perioada indelungata.
Exista 3 categorii: imob. Necorporale , corporale si financiare.

A.Imob necormporale: sunt A sub forma de valori eco de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale
concrete.
Categoriile de imob necorporale regasite:
1) Ch de constituire: reprezentate de ch cu infintarea (taxe si cheltuieli de inscriere,onorarii)
2) Ch de dezvoltare: reprezentate de ch efectuate de firma pt tehnologii noi sau achizitionarea de produse noi; cu
mentiunea ca acestea sa aduca un plus de profit.
3) Ch efectutae de firma pt concesiuni, brevete si licente.
4) Fondul de comert sau fondul comercial: ch efectuate de firma pt mentinerea sau dezvoltarea potentialului de
activitate al intreprinderi.
5) Avansuri si imob necorporale in curs: imob necorporale neterminate pana la sf ex.
Aceste imob necorporale reprezinta de fapt ch efectuate de firma dar nu sunt din categoria ch care se compara cu
veniturile in vederea obtinerii unui rezultat.
Ele sunt ch de nat imob care se recupereaza pe operioada de la 3 la 5 ani pe seama amortizarii.

B.Imob corporale: sunt sub forma de bunuri cu un continut material. Se caract printr-o utilizare indelungata la nivelul
firmei si recuperarea valorilor pe seama amortizarii.
2 mari grupe regasim:terenuri si mijloace fixe.
Terenurile imbraca 2 forme:
-propriu-zise(agricole, silvice, fara constructii, cu zacaminte). Potrivit legislatiei din tara noastra terenurile propriu-zise nu
se supun amortizarii.
-amenajarile de terenuri rep practic ch efectuate de firma pt amenajarea unor terenuri; avand in vedere ca rep investii
legate de amenajarea terenurilor acestea se supun amortizarii.
Mijloacele fixe cuprind: constructii, instalatii tehenice, mijloace de transport, utilaje , mobilier si aparatura birotica,
animale si plantatii.
Cf legislatiei rom sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si
indeplineste urmatoarele 2 conditii:
-are o valoare > decat limita stabilita prin lege 1800RON
-are o durata de viata sau o durata normala de utilizare> de un an.

C. Imob financiare: valori de sume investite de firma pe termen lung sub forma de titluri si creante fin.
-titlurile de participare intalnite sub forma actiunilor sau alte titluri de valoare in capitalul altor intrep.
-alte titluri imobilizate include titlurile de valoare pe care firma le detine si nu are nici intentia, nici posibilitatea sa le
vanda.
-creantele imob rep creantele legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung.
2. A circulante – rep bunuri si valori care se utilizeaza in intrep pe o perioada scurta si participa de regula la un singur
circuit eco.
a.Stocurile-reprezentate de bunuri si servicii puse la dispoztie de firma in vederea vanzarii.
-stocuri de materii prime si materilale consumabile
-materiale consumabile: energie, combustibil.
-materiale din natura obiectelor din invetar.
-prod in curs de executie.
-prod finite
-aflate la terti
-animale de nat mijloacelor circulante.
-marfurile: bunuri cumparate de firma in vederea revanzarii.
b. Creante-valori in curs de decontare avansate de firma in mod temporar pt care urmeaza sa primeasca un echivalent.
Clientii intrep includ creantele acesteia rezultate din bunuri vandute , lucrari executate si servicii prestate. Cea mai
intalnita forma o rep creanta comerciala rezultata in procesul de vanzare-cumparare.

