FACULTATEA DE MECANICĂ

Indrumar
 2

Să se proiecteze ştanţa sau matriţa necesară execuţiei piesei din figura 1, producţia anuală fiind
40000  2000  i ,unde i=6, iar numărul de schimburi 1.

30
Ø1
2

60 25
fig.1

Material: OL 42
Producţie anuală: 52000 buc
Grosime: 2 [mm]
 3
A. 1. Analiza piesei.
- citirea şi verificarea desenului.
Analizând schiţa piesei am constatat că această piesă poate să se realizeze având toate cotele
necesare.
- tehnologicitatea piesei.
Operaţiile de deformare la rece prin care se poate realiza piesa sunt:
- perforare;
- decupare;
- retezare;
- materialul piesei
Materialul piesei este OL 42 cu următoarele caracteristici(conform STAS ?……………….):
- principalele domenii de utilizare: organe de maşini supuse la solicitări moderate : biele
, manivele, axe şi arbori, roţi dinţate, piese canelate, forme metalice solicitate uşor.
- condiţii tehnice de calitate: clasa de calitate 1, compoziţia chimică C-0.31 0 0 ; Mn-
0.85 0 0 ; P-0.065 0 0 ; S-0.065 0 0 .
- caracteristici mecanice şi tehnice: limita de curgere RC= 260 [N/mm2]; rezistenţa la
tracţiune Rm=450 [N]; culoarea de marcare negru; alungirea la rupere L0=5.65 S a .??
2. Stabilirea formei şi dimensiunile semifabricatului
Condiţii privind forma pieselor decupate, perforate şi retezate.
-Distanţa minimă dintre orificiile perforate sau dintre marginea piesei şi orificiu se determină funcţie de
forma orificiului, conturul exterior şi grosimea piesei ca în figura 2.
a

a
a
a a
g
g

aa

a>g a>0,7g a>0,8g

a
a
a a
g

a>(1,52)g a>0,8g a>0,9g

Fig.2
 4
Distanţele minime intre muchiile active ale orificiilor plăcilor de tăiere.
Tab.1

a a a a
a a
g (mm) 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6
a (mm) 1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,0 4,4 4,9 5,2 5,5 6,0
g (mm) 2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 5,0
a (mm) 6,4 6,7 7,1 7,4 7,7 8,1 8,5 8,8 9,1 9,4 9,7 10,0

Valorile indicate a de posibilitatea realizării în piesa respectivă a orificiilor din punct de

ţin cont
a
vedere calitativ şi al preciziei. a
a
- Distanţa minimă dintre orificii şi dintre marginea plăcii active şi a orificiului, ţinând cont de
rezistenţa plăcii active, se indică în tabelul 1.
Având g=2 (mm), alegem din tabelul 1 a=4,9 (mm).
Deoarece conturul piesei este circular (fig.2) trebuie îndeplinită condiţia:
a> 0,8  g ; a  0,8  2  a  1,6, deci 4,9  1,6 ;
- Din condiţii de durabilitate a ştanţei în cazul unor contururi ungiulare ale piesei trebuie să se
asigure valori minime ale razelor de racordare conform figurii 3 şi tabelului 2.
b
h

R1
R1
d
h

h


h
h

Fig. 3
Razele minime de racordare la contururile unghiulare (R1 conform fig.3)
Tab. 2
Materialul Decupare Perforare
  90 
  90 
  90 
  90 
Oţel, alamă, aluminiu 0,3g 0,5g 0,4g 0,7g

- decupare
- pentru   90  - pentru   90 
R1=0,5g; R1=1 [mm]; R1=0,3g; R1=0,6 [mm];
- la decupare detaliile conturului profilat al piesei trebuie să respecte următoarele condiţii:
h  1,2  g; R 1  0,5  b ; b  1,2  g  1,2  2  b  2,4 mm ;
- la perforare h  g ;

