Sunteți pe pagina 1din 11

MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Executarea contractului este guvernata de principiul stabilitatii in munca, ceea ce


presupune ca modificarea si incetarea lui pot interveni numai in conditiile prevazute de
lege.
Cu privire la modificarea contractului individual de munca se mentine regula
potrivit careia poate interveni numai prin acordul partilor (si doar exceptional, in
cazurile si in conditiile prevazute de lege, este posibila modificarea unilaterala de catre
angajator).
Modificarea se refera nu numai la elementele esentiale ale contractului (felul
muncii, locul muncii, salariul), ci si la :
- durata muncii ;
- conditiile de munca ;
- timpul de munca si de odihna (art.41).
Potrivit art.17 alin.1 din Codul muncii, anterior modificarii contractului individual
de munca, angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele
generale pe care intentioneaza sa le modifice. Orice modificare a unuia dintre
elementele contractului individual de munca, in timpul executarii contractului individual
de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile de
la data incunostiintarii in scris a salariatului, (cu exceptia situatiilor in care o asemenea
modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil).
Modificarea prin acordul partilor nu este, de regula, supusa unor restrictii sau
limitari. Insa trebuie avut in vedere ca, asemenea masura sa nu aduca vreo atingere
drepturilor salariatilor care sunt ocrotite prin dispozitii imperative ale legii.
Astfel potrivit art.42 alin.1 din Codul muncii, locul muncii, poate fi modificat unilateral
de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca
decat cel prevazut in contractul individual de munca. Pe durata delegarii, respectiv
detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in
contractul individual de munca.
Delegarea este obligatorie pentru salariat pentru prima perioada de 60 zile
calendaristice pentru care a fost dispusa. Se poate prelungii pe noi perioade succesive
de 60 zile, numai cu acordul salariatului. Perioada de 60 de zile calendaristice se
raporteaza la 12 luni.
Detasarea poate fi dispusa numai in cadrul altei unitati, care face o solicitare in
acest sens catre unitatea expeditoare. Prin urmare, nu este posibila detasarea in cadrul
aceleiasi unitati sau in cadrul unei subunitati.
Detasarea este obligatorie pentru salariat, pentru prima perioada, de cel mult un
an. Insa pentru prelungirea detasarii este necesar acordul sau.
Potrivit art.48 din Codul muncii, angajatorul poate modifica temporar locul si felul
muncii, fara consimtamantul salariatului, in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu
de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului.
Aceasta situatie reprezinta o modificare unilaterala a contractului in temeiul careia
salariatul indeplineste, intr-o perioada determinata, o alta functie sau meserie decat
cea prevazuta in contract si care trebuie sa corespunda - cu unele exceptii stabilite de
lege – calificarii sale profesionale.
Modificarea unilaterala a contractului de munca prin trecerea temporara in alta
munca, in conformitate cu prevederile art.48 din Codul muncii, aceasta poate avea loc
in caz de :
- forta majora ;
- cu titlu de sanctiune disciplinara ;
- ca masura de protectie a salariatului.
Trecerea temporara in alta munca in caz de forta majora poate avea loc numai pe
perioada acelui eveniment imprevizibil si de neinlaturat. Sunt considerate cauze de forta
majora : catastrofe naturale (cutremure, seceta, inundatii, furtuni).
Trecerea temporara in alta munca cu titlu de sanctiune disciplinara, are loc in
situatia in care angajatorul in conformitate cu prevederile art.264 alin.1 lit.c din Codul
muncii, aplica sanctiunea retrogadarii din functie, cu acordarea salariului corespunzator
functiei in care s-a dispus retrogadarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile.
Trecerea intr-o alta munca ca masura de protectie a salariatului, poate interveni
in urmatoarele situatii :
- salariatul pe baza recomandarii medicale trebuie sa presteze o munca mai
usoara ;
- O.U.G. nr.96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca –
modificata si completata- prevede obligatia angajatorului de a repartiza femeile gravide
sau care alapteaza la alte locuri de munca fara riscuri pentru sanatatea si securitatea lor
(art.9)ori sa le transfere de la locurile de munca de noapte la cele de zi (art.19)precum
si la alte locuri de munca decat cele cu caracter insalubru sau greu de suportat (art.20).
Tot ca masura de protectie, O.U.G. nr.96/2003 prevede ca in cazul in care o
salariata este gravida, a nascut recent sau alapteaza si desfasoara la locul de munca o
activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa angajatorul este
obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca, daca nu
este posibil, sa o repartizeze la a lt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea si
securitatea sa conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a mediului de
familie cu mentinerea drepturilor salariale.