6.Structuri bilantiere privind P patrim

Normele contabile rom preved urmatoarea structura a P bilantier delimitat in 4 categorii:capitaluri si rezerve,
provizioane pt riscuri si ch, datorii si venituri in avans.
A.Cap si rezervele: rep sursele de finantare stabilite de care dispun o firma. In structura cap prorpiu se cuprind: cap,
prime de cap, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul ex.
1.Cap este rep de aportul in bani sau in natura al proprietarilor.
Cap subscris nevarsat rep cap pe care prop sau angajat sa-l puna la dispozitia intrep.
Cap subscris varsat rep partea din cap subscris care a fost , fizic, depusa de catre proprietari la dispozitia intrep.
Cap se constituie la infiintarea firmei, se modifica pe parcursul desfasurarii activitatii, prin cresteri sau micsorari de cap si
se lichideaza odata cu desfiintarea intrep.
2.Primele de cap rep surse generate de op de crestere a cap prin noi emisiuni de actiuni, fuziune, sau aport in natura.
3. Rezervele din reevaluare rep plusurile de valoare create prin reevaluarea activelor imobilizate.
4.Rezervele sunt constituite anual din profitul intrep.
5.Rezultatul reportat rep rezultatul financiar sau partea din rezultat a carei afecate financiara a fost amanata de
adunarea generala a actionarilor.
6.Rezultatul ex poate fi favorabil, caz in care rep un profit sau poate fi nefavorabil, caz in care rep o pierdere ce trebuie
acoperita.
B.Provizioanele pt riscuri si ch.-rep datorii ale intrep care sunt constituite, de regula, la sf ex.
C.Datoriile sunt sursele de finantare externe puse la dispozitia firmei, fie de banci sau alte institutii financiare, fie de
furnizori, fie de terti pt care intrep trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.
D.Veniturile in avans rep valorile ce asigura alocarea pt fiecare ex fin numai a veniturilor care ii sunt proprii. In structura
lor se includ subventiile pt investitii si veniturile inregistrate in avans.

7.Cont A imob si deprecierii acestora

A imob rep bunuri si valori care se utilizeaza pe o perioada indelungata si care nu se consuma de la prima intrebuintare
ci isi transmit treptat valoarea asupra produselor la obtinerea carora participa.
Cu exceptia terenurilor A imob au existenta limitata in timp.(vezi si intreb 5,pct 1.)
Principala modalitate prin care costul A imob este desfasurat pe parcursul duratei de viata utile acestora este
amortizarea.
Amortizarea rep elem de determinare a valorii ramase a activelor imob , valoare ce se va regasi in bilantul contabil.
Amortizarea rep constatarea si consemnarea pierderii definitive a beneficiilor eco asociate activelor imob. Exista si
deprecieri temporare ale A imob pt care conform prinipiului prudentei se vor constituii provizioane pt depreciere.
Evaluarea activelor imob
1.Evaluare in momentul intrarii
-prima recunoastere in ctb a A imob se va face diferit in functie de modalitatea de intrare.
a.in cazul achizitiei de la furnizori evaluarea se va face la cost de achizitie; care este format din:pretul de cumparare a
bunului la care se adauga taxe care nu se mai recupereaza, se mai adauga ch de transport , ch de montare si orice alte ch
necesare pt punerea in functiune a bunului.
b.intrarea prin aport in natura la cap social presupune evaluarea activelor imob si inscrierea acestora in ctb la valoarea
de utilitate.
c.in cazul productiei prorprii evaloarea activelor imob se face la costul de productie; ct de prod cuprinde ch directe la
care se adauga ch indirecte repartizate rational pt fiecare prod in parte.
2.Evaluarea la data inventarului
-in momentul in care se efectueaza inventarierea pt imob corporale care sunt supuse amortizarii se va calcula valoarea
neta contabila ca fiind valoarea de intrare minus amortizarea calculata pana la momentul inventarului.
-pt celelalte imob se determina o valoare de inventar care reprezinta valoarea actuala sau valoarea de utilitate a imob.
3.Evaluarea la momentul inchiderii ex
-in aceasta situatie se compara valoarea ctb neta cu valoarea rezultata la inventar. Daca din aceasta comparatie rezulta
un plus de valoare cf principiului prudentei acesta nu se va evidentia in ctb. Daca din comp rezulta minus de valoare
acesta se va inregistra ca un surplus de amortizare sau prin constituire de provizioane pt depreciere.
4.Evaluarea la iesire
-iesirea se poate face fie prin vanzare fie prin casare.
Pot exista 2 situatii:
a.in cazul in care imob este complet amortizata se va inregistra amortizarea care trebuie sa fie egala cu valoarea ctb a
imob.
b.in cazul in care imob este incomplet amortizata; pe langa amortizare si bunul care iese din gestiune pt partea
neamortizata este necesara inregistrarea unei ch.
In cazul reevaluarii A imob dpdv ctb diferenta de reevaluare se va rescrie in P la rezerve din reevaluare.
In cea ce priveste deprecierea A imob rep de fapt pierderea in timp a valorii de utilitate sau potentialului economic al
imob.
Deprecierea e de 2 feluri:
-depreciere ireversibila ce se conretizeaza in amortizare.
-depreciere reversibila ce se concretizeaza in provizioane.