- dimensiunile minime ale orificiilor obţinute prin perforare sunt prezentate în tabelul 3.
 5
Dimensiunile minime obţinute prin perforare.
Tab. 3
Forma Dimensiunea Materialul piesei
orificiului minimă a Oţel alamă aluminiu
orificiului Dur moale cupru
Circulară Diametru d 1,2g 1,0g 0,8g 0,7g
Pătrată Latura a 1,1g 0,9g 0,7g 0,5g
Dreptunghiulară Latura mică b 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g
Ovală Lăţimea b 1,0g 0,9g 0,65g 0,55g
Obs. În cazul în care poansonul se ghidează pe toată lungimea, se obţin şi orificii cu dimensiunea
d=(0,3-0,55)g
În cazul orificiului circular alegem d>1,0g; d>2, deci 12>2;
- La retezare dimensiunea minimă k (fig.4) de separare între două piese se alege conform
relaţiilor:
k=3 [mm], pentru g  1 [mm];
k=(2 - 3)g, pentru g>1 [mm];
Deoarece g=2 [mm] alegem k=(2 - 3)g;
k=2,5*2; k=5 [mm];
- Precizia pieselor obţinute prin decupare,
retezare şi perforare este indicată în tabelele 4, 5,
k

6, 7,8.
k

k
k

Fig. 4
Precizia obţinută prin operaţiile de tăiere la foarfece (în mm).
Tab. 4
Grosimea Lăţimea benzii, în [mm]
materialului în [mm] sub 50 51 – 100 101 – 200 201 - 300 301 – 500 peste 600
sub 0,5 0.25 0.50 0.75 1.00 1.20 1.50
0,5 – 1,0 0.50 0.75 1.00 1.00 1.20 1.50
1,1 – 2,0 0.75 0.75 1.00 1.25 1.50 2.00
2,1 – 3,0 1.00 1.00 1.25 1.50 1.80 2.20
3,1 – 4,0 1.00 1.25 1.50 1.50 2.00 2.50
6,1 – 7,0 1.25 1.50 1.80 2.00 2.20 2.50
7,1 – 10,0 1.50 1.80 2.20 2.20 2.50 3.00

Precizia la dimensiunile pieselor obţinute prin decupare (în mm).

Tab. 5
Grosimea Dimensiunile piesei, în [mm]
materialului în [mm] Pînă la 50 50 – 120 120 – 260 260 - 500
0,2 – 0,5 0.1/0.03 0.15/0.05 0.20/0.08 0.30/0.10
0,5 – 1,0 0.15/0.04 0.20/0.06 0.30/0.10 0.40/0.15
1,0 – 2,0 0.20/0.06 0.30/0.10 0.40/0.12 0.50/0.15
2,0 – 3,0 0.30/0.10 0.40/0.12 0.50/0.15 0.60/0.20
3,0 – 4,0 0.40/0.10 0.50/0.15 0.60/0.20 0.80/0.25
4,0 – 6,0 0.50/0.30 0.60/0.40 0.80/0.50 1.00/0.70
6,0 – 10,0 0.70/0.50 0.80/0.50 1.00/0.70 1.20/0.80
 6
Precizia la dimensiunile pieselor obţinute prin perforare (în mm).
Tab. 6
Grosimea materialului Dimensiunile orificiului, în [mm]
în [mm] pînă la 10 10-50 50-100
0.2-1.0 0.06/0.02 0.08/0.04 0.10/0.08
1.0-4.0 0.08/0.03 0.10/0.06 0.12/0.10
4.0-10.0 0.10/0.06 0.12/0.10 0.20/0.15

Precizia distanţei între două orificii alăturate, (în mm).

Tab.7
Grosimea materialului Dimensiunile dintre orificii, în [mm]
în [mm] pînă la 50 50-150 150-300
pînă la 1.0  0.10/  0.03  0.15/  0.05  0.20/  0.08
1.0-2.0  0.12/  0.04  0.20/  0.06  0.30/  0.10
2.0-4.0  0.15/  0.06  0.25/  0.08  0.35/  0.12
4.0-6.0  0.20/  0.08  0.30/  0.10  0.40/  0.15

Precizia distanţei dintre marginea orificiului şi conturul piesei, (în mm).