MODEL
DELEGATIE

FATA VERSO

Unitatea ......................................... Ziua si ora plecarii .............


Avans depus spre decontare
.......................................
Depus document (nr. si data) Ziua si ora sosirii ...............
primit la plecare .......lei
data depunerii decontului primit in timpul deplasarii
Ordin de deplasare (delegatie) nr.......
....................................... .......................................
Penalizari calculate .......... TOTAL ...............................
Domnul .................... avind functia de ....................... este
delegat pentru ................................................................
Cheltuieli efectuate conform documentelor anexate
la ..................................................................................

Durata deplasarii de la ..............................la ...................felul actului si


emitentul
nr. si data actului suma
Se legitimeaza cu ..........................................................

Semnatura unitatii si stampila

Data ...........................
total cheltuieli

Sosit ................................ Sosit ................................


Diferenta de restituit s-a primit diferenta de restituit
Plecat .............................. Plecat ..............................
depus cu chitanta nr.... din ...
......................................
Cu (fara) cazare ................ Cu (fara) cazare ................
Semnaturi,
Stampila unitatii Stampila unitatii Se aproba conducatorul unitatii
si semnatura si semnatura Controlor financiar
Sef compartiment

MODEL

ACT ADITIONAL NR........../.........................


Incheiat astazi......................
La contractul individual de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca
Bucuresti sub nr........../.......................
incheiat intre
S.C. __________________S.R.L. cu sediul in ___________________ telefon___________
inregistrata la R.C. Bucuresti sub nr. J_______________ si C.F.___________ prin
reprezentant legal dl._________________ in
calitatea de__________, denumita in continuare ANGAJATOR.
si
D-na/Dl. __________ cu domiciliul in _______________, telefon__________ identificata
prin CI seria___ nr._______________ eliberata de Sectia ___ la data de __________,
denumita in continuare SALARIAT.

In baza art.17 (4) si a art.41 din Codul muncii, partile au convenit ca incepand cu data
de .............. sa se modifice urmatoarele elemente ale contractului individual de
munca :
Art.1.......................................................................................................
.....
Art.2.......................................................................................................
.....
Art.3.......................................................................................................
.....
*Prezentul act aditional a fost incheiat in doua exemplare cate unul pentru fiecare
parte.

ANGAJATOR,

SALARIAT,
....................................
...............................

MODEL

ADRESA DETASARE

S.C. IMPEX SRL


STR. ___________, NR.__, SECTOR _, BUCURESTI
J40/_______/______ CF R _____________

CATRE
SC COM SRL

Prin prezenta va solicitam sa detasati catre societatea noastra un numar de 3 salariati


pentru functia de inginer in perioada 01.04.2006 – 01.07.2006.

28.03.2006
Director

S.C. COM SRL


STR. ___________, NR.__, SECTOR _, BUCURESTI
J40/_______/______ CF R _____________

CATRE
S.C. IMPEX SRL

Avind in vedre solicitarea dvs. din data de 28.03.2006 va


comunic am ca incepind cu data de 01.04.2006 vor fi detasati la societatea dvs:
Popescu ion angajat in functia de inginer cu un salariu de 700 lei;
Ionescu Mihail angajat in functia de inginer cu un salariu de 850 lei;
Serban Dan angajat in functia de inginer cu un salariu de 900 lei.
(in cazul in care salariatii beneficiaza si de alte drepturi – bonuri de masa, sporuri,
bonusuri – se vor enumera in adeverinta)

29.03.2006
Director

MODEL
ADEVERINTA DETASARE

S.C. IMPEX SRL


STR. ___________, NR.__,
SECTOR _, BUCURESTI
J40/_______/______
CF R _____________

ADEVERINTA
nr.____ din __________

Se adevereste prin prezenta ca d-nul/d-na ____________, nascut(a) la data de


_________, fiul lui _______ si ________ a fost detasata la S.C. ________________ SRL, in
baza adresei nr. ___/____________ , in functia de _____________ de la data de
_____________ pina la data de _______________.
In aceasta perioada a avut urmatoarele salarii:
______________
La data de ________ inceteaza detasarea.
In perioada lucrata nu a avut concediu fara plata sau absente nemotivate.
Prezenta s-a eliberat pentru stabilirea vechimii in munca.