8.Conturile de terti
In activitatea desfasurata intrep intra in relatii juridice de natura patrim cu diferite persoane fizice sau juridice. Din
aceste relatii se narsc pe deoparte obligatii sau datorii , iar pe de alta parte drepturi sau creante. Aceste relatii de natura
datoriilor si respectiv din drepturilor formeaza relatii cu tertii.
Relatii de natura drepturilor sau a creantelor rep A ale firmei rezultate in urma tranzactiilor prin care intrep a livrat
bunuri, a prestat servicii sau a executat lucrari, urmarind sa primeasca un echivalent valoric sau o contra prestatie. Este
vorba de asa numitele creante comerciale evidentiate in ctb cu ajutorul contului clienti. Acest cont are functia contabila
de A, este un cont de A circulant de natura creantelor care inregistreaza in debitul sau drepturile fata de clienti rezultate
in urma livrarilor de bunuri, executarilor de lucrari si servicii. Asadar intrep vinde bunuri catre clientii sai la pret de
vanzare la care se adauga tva.
Contul clienti se crediteaza in momentul incasarii contravalorii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor vandute prin debitarea
conturilor a mijloacelor banesti.
Vanzarea de marfuri rep si determina o crestere a creantelor firmei. In momentul inregistrarii facturii fiscale emise intrep
inregistreaza venituri din vanzari si concomitent tva aferent acestei vanzari.
Creanta sau dreptul de primit in urma inregistrarii vanzarii se va inregistra cu ajutorul contului clienti care se va debita.
In momentul vanzarii obligatoriu se va inregistra si descarcarea gestiunii de marfuri, este momentul recunoasterii ch pe
care firma le-a facut pt achizitionarea acestor marfuri.
Operatia de incasare a contravalorii creantei determina o crestere a disponibiitatilor banesti, cont de A care se va debita,
si o micsorare a creantelor.
A 2 latura a relatiei cu tertii o rep datoriile comerciale.
Datoriile comerciale se refera la obligatiile intrep fata de terte persoane si exista: datorii fata de furnizarii de stocuri ,
lucrari si servicii, datorii fata de furnizorii de imob.
Evidenta acestor datorii comerciale se tine cu ajutorul contului furnizor.
Furnizori este un cont de P si se va debita cu valoarea nominala a datariei intrep fata de furnizorii sai. Aceasta datorie
este formata din costul de achizitii a bunului la care se adauga tva deductibil.
Creante si datorii salariale
-apar in relatiile intrep in calitate de angajator cu angajatii sai. Datoria intrep fata de angajatii sai este reflectata cu
ajutorul contului Personal –salarii datorate, un cont de P care inregistreaza in creditul sau datoria totala(salarii
cuvenite).Acesta este mentionat in doc. Statul de salarii.
Contul Personal-salarii datorate se debiteaza cu toate retinerile din salarii: avansuri acordate, impozit pe salarii, fond de
somaj, fond de sanatate, chirii, rate.
In momentul cand se acorda avansul salariatilor se foloseste contul avansuri acordate personalului, suma fixa ce
reprezinta 40% din salariul de baza.