Tab.8
Grosimea materialului Distanţa de la marginea orificiului la contur, în [mm]
în [mm] pînă la 50 50-150 150-300
pînă la 1.0  0.50/  0.25  0.60/  0.30  0.70/  0.35
1.0-2.0  0.50/  0.25  0.60/  0.30  0.70/  0.35
2.0-4.0  0.60/  0.30  0.70/  0.35  0.80/  0.40
4.0-6.0  0.70/  0.35  0.80/  0.40  1.00/  0.60

În funcţie de grosimea materialului alegem din tabelele de mai sus următoarele:

-pentru retezare precizia este 1,0 (tab.4) pentru lăţimea benzii cuprinsă între 101-200 [mm];
-pentru decupare precizia este 0.30/0.10 (tab.5) pentru dimensiunea piesei între 50 şi120 [mm];
-pentru perforare precizia este 0.10/0.06 (tab.6) pentru dimensiunile orificiului de 12 [mm];
-pentru distanţa dintre două orificii alăturate precizia este  0.20/  0.06 (tab.7) pentru
dimensiunile dintre orificii cuprinse între 50 şi 150[mm];
-pentru distanţa dintre marginea orificiului şi conturul piesei precizia este  0.50/  0.25 (tab8)
pentru distanţa de la marginea orificiului la contur pînă la 50 [mm];

3. Stabilirea schemei de lucru, analiza croirii

Croirea materialelor pentru ştanţare

Prin croire se înţelege repartizarea judicioasă pe suprafaţa semifabricatului a produsului cu forme
bine determinate, în vederea tăierii acestuia astfel încît deşeurile să fie minime, pentru economisirea
maximă a materialului.
În funcţie de configuraţia piesei şi modul de aşezare a piesei pe bandă cantitatea de deşeuri poate
fi mai mare sau mai mică. Sunt situaţii cînd însă la croirea materialului apar deşeuri care nu pot fi evitate
ca în exemplul din figura 5.
1 2

5
4

Fig.5 1
 7

Croirea tablei în benzi sau semifabricate individuale

Pentru economisirea de material croirea tablei se face conform fîşiei de croire care se întocmeşte astfel
încât deşeurile să aibă valori minime.
Croirea tablelor poate fi:
-croire transversală figura 6a.
-croire longitudinală figura 6b. 5
-croire combinată figura 6c.
4

directia de laminare directia de laminare

Croirea transversală pe Croirea longitudinală pe

foaie de tablă foaie de tablă
directia a.
de laminare b.
1000 1000

1
a
890

890
2000

2000

B
890
1084

580 580 a 1

580
Croirea combinată a semifabricatelor
individuale
c.
Fig.6
Croirea benzilor de metal la ştanţare
Piesele care se ştanţează au forme foarte variate,aşa că amplasarea lor pe banda metalică va fi în
funcţie de forma semifabricatelor. După cantitatea de deşeuri care apar la croirea pieselor pe bandă
procedeele de croire pot fi:-croirea cu deşeu figura 7a, croirea cu deşeuri puţine figura 7b, croirea fără
deşeu figura 7c.

piesa decupata deseu piesa banda

deseu piesa
a. b. c.
Fig.7.
Mărimea puntiţelor
Puntiţele, reprezintă de fapt cea mai mare parte a deşeurilor, şi de aceea, în vederea economisirii de
material, trebuie dimensionate strict,în aşa fel încât să asigure o rigiditate suficientă a benzii, pentru
avansul ei uşor în ştanţă şi decuparea totală a piesei în condiţiile de precizie impuse.
Mărimea puntiţelor depinde de: -grosimea şi duritatea materialului, dimensiunile şi forma piesei,tipul
de croire, tipul avansului.
 8

Valorile puntiţelor în funcţie de grosimea materialuluisunt date în tabelul 9 pentru cazul benzilor
croite înclinat sau întrepătruns.
Dimensiunile minime ale puntiţelor
Tab.9

1
1

a
a
b 1

b 1

Grosimea Puntiţe, în [mm] Grosimea Puntiţe, în [mm]

materialului a1 b1 materialului a1 b1
[mm] [mm]
0,3 1,3 1,3 4,0 3,5 3,5
0,5 1,8 1,8 5,0 4,0 4,0
1,0 2,0 2,0 6,0 4,5 4,5
1,5 2,2 2,2 7,0 5,0 5,0
2,0 2,5 2,5 8,0 5,5 5,5
2,5 2,8 2,8 9,0 6,0 6,0
3,0 3,0 3,0 10,0 6,5 6,5
3,5 3,2 3,2 - - -