Reprezentant legal,
SUSPENDAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Executarea contractului individual de munca reprezinta un proces ce se desfasoara


in timp. In acest interval pot intervene anumite imprejurari prevazute chiar de lege,
care sa impiedice temporar infaptuirea obiectului si efectelor contractului,deci a
obligatiilor reciproce ale partilor.
Suspendarea contractului de munca este in realitate o suspendare a principalelor
sale efecte – prestarea muncii si plata acesteia- ce se manifesta printr-o incetare a
traducerii lor in viata. Ea se deosebeste de incetarea contractului de munca, care
presupune disparitia efectelor acestui contract.
Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin
acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.

Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii:

a. concediu de maternitate (art.50 lit. a din Codul muncii)


Concediul si indemnizatia de maternitate sunt drepturi de asigurari sociale
prevazute de cap.IV, art.23-25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate (publicata in
Monitorul Oficial nr.1074 din 29 noiembrie 2005), care au ca scop asigurarea in bune
conditii a sanatatii mamei si a copilului sau. Concediul medical de maternitate se poate
intinde pe durata a 126 zile calendaristice si poate fi acordat in doua etape, in functie
de recomandarea medicului sau de solicitarea mamei, sub forma concediului medical
prenatal (63 de zile) si a concediului medical postnatal (63 de zile), cu posibilitatea
compensarii intre ele. Concediul postnatal nu poate fi mai mic de 42 zile, conform
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.96/2003.
Suspendarea contractului individual de munca pe durata concediului medical
de maternitate da posibilitatea angajatorului de a incadra pe durata determinata o
persoana care sa preia aributiile de serviciu ale salariatei in cauza pana la revenirea
acesteia la serviciu.
Fiind o situatie speciala, art.60 alin.(1) lit.c) din Codul muncii interzice
angajatorului sa concedieze salariata aflata in concediu de maternitate.

b. concediu pentru incapacitate temporara de munca (art.50 lit b din Codul


muncii)
Concediul pentru incapacitate temporara de munca se acorda salariatului care,
din cauza starii de boala, nu poate desfasura activitatii in slujba angajatorului sau.
Conditiile acordarii acestui concediu si a indemnizatiei aferente sunt stabilite de cap.II
art.12-17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile si
indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial nr.1074 din
29 noiembrie 2005.
Starea de incapacitate temporara de munca poate fi generata de :
- boala obisnuita;
- accidente in afara muncii;
- boli profesionale;
- accidente de munca.
Concediul pentru incapacitatea temporara de munca cauzata de accidente de
munca, boli profesionale si alte boli grave prevazute de art.9 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.158/2005 se acorda indiferent de stagiul de cotizare realizat, iar
indemnizatia este de 100% din baza de calcul prevazuta de legea pensiilor.
Din cauza starii speciale in care se gaseste salariul, legea interzice angajatoului
sa il concedieze (art.60 alin.(1) lita) din Codul Muncii) si suspenda preavizul atat in cazul
concedierii, cat si al demisiei .

c. carantina; art.50 litc) din Codul muncii


In perioada de carantina declarata de inspectorul de sanatate publica ca urmare
a unei boli contagioase care pune in pericol sanatatea unui grup mai mare de indivizi,
contractele de munca ale salariatilor unitatii afectate se suspenda de drept.
In aceasta perioada, salariatilor nu le este permis accesul in unitate, iar lipsa drepturilor
de natura salariala este acoperita prin acordarea unei indemnizatii de asigurari sociale
suportate integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Concediul pentru carantina suspenda contractul de munca al salariatului si il pune la
adapost impotriva unei masuri de concediere ce ar putea fi dispusa de catre angajator.

d. exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori


judecatoresti; art.50 lit.d) din Codul muncii
Prevederea legala vizeaza cazurile de suspendare a contractului de munca prevazute de
legi speciale, care reglementeaza activitatea organelor prin care se exercita cele trei
puteri in stat: executiva, legislativa si judecatoreasca.

e. indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat (art.50 lit.e din


Codul muncii)
Potrivit Legii nr.62/2011, pe perioada in care persoana aleasa in organul de conducere al
sindicatului este salarizata de organizatia sindicala, contractul sau de munca se
suspenda, iar acesta isi pastreaza functia si locul de munca detinute anterior, precum si
vechimea in munca, respectiv in specialitate.
Liderul sindical nu mai lucreaza pentru angajator, pe acest interval, ci pentru sindicatul
care l-a ales.
La revenirea pe postul anterior, persoana care a ocupat o functie de conducere
remunerata in organizatia sindicala va beneficia de un salariu ce nu poate fi mai mic
decat cel pe care l-ar fi obtinut daca nu ar fi parasit acel post.

f. forta majora
Forta majora reprezinta un eveniment cu caracter exceptional, imprevizibil si de
neinlaturat, care atrage imposibilitatea absoluta a desfasurarii unei activitati.

g. in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de


procedura penala (art.50 lit.g din Codul muncii)
Masura arestului preventiv, conform art.146 din Codul de procedura penala, poate fi
dispusa de catre procuror prin ordonanta motivata fata de invinuitul/inculpatul care se
regaseste intr-una din situatiile prevazute de art.148 din Codul de procedura penala, in
legatura cu care exista indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de lege.
Durata arestarii preventive a inculpatului nu poate depasi 30 de zile, in afara de cazul in
care ea este prelungita sau mentinuta in conditiile legii.
h. de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile
ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni
salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru
exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;
i. în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in


urmatoarele situatii:
Contractul individual d munca poate fi suspendat prin manifestarea de vointa a
salariatului, fara a mai fi necesar si acordul angajatorului. Suspendarea nu intervine
asadar, numai "din initiativa" salariatului, ci opereaza prin actul unilateral al acestuia.

a. concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul


copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani (art.51 lit.a) din Codul
muncii)
Concediul pentru cresterea copilului este reglemetat de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.111/2010.
Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului, optional, oricare
dintre parintii firesti ai copilului, precum si una dintre persoanele care au adoptat
copilul, carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copilul in
plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita
tutore.

b. concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, sau, in cazul
copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de
18 ani (art.51 lit.b din Codul muncii)
Concediul si indemnizatia corespunzatoare sunt prevazute de cap.V art.26-30 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158/2005 si se acorda unuia dintre parinti, pe
baza certificatului medical eliberat de medicul de familie. In cazul copilului cu
handicap, parintele trebuie sa prezinte in plus certificatul pentru persoana cu handicap.

c. concediu paternal (art.51 lit. c din Codul muncii)


Concediul paternal se acorda la cererea tatalui care doreste sa participe efectiv la
ingrijirea nou-nascutului, in conditiile Legii 210/1999.
Durata concediului este de 5 zile lucratoare si se acorda in primele 8 saptamani de la
nasterea copilului, in baza certificatului de nastere al copilului.

d. concediul pentru formare profesionala (art.51 lit.d din Codul muncii)


Concediul pentru formare profesionala necesita cel mai adesea acordul angajatorului.
Astfel, concediul pentru formarea profesionala, reglementat de art.149 si urm. din Codul
muncii, necesita incuviintarea expresa a angajatorului, ce trebuie informat in scris cu
privire la domeniul, durata si institutia de formare profesionala

exercitarea unei functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel


central sau local, pe toata durata mandatului;

e. participare la greva;
Conditiile de exercitare a grevei sunt stabilite in capitolul cu acelasi nume
din Codul muncii (art.250 si urm) si de art.40-46 din Legea nr.168/1999, modificata si
completata, privind solutionarea conflictelor de munca.
Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate
si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese numai daca, in
prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin
procedurile de mediere, conciliere sau arbitraj si daca momentul declansarii a fost adus
la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte.

Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale


salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul
individual de munca, precum si prin regulamentul intern.