Inregistrarea datoriei intrep fata de angajatii sai se realizeaza pe baza doc Stat de salarii in care este evidentiat salariul
de baza , alte sume cuvenite si retinerile, ultima coloana rep resturi de plata.
Drepturile totale cuvenite salariatului rep ch salariale ale intrep. in momentul intocmirii Statului de salarii inseamna
recunoasterea acestot ch, respectiv cresterea lor.Contul se va debita prin creditul contului personal-salarii datorate.
Se inregistreaza retinerile din salarii-va determina micsorarea datoriilor salariale ale firmei fata de personal.Contul
personal –salarii datorate inregistreaza o scaderea si se debiteaza prin creditul conturilor care arata natura retinerilor.
Referitor la contributiile la asig sociale in cazul intrep aceasta este de 20,8% in ceea ce priveste contrib la asig sociale de
sanatate.
Contributiile care le platesc fiecare angajat reprezinta retineri din salarii, iar contributiile achitate de firma reprezinta pt
aceasta ch.
Plata salariilor catre angajati-Va determina o scadere a disponibilitatilor banesti ale firmei si concomitent o scadere a
datoriilor salariale fata de angajati.
Contul Personal-salarii datorate inregistreaza o scadere si se va debita.
Personal salarii datorate=Cont curent
Creante si datorii fiscale
Datoriile fiscale ale firmei rep sume datorate de catre intrep bugetului de stat.Din aceste datorii fac parte impozitul pe
profit, TVA, impozitul pe venit, alte datorii.
Pt intrep impozitul pe profit rep o ch fiscala, prin urmare intrep inregistreaza profit isi determina dupa metodologia
prevazuta in codul fiscal impozitul pe profit datorat.Inregistrarea in ctb a imp pe profit inseamna recunoasterea ch intrep
cu acest impozit. Prin urmare ch cu imp pe profit cresc, contul cu aceeasi denumire se debiteaza, iar datoria fiscala
privind impozitul pe profit scade.Contul imp pe profit se debiteaza. Ch cu imp pe profit=imp pe profit
Plata imp pe profit. Toate imp se achita din contul curent. Imp pe profit=Cont curent
TVA spre deosebire de imp pe profit care este direct, este indirect.
Dpdv ctb doc de baza in care este evidentiata TVA rep factura fiscala.
evidenta TVA se tine cu ajutorul a 4 conturi:
-TVA deductibila-evidenta TVA aferenta cumparaturilor(facturi primite)
-TVA colectata –evidenta TVA aferenta vanzarilor(facturi emise)
Aceste 2 conturi se folosesc pe parcursul lunii. in functie de volumul vanzarilor sau al cumpararilor putem avea 2 situatii:
-Firma cumpara mai mult decat vinde, diferenta dintre TVAd si TVAc reprezinta TVA de recuperat
-Firma vinde mai mult decat cumpara, diferenta dintre TVAd si TVAc rep TVA de plata.
Ultimele 2 se folosesc numai la sfarsitul lunii.
Intrebarile:
1. Exista mai multe cai de majorare a cap social:
a)Cresterea cap social prin aducerea de noi aporturi in bani sau in natura; inregistrarile contabile sunt identice cu cele
privind constituirea cap social
b)capitalizare a profitului obtinut; operatia de incorporare in cap social a unei parti din profit,Acasta operatie implica 2
conturi:cap social varsat si rezultatul. Formula ctb este: Rezultat=Cap social subscris varsat