Alegem din tabel:-puntiţă marginală a1= 2.5 [mm] şi puntiţă intermediară b1=2.5 [mm].
Determinarea lăţimii benzii
Pentru a calcula lăţimea nominală a benzii (B) se va ţine cont de modul de lucru al ştanţei, de
toleranţa la lăţimea benzii (  l), de valoarea puntiţelor laterale (a1) şi de valoarea jocului dintre
lăţimea maximă a benzii şi riglele de ghidare (j). Calculul lăţimii benzii şi a deschiderii dintre riglele
de ghidare, conform figurii 8 se face după relaţiile din tabelul 10.
Schema pentru determinarea lăţimii benzii.
B B j
j j
a1 D a1
a1
D a l
1
l

A/2 D/2+a1
a. b.
Fig.8
Relaţii pentru calculul lăţimii nominale a fâşiei
Tab.10
Procedeu de alimentare Lăţimea nominală a benzii Distanţa între elem. de ghidare
Cu apăsare laterală Fig.8, a B  D  2  a1  l A  B  j  D  2  a1  l  j
Fără apăsare laterală Fig.8, b B  D  2  (a 1  l)  j A  B  j  D  2  (a 1  l  j)
Relaţia de calcul pentru calculul lăţimii nominale a fâşiei fără apăsare laterală: B  D  2a 1  l   j .
Lăţimea nominală a benzii: B1, 2  D1, 2  2a 1  l   j , unde  l = 0.8 [mm], D1 = 60 [mm], j = 0.75
[mm], D2 = 115 [mm],
B1=60+2(2,5+0,8)+0,75=67,35 [mm]; B2=115+2(2,5+0,8)+0,75=122,35 [mm];
Distanţa între elementele de ghidare A:
A1=B1+j=67,35+0,75=68,1[mm]; A2=B2+j=122,35+0,75=123,1 [mm];
 9

La calculul lăţimii benzii se va ţine seama de câteva indicaţii:

- benzile sub 0,3 mm grosime, se prelucrează fără strângere laterală pentru a evita
deformarea benzii.
- la folosirea avansului automat, nu se foloseşte apăsarea laterală a benzii, deoarece ar
putea provoca erori de pas din cauza frânării şi patinării benţiiîntre cilindrii sistemului
de avans.
- lăţimea nominală a benzii, pentru cele două situaţii din figura 8 [cu apăsare laterală
(figura 8 a), şi fără apăsare laterală (figura 8 b)] depinde de abaterile la lăţimea benzii
(  l ) date în tabelul 11 şi valoarea jocului j dintre bandă şi riglele de ghidare în tabelul
12.
Abaterile la lăţime (  l ) ale benzii tăiate la foarfece, în [mm]
Tab11
Lăţimea benzii Grosimea benzii, g în [mm]
până la 1 1-2 2-3 3-5
până la 100 0,6 0,8 1,2 2,0
peste 100 0,8 1,2 2,0 3,0

Valoarea jocului, j
Tab. 12
Lăţimea benzii Modul de ghidare al benzii
[mm] Fără apăsare laterală Fără apăsare laterală pentru Cu apăsare laterală
croirea faţă în faţă
până la 100 0,5-1,0 1,5-2,0 până la 5
peste 100 1,0-1,5 2,0-3,0 până la 8
La ştanţele cu poansoane laterale de pas, lăţimea benzii se stabileşte prin adăugarea lăţimii fâşiei
necesare pentru realizarea avansului după cum se vede în figura 9. Valoarea fâşiei a, este dată în tabelul
13, în funcţie de grosimea materialului.
Croirea cu cuţit de pas
a
B
1
B

Fig. 9
Lăţimea marginii tăiate cu poansonul de pas
Tab.13

Grosimea materialului, în [mm] Lăţimea marginii, în [mm]

<1,0 1,5
1,5-2,5 2,0
2,5-3,5 2,5

Lăţimea marginii tăiate cu poansonul de pa pentru o grosime a materialului g=2 [mm] este a=2,0 [mm];
 10
Scheme de lucru.
- varianta 1

