Descentralizarea serviciilor publice a avut o influenţă hotărâtoare asupra

evoluţiei cheltuielilor publice locale, principiul responsabilizării colectivităţilor

locale şi a apropierii de cetăţeni generând un volum însemnat de cheltuieli.

Pocesul de descentralizare continuă a avut ca efect asupra bugetelor locale

o creştere a volumului cheltuielilor suportate din bugetele locale, concomitent cu
o creştere a volumului resurselor financiare gestionate prin buget, îndeosebi pe
seama sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, ceea ce
semnifică dependenţa tot mai accentuată a bugetelor locale faţă de transferurile
din bugetul de stat.

Ceea ce se poate afirma este faptul ca în sarcina autorităţilor locale revin

servicii social-culturale (exemplu: învăţământ, asistenţă şi protecţie socială,
cultură, religie etc.) şi servicii de gospodărie comunală (apă-canal, salubritate,
energie termică etc.) În sarcina autorităţilor centrale rămân servicii publice de
interes naţional cum sunt: apărarea naţională, siguranţa publică, ordinea publică,
protecţia mediului etc.

În prezent, descentralizarea serviciilor publice continuă cu transferuri

către autorităţile locale a serviciilor de evidenţă informatizată a populaţiei
(SEIP) şi a poliţiei comunitare, fapt care va determina pe viitor accentuarea
presiunilor asupra echilibrului bugetar.

Cu toate că importanţa autorităţilor locale în asigurarea serviciilor publice

de interes local a crescut simţitor, acestea se confruntă în prezent cu un deficit
de resurse publice care pun în pericol buna funcţionare a serviciilor publice,
astfel încât este necesară identificarea unor căi de finanţare a cheltuielilor sau
exploatarea unor surse de venituri fie de natură fiscală, fie din valorificarea
bunurilor aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale.

1.3. Bugetele locale

 Bugetele locale reprezintă instrumentele de planificare şi de conducere a
activităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, structura acestora
reflectând gradul de autonomie a administraţiei locale faţă de puterea centrală şi
legăturile existente între diferitele administraţii teritoriale. Bugetele locale
reflectă fluxurile formăriis vsa sa sa enituris salor şi efectuării cheltuielilor
administraţiilor locale, mscascasodalitatea de finanţare a cheltuielilor pe
destinaţii şi de acoperire a deficitelor. Sa

Bugetul sa
- ca document, reprezentând programul prin care autoritatea locală
prevede pe perioade de timp determinate mărimea și structura veniturilor și
cheltuielilor publice din cadrul unei entități sociale definite;
- ca lesaesasa sa , reprezentând actul juridic prin care se prevăd și aprobă
prin legi locale veniturile și cheltuielile pe o perioadă determinată, de regulă
anuală, ale unității administrative de interes local sau ale instituțiilor publice de
subordonare locală;bugetul local privit în sens juridic este atât un act de
previziune, prezentându-se sub forma unui tablou evaluativ și comparativ de
venituri publice locale, indicând sursele bănești ale administrației locale și
destinațiile acestora exprimate în cheltuieli, cât și un act de autoritate prin care
puterea executivă locală este împuternicită de puterea executivă centrală să
perceapă și să cheltuiască asfc în acord cu prevederile legale financiare ale
statului de drept;
- ca sistem de fluxuri financiare, prin intermediul bugetului local
analizându-se finanțele publice locale, acestea exprimă fluxurile financiare
privind formarea resurselor bănești publice ale administrației locale și fluxuri
financiare ce se degajă în procesul de gestionare a acestor resurse, în cea mai
mare parte aceste fluxuri sunt sub forma asfwqafwefef prin care colectivitățile
locale își constituie resurse bănești necesare desfășurării activității lor specifice
prin cheltuieli.
- ca instrument de politică fiscală a administrației locale,prin bugetele
locale stabilindu-se veniturile pe baza unor opțiuni de ordin istoric, economic,
politic, social și financiar,ceea ce reflectă politica fiscală a puterii legislative și
executive locale, scoțând în evidență rolul impozitelor pe plan economic și
social al comunității.
Deşi obiectivul bunăstării şi problematica acestuia pot fi identificate fară apela
la o funcţie socială definită pe anumite constrângeri, tratarea acestei probleme a
raţionaltăţii cheltuielilor se bazează pe urmatoarele eleme