2. -TVA deductibila-evidenta TVA aferenta cumparaturilor(facturi primite).Contul TVA deductibila este un cont de activ,
de creante fiscale, care se debiteaza cu taxa aferenta cumparaturilor de bunuri si servicii. Inscrisa in factura
furnizorului.Se crediteaza la sfarsitul lunii cu taxa colectata si cu taxa de recuperat dupa caz.Nu prezinta sold la sfarsitul
lunii
-TVA colectata –evidenta TVA aferenta vanzarilor(facturi emise). Contul TVA colectata este un cont de pasiv, de datorii
fiscale, care se crediteaza cu taxa inscrisa in factura de vanzari de bunuri, lucrari sau servicii.Se debiteaza la sfrasitul lunii
cu taxa deductibila si taxa de plata, dupa caz. Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

3. A.Imob necormporale: sunt active sub forma de valori economice de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri
materiale concrete.
Categoriile de imobilizari necorporale regasite:
-Cheltuielile de constituire: reprezentate de ch cu infintarea (taxe si cheltuieli de inscriere,onorarii)
-Ch de dezvoltare: reprezentate de ch efectuate de firma pt tehnologii noi sau achizitionarea de produse noi; cu
mentiunea ca acestea sa aduca un plus de profit.
-Ch efectutae de firma pt concesiuni, brevete si licente.
-Fondul de comert sau fondul comercial: ch efectuate de firma pt mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate
al intreprinderi.
-Avansuri si imobilizari necorporale in curs: imob necorporale neterminate pana la sf ex.
Aceste imob necorporale reprezinta de fapt ch efectuate de firma dar nu sunt din categoria ch care se compara cu
veniturile in vederea obtinerii unui rezultat.
Ele sunt ch de natura imob care se recupereaza pe operioada de la 3 la 5 ani pe seama amortizarii.

4. Amortizarea rep elem de determinare a valorii ramase a activelor imob , valoare ce se va regasi in bilantul conbail.
Amortizarea rep constatarea si consemnarea pierderii definitive a beneficiilor economice asociate activelor imob. Exista
si deprecieri temporare ale acitvelor imobilizate pt care conform prinipiului prudentei se vor constituii provizioane pt
depreciere.
Un element indispensabil determinarii amortizarii este durata de functionare , durata de viata a unei imobilizari.Putem
spune ca sunt supuse amortizarii imobilizarile cu durata de viata determinata in timp.
Reglementarile ctb actuale recunosc trei regimuri de amortizare si anume: amortizarea liniara, degresiva si accelerata.
Amortizarea liniara presupune desfasurarea in cote egale, pe tot parcursul duratei de functionare a valorii ctb de intrare
a acivului imobilizat.
Amortizarea degresiva conduce la anuitati mai mari in primii ani ai duratei de viata utila si mai mici in ultimii ani, cand
oricum cresc ch de intretinere ale mijloacelor fixe.
Amortizarea accelerata presupune ca doar jumatate din valoarea ctb a mijlocului fix sa se includa in ch primului an de
functionare, iar restul sa se imparta in mod egal pe parcursul anilor de functionare ramasi.
Formula:A=VixNa sau Na=100/Durata de viata utila

5. Furnizorii finanteaza intreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsa intre momentul achizitiei de bunuri,
prmirii de lucrari si servicii si momentul achitarii acestora.Ei doresc sa se informeze in ce masura societatea debitoare va
fi capabila sa-si onoreze obligatiile contractuale.

6. Clientii sunt interesati de obtinerea unor informatii legate de continuitatea activitatii intreprinderii ca o garantie a
continuarii contractelor incheiate.Interesul lor vizeaza de asemenea,politica de preturi si de servicii.
7. Principalele 2 sisteme de contabilitate sunt:
1. Contabilitatea în partidă simplă → în concepţia ei de reprezentare, o operaţie economică se înregistrează într-o
singură partidă (într-un singur cont).
2. Contabilitatea în partidă dublă → concepe reprezentarea operaţiilor economice prin înregistrarea în 2 partide / în 2
conturi, concomitent, în care o partidă (un cont) ne va arăta originea, iar cealaltă partidă ne va indica destinaţia.