P=210

Fig.10
-varianta 2

P=62,5

Fig.11 Cutit de retezare

Alegerea variantei optime a croirii pieselor din bandă se face pe baza coeficientului de utilizare a
materialului, calculat cu relaţia :
S n
  100%
LB
în care:
S – aria piesei fără orificii în [mm2];
L
n – numărul real de piese obţinute; n    întreg;
P
B – lăţimea benzii;
L – lungimea benzii;
- pentru varianta 1:
S n 210 L
  100% ; P= =105 [mm]; L=1500 [mm]; B=67,35 [mm] n    întreg;
LB 2 P
 1500 
n    14 ; S  4505 ,62 [mm ];
2

 105 
4505,62  14
  100%  62%
1500  67,35
 11
- pentru varianta 2:
S n L
  100% ; P  62,5 [mm]; L=1500 [mm]; B=122,35 [mm] n    întreg;
LB P
 1500 
n    24 ; S  4505 ,62 [mm ];
2

 62,5 
4505,62  24
  100%  58%
1500  122,35

Stabilirea schemei de croire

- varianta 2
Cutit de retezare
B

P P P
Perforare
Decupare Retezare

deseu deseu
piesa

Fig.12

Calculul coeficientului de croire kc

A A A A nm
k c  nec  c  c  c ;
Au BP BL Ll
L 1500
unde: n    întreg – numărul de piese n   24 piese;
P 62,5
l 1000
m    întreg – numărul de fâşii m   8 fâşii;
P 122,35
L – lungimea foii de tablă L=1500 [mm];
l – lăţimea foii de tablă l=1000 [mm];
B – lăţimea nominală a benzii B=122,35 [mm];
Ac – aria croielii Ac=4505,62 [mm2];
A  n  m 4505,62  24  8
kc  c   0.57 =57%
Ll 1500  1000
Calculul coeficientului de folosire kf.
Ap Ap Ap Ap  n  m
kf     ; unde Ap=4844,91 [mm2] ;
Au B  P B  L Ll
4844,91  24  8
kf   0,62  62%
1500  1000
 12

4. Calculul forţelor de lucru şi a coordonatelor.

4.1 Forţa şi puterea necesară la operaţiile de ştanţare.

La operaţiile de tăiere pe ştanţe forţa de tăiere se calculează cu relaţia:

F  L  g   [daN ];
unde: L – lungimea conturului tăiat, [mm];
g – grosirea materialului tăiat, [mm];
 - rezistenţa la forfecare, [daN/mm2] din tabelele 14, 15.
Relaţii pentru calculul rezistenţei la forfecare.
Tab.14
Materialul Rezistenţa la forfecare
Oţel (0,75 – 0,90)   r
Alamă Am 63 (0,65 – 0,90)   r
Aluminiu moale (0,75 – 0,90)   r
Aluminiu tare (0,55 – 0,70)   r
Oţel inoxidabil (0,68 – 0,72)   r
Aliaje de titan (0,65 – 0,70)   r
Duraluminiu moale (0,65 – 0,75)   r
Duraluminiu tare (0,60 – 0,65)   r

Pentru calculul rezistenţei la forfecare cu formulele din tabelul 14 se dau indicaţiile:

- pentru g  (0,5  2) [mm] se iau limitele superioare.
- pentru g  (2  4) [mm] se aleg limitele inferioare.
- pentru d  10  g [ mm] se aleg limitele inferioare.

Proprietăţile mecanice ale tablelor de oţel folosite la ştanţare.