Cazurile de suspendare a contractului de munca din initiativa angajatorului sunt


reglementate la art.52 din Codul muncii si vizeaza situatiile de fapt care il pot
determina pe acesta sa dispuna incetarea temporara a prestarii muncii si a platii
salariului.
Decizia angajatorului de suspendare a contractului de munca poate fi motivata de :

Cercetarea disciplinara (art.52 alin.1 lit.a din Codul muncii) încetat efectele juridice;
Lit. a) a alin. (1) al art. 52 şi-a încetat efectele juridice ca urmare a declarării
neconstituţionale a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 261 din 5 mai 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 7 iulie 2016.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 261 din 5 mai 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 7 iulie 2016, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, constatându-
se că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României republicată dispoziţiile din legile şi
ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu
pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui
termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, în intervalul 7 iulie 2016-21 august 2016, prevederile art. 52 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii au fost suspendate de drept, încetându-şi
efectele juridice, în data de 22 august 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru
modificarea prevederilor atacate.

b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau


acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută,
până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti*);
Exista doua ipoteze in care poate interveni, in acest temei, suspendarea coontractului
de munca din initiativa angajatorului:
1. Formularea unei plangeri penale de catre angajator importiva salariatului
Prin urmare, daca sunteti vatamat printr-o fapta savarsita de un salariat, aveti
posibilitatea de a sesiza organele de urmarire penala, iar ca o masura de protectie,
puteti dispune in acelasi timp si suspendarea contractului de munca al angajatorului.
Acestuia nu i se mai ingaduie, pentru o perioada de timp, sa presteze activitate in
unitate. Fireste, nu aveti nici obligatia de plata a salariatului.
Daca, in urma plangerii angajatorului, s-a dispus arestarea preventiva a salariatului,
intervine suspendarea de drept a contractului de munca, potrivit art.50 lit.h), din Codul
muncii. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, s-a admis excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României republicată dispoziţiile din legile şi
ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu
pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui
termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 2 august 2015, prevederile art. 52 alin. (1) lit. b)
teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii îşi încetează efectele juridice,
legiuitorul neintervenind pentru modificarea prevederilor atacate.

2. Salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia


detinuta
In acest caz ramane la latitudinea angajatorului sa aprecieze in ce masura fapta
savarsita este sau nu incompatibila cu functia detinuta de salariat in unitate. Angajatorul
va tine cont atat de atributiile expres conferite prin fisa postului, cat si de asteptarile
de conduita din partea salariatului, care ar putea prejudicia imaginea unitatii.

c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului


de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
Suspendarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive
economice,tehnologice, structurale are ca efect incetareatemporara a prestarii
activitatii salariatului si plata salariului de catre angajator.
c^1) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedură
penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina
acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă,
precum şi în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii
împiedică executarea contractului de muncă;

d) detasarea

Detasarea este actul unilateral al angjatorului prin care se suspenda contractul de


munca al salariatului, acesta urmand sa presteze activitate in folosul altui angajator in
schimbul salariului corespunzator.
Intrucat la unitatea care a dispus detasarea salariatul in cauza nu mai presteaza efectiv
activitatea si nu mai primeste salariu, contractul de munca existent intre cele doua parti
se suspenda .
Contractul individual de munca poate fi suspenda, prin acordul partilor, in cazul
concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.
Potrivit art 54 din Codul Muncii, suspendarea contractului individual de munca intervine
prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese
personale.
e) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau
atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

Regulamentul intern

Regulamentul intern este reglemetat de art.241 – 246 din Codul muncii. Acesta se
întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor
salariaţilor, după caz.
Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispziţii:
1. reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii;
2. reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei
forme de încălcare a demnităţii;
3. drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor;
4. procedura de soluţionare a cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale
salariaţilor;
5. reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
6. abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;
7. reguli referitoare la procedura disciplinară;
8. modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice;
9. criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.
Regulamentul intern se comunica de catre angajator salariaţilor. Regulamentul
intern se afişează la sediul angajatorului.
Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziţiile
regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său insa
controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenţa
instanţelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data
comunicării de către angajator a modului de soluţionare a sesizării formulate.

Fisa postului

Fisa postului se intocmeste de catre angajator si cuprinde in general:


1. conditiile de ocupare a postului ;
2. obligatiile specifice functiie ;
3. limitele de competententa ale salariatului.
Fisa postului este anexa la contractului individual de munca.
Aceasta se comunica salariatului odata cu intocmirea si semnarea contractului individual
de munca.
In cazul nerespectarii obligatiilor din codul muncii angajatorul are posibilitatea
sanctionarii salariatului.

S-ar putea să vă placă și