8. mijloc fix A-C

amortizareP-D
amortizare=mijloc fix

9. mijloc fix A + D
Furnizori P + C
Mijloc fix= furnizori
Furnizori P – D
Cont bancar P+C
Furnizori=cont bancar

10. ch cu mat prime A+D

Mat prime A-C
Ch cu mat prime=mat prime

11.Corectarea unor eventuale greseli in scrierea formulelor contabile concretizate in alegerea gresita a conturilor,
functionarea acestora sau sumele aferente, reprezinta procedeul cunoscut sub numele de stornare.
Exista 2 posibilitati:
-formule ctb de stornare in negru. Anularea inregistrarii ctb efectuate anterior gresit, anulare care se face prin
inversarea conturilor corespondente din formula ctb si apoi intocmirea formulei ctb directe.
-formule ctb de stornare in rosu. Anularea unei formule ctb efectuate anterior gresit printr-o formula ctb similara dar cu
sumele inscrise cu culoarea rosie.

12. Conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza soldul initial Toate conturile de activ
inregistreaza in debitul lor cresterile ; Toate conturile de A inregistreaza in creditul lor micsorarile elem de A toate
conturile de A au intotdeauna SFD sau sold zero;

13.Trezoreria unei intrep insumeaza resursele lichide compuse din;numerar in casierie, disponibil la banci, titluri de
plasament,credite bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.
In structura trezoreriei se includ: investitii financiare pe termen scurt, conturi la banci, casa , acreditive,viramente
interne.

14Conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele conturilor de pasiv.
Toate conturile de pasiv inregistreaza in creditul lor cresterile elem de pasiv.
toate conturile de P inregistreaza in debitul lor micsorarile elem de P.
Toate conturile de P au intotdeauna SFC sau sold zero.

15. Active circulante – rep bunuri si valori care se utilizeaza in intreprindere pe o perioada scurta si participa de regula la
un singur circuit economic.
a.Stocurile-reprezentate de bunuri si servicii puse la dispoztie de firma in vederea vanzarii.
-stocuri de materii prime si materilale consumabile
-materiale consumabile: energie, combustibil.
-materiale din natura obiectelor din invetar.
-prod in curs de executie.
-prod finite
-aflate la terti
-animale de nat mijloacelor circulante.
-marfurile: bunuri cumparate de firma in vederea revanzarii.
b. Creante-valori in curs de decontare avansate de firma in mod temporar pt care urmeaza sa primeasca un echivalent.
Clientii intreprinderii includ creantele acesteia rezultate din bunuri vandute , lucrari executate si servicii prestate. Cea
mai intalnita forma o rep creanta comerciala rezultata in procesul de vanzare-cumparare.

16.Reglementarile contabile actuale recunosc 3 regimuri de amortizare si anume:

-am. Liniara-Metoda de amortizare cea mai simpla si cea mai frecventa, care consta in repartizarea egala a valorii
actualizate, de-a lungul duratei sale de viata.In tara noastra amortizarea liniara se determina prin includerea uniforma in
cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a
mijloacelor fixe.Amortizarea liniara anuala se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a
mijloacelor fixe.
-degresiva-Aceasta metoda de amortizare are ca efect inscrierea in cheltuieli a unei amortizari mai mari in cursul
primelor exercitii de utilizare a bunului, in raport cu amortizarea corespunzatoare exercitiilor ulterioare. In tara noastra,
amortizarea degresiva consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5 dara durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani.
Utilizarea regimului de amortizare degresiva se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de
responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
-accelerata-Conform legislatie romanesti, valoarea ramasa dupa primul an de functionare se recupereaza prin includerea
in cheltuielile de exploatare a unor sume calculate prin aplicarea regimului liniar, in functie de durata de utilizare
ramasa.Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de catre organul teritorial al Ministerului Finantelor, la
propunerea consiliului de administratie al agentului economic sau al responsabilului cu gestiunea patrimoniului, in cazul
persoanelor fara scop lucrativ, pe baza unei documentatii de fundamentare.

17.Principalele registre care se folosesc in contabilitate: Registrul jurnal,Registrul-inventar,Cartea mare.