Tab. 15
Rezistenţa la Rezistenţa la Alungirea
Denumirea oţelului Marca oţelului forfecare rupere relativă
 , [daN/mm2]  r ,[daN/mm2]  s minim,%
OL 32 28 – 34 32 – 40 33 – 28
OL 34 29 – 36 34 – 42 31 – 26
Tablă subţire de oţel carbon
OL 37 33 – 40 38 – 47 25 – 21
obişnuit
STAS 500 OL 42 36 – 45 42 – 52 23 – 19
g  (0,2  4) [mm] OL 50
OL 60k 52 – 62 60 – 72 14 – 11
OL 70k  60  70 10 - 8
OLC 10 29 34 31
OLC 15 32 33 33
OLC 20 36 42 25
Tablă subţire de oţel carbon de
OLC 25 39 46 23
calitate.
OLC 30 42 50 21
STAS 800
g  (0,2  4) [mm] OLC 35 46 54 20
OLC 40 49 58 19
OLC 45 52 61 16
OLC 50 54 64 14
 13
Rezistenţa la Rezistenţa la Alungirea
Denumirea oţelului Marca oţelului forfecare rupere relativă
 , [daN/mm2]  r ,[daN/mm2]  s minim,%
Tablă de oţel slab aliat de
construcţii, STAS 6928 10 CNS 10 47 54 10  16%
g  (4  10 ) [mm]
Tablă subţire de oţel aliat de
construcţii, STAS 791 65 M 10 51 – 72 60 – 85 10  12%
g  (0,5  4) [mm]
12 C 130 34 40 21
Tablă subţire de oţel înalt aliat, 20 C 130 43 50 20
rezistent la coroziune şi la 30 C 130 43 50 15
temperaturi înalte, STAS 3583 40 C 130 48 56 15
g  (0,8  4) [mm] (recoapte) 10 C 170 43 50 18
12 TC 250 46 54 17
Tablă subţire de oţel înalt aliat,
10 NC180 47 55 35
rezistent la coroziune şi la
temperaturi înalte, STAS 3583
g  (0,8  4) [mm] (călită) 10 TNC 180 48 54 40
E I – 3,5
Tablă subţire de oţel silicios E II – 3,0 35 40 -
electrotehnic, STAS 6733 ; E III – 2,6
g  (0,2  0.5) [mm] E III – 2,4
E III – 2,2 43 50 -
E III – 2,0

Proprietăţile mecanice ale materialelor benzilor de oţel .

Tab. 16
Rezistenţa la Rezistenţa la Alungirea
Marca rupere relativă
Felul benzii forfecare
oţelului  s minim,%
 , [daN/mm2]  r ,[daN/mm2]
OLC 15 28 – 43 32 – 50 22
OLC 20 28 – 47 32 – 55 20
OLC 25 30 – 52 35 – 60 18
recoaptă OLC 30 – 35 35 – 56 40 – 65 16
OLC 40 – 45 38 – 60 45 – 70 15
OLC 50 – 55 38 – 65 45 – 75 12
Bandă de oţel de
OLC 60 – 65 38 - 65 45 – 75 10
construcţie, laminată
la rece STAS 880 OLC 15 38 – 69 45 – 80 3
g  (0,1  3) [mm] OLC 20 43 – 73 50 – 85 2
OLC 25 47 – 77 55 – 90 2
OLC 30 – 35 56 – 82 65 – 95 2
ecruisată
OLC 40 56 – 86 65 – 100 2
OLC 45 60 – 90 70 – 105 1,5
OLC 50 – 55 64 – 95 75 – 110 1,5
OLC 60 – 65 64 - 100 75 - 115 1
 14
Rezistenţa la Rezistenţa la Alungirea
Marca rupere relativă
Felul benzii forfecare
oţelului
 , [daN/mm ]2
 r ,[daN/mm 2
]  s minim,%

OSC 7 După recoacere joasă

OSC 8 56  65  20
65 M 10
OSC 9
Bandă din oţel de scule şi din oţel
pentru arcuri. OSC 10
65 75 10
g  (0,1  0,3) [mm] OSC 11
OSP 10
OSC 12
ARC 1
82 95 -
OSP 15 Cr
13 C 130 35 40 21
30 C 130 43 50 20
Bandă de oţel înalt aliat, rezistent la
10 NC 180 46 - 50 54 - 58 35
coroziune şi la temperaturi înalte.
g  (0,1  0,2) [mm] 10 TNC 180 46 54 40
7 Nb Nc 180 46 54 40
15 Nc 230 50 58 45

Rezistenţa la forfecare a oţelului încălzit, în [daN/mm2]

Tab. 17
Temperatura [C]
Marca oţelului
20 500 600 700 800 900
OL 32; OL 34; 36 32 20 11 6 3
OL 37; OL 42; 45 45 24 13 9 6
OL 50; 53 55 33 16 9 7
OL 60 k; 60 58 38 19 9 7
OLC 10; OLC 15; 36 32 30 11 6 3
OLC 20; OLC25; 45 45 24 13 9 6
OLC 30; OLC 35; 53 55 33 16 9 7
OLC 40; OLC 45;OLC 50; 60 58 38 19 9 7

Propietăţi mecanice ale unor metale sau aliaje neferoase.

Tab.18
Denumirea Rezistenţa la Rezistenţa la Alungirea
Marca rupere relativă
materialului Starea forfecare
materialului  s minim,%
sau aliajului  , [daN/mm2]  r ,[daN/mm2]
Am 63 Moale, trasă la 26 30 35
Am 58 rece 30 35 25
Alamă
Am 63 Dură, trasă la 36 42 10
Am 58 rece 40 45 5
Moale 34 39 30
Alamă cu
Am XT 2 Semidură 40 45 25
mangan
Dură 52 60 3
Moale 26 30 38
Bronz Bz 6 Dur 48 55 5
Foarte dur 50 65 2
 15
Denumirea Rezistenţa la Rezistenţa la Alungirea
Marca rupere relativă
materialului Starea forfecare
materialului
sau aliajului  , [daN/mm2]  r ,[daN/mm2]  s minim,%
Moale 18 21 30
Cupru Cu 9, Cu 5
Dur 26 30 3
Zn R2
Zinc Zn D1 12 – 20 14 – 23 40 – 36
Zn D2
Pb1
Plumb Pb2 2–3 2,5 – 4 50 – 40
Pb3

Rezistenţele la forfecare pentru diferitele materiale nemetalice.

Tab. 19
Rezistenţa la forfecare Rezistenţa la forfecare
Materialul Materialul
 , [daN/mm2]  , [daN/mm2]
Hârtie şi carton 2–5 Placaj din mesteacăn 2–3
Carton tare 7–9 Lemn 1–3
Klingherit 4–6 Celuloid 4–6
Răşină artificială 10 – 14 Piele 0,7
Răşină artificială curată 2–3 Cauciuc moale 0,7
Mică 9 – 12 Cauciuc tare 2–6
Textolit 5–8 Hârtie tare 10 – 14

Valoarea coeficientului k sc, pentru calculul forţei de scoatere a materialului

Tab.20
Scoaterea deşeului Scoaterea piesei
Decuparea pieselor din Perforarea în
bandă; puntiţa Perforarea găuririi în piesă grup a
„a”normală găurilor
b
b
b

Materialul a
a
a

Raportul a/b
0,5 0,5-1 1-1,5 1,5-2 peste 2
Oţel 0,03 0,04 0,045 0,05 0,06 0,07 0,07
Cu, Am, Zn 0,02 0,03 0,035 0,04 0,05 0,06 0,06
Al,Duraluminiu 0,025 0,045 0,05 0,06 0,07 0,08 0,08
 16
Elementele profilului deschiderii active (  şi h) în funcţie de grosimea materialului.
Tab.21
Grosimea materialului de h [mm]

ştanţat în [mm] H<20 [mm] H<20 [mm]
0,5 0 10 


6 6
0,5 – 1,0 0  15 
1,7 – 2,5 0  20 
6 8
2,5 – 4,0 0  30 
4,0 – 5,0 0  45 8 10

5,0 – 10,0 1 15 15

La operaţiile de decupare pe ştante forţa de decupare (tăiere), se calculează cu relaţia:

Fd  L  g   [daN ];
unde: L – lungimea conturului tăiat, L=284,84 [mm];
g – grosirea materialului tăiat, g=2 [mm];
 - rezistenţa la forfecare,  =(0,75 – 0,90)   r [daN/mm2] din tabelele 14.
- pentru OL 42 şi o grosime de 2 [mm], alegem  r  (42  52 ) [daN/mm2];
  0,9  52  46,8 [daN/mm2];
Fd  284 ,84  2  46,8  26661 ,02 [daN ];
Forţa necesară împingerii piesei sau deşeului prin orificiul plăcii active:
Fi  k i  Fd  n [daN ];
unde: ki – coeficient de împingere cu valorile:
- 0,03 – 0,07 pentru oţel şi duraluminiu;
- 0,02 – 0,04 pentru alamă;
- 0,03 – 0,05 pentru aluminiu;
Alegem ki=0,07;
- n numărul de piese cuprinse în înălţimea h a orificiului de trecere prin placă;
- h se alege din tabelul 21.
h 8
n    4 buc.
g 2
Fi  0,07  26661 ,02  4  7465 ,08 [daN ];
Forţa necesară desprinderii piesei de pe poanson.
Fscd  k sc  Fd [daN ];
unde: ksc – coeficient de desprindere indicat în tabelul 20; k sc=0,03;
Fscd  0,03  26661 ,02  799 ,03 [daN ];
Forţa totală pentru decupare.
Ftot d  1,3  Fd  Fe [daN ];
unde: Fe –forţa de eliminare a semifabricatului piesei sau deşeului şi ia valorile:
Fe  Fsc  Fi - când eliminarea de pe poanson se face cu o placă acţionată cu elemente elastice;
Fe=Fi când eliminarea semifabricatului de pe poanson se face cu placă de eliminare fixă;
Alegem Fe=Fi= 7465 ,08 [daN];
Ftot d  1,3  26661 ,02  7465 ,08  42124 ,4 [daN];
La operaţiile de perforare pe ştante forţa de perforare se calculează cu relaţia:
Fp  L  g   [daN ];
unde: L – lungimea conturului tăiat, L= 2r  n  2  3,14  6  3  113 [mm];
n=3 numărul de orificii; r=6 raza orificiului;
g – grosirea materialului tăiat, g=2 [mm];
 17
 - rezistenţa la forfecare,  =(0,75 – 0,90)   r [daN/mm ] din tabelele 14.
2

- pentru OL 42 şi o grosime de 2 [mm], alegem  r  (42  52 ) [daN/mm2];

  0,9  52  46,8 [daN/mm2];
Fp  113  2  46,8  10580 ,5 [daN ];
Forţa necesară împingerii piesei sau deşeului prin orificiul plăcii active:
Fi  k i  Fp  n [daN ];
unde: ki – coeficient de împingere cu valorile, ki=0,07;
- n numărul de piese cuprinse în înălţimea h a orificiului de trecere prin placă, n=4 buc;
Fi  0,07  10580 ,5  4  2962 ,5 [daN ];
Forţa necesară desprinderii deşeului de pe poanson.
Fscp  k sc  Fp [daN ];
unde: ksc – coeficient de desprindere indicat în tabelul 20; k sc=0,03;
Fscd  0,03  10580 ,5  317 ,4 [daN ];
Forţa totală pentru perforare.
Ftot p  1,3  Fp  Fe [daN ];
unde:
Fe=Fi când eliminarea semifabricatului de pe poanson se face cu placă de eliminare fixă;
Fe=Fi=2962,5 [daN];
Ftot p  1,3  10580 ,5  2962 ,5  16717 ,15[daN];
Pentru retezare se calculează decât forţa necesară retezării.
Fr  L  g   [daN ];
unde: L – lungimea conturului tăiat, L= 4  a  4  2,5  10 [mm];
a – mărimea puntiţei marginale;
g – grosirea materialului tăiat, g=2 [mm];
 - rezistenţa la forfecare,  =(0,75 – 0,90)   r [daN/mm2] din tabelele 14.
- pentru OL 42 şi o grosime de 2 [mm], alegem  r  (42  52 ) [daN/mm2];
  0,9  52  46,8 [daN/mm2];
Fr  10  2  46,8  936 [daN ];
Fr  Ftot r  936 [daN];
Forţa totală însumată:
Ftot  Ftot d  Ftot r  Ftot p  42124 ,4  936  16717 ,15  59777 ,5 [daN];
Lucrul mecanic este dat de relaţia:
Fg
L [ N  mm ] ;
1000
unde: F – forţa de tăiere [N];
g – grosimea materialului;
 - coeficient din tabelul 22  =0,45;
Valori recomandate pentru 
Tab.22
Grosimea g [mm]  = Fmed/Fmax

Sub 2 0,75…0,55
De la 2 la 4 0,55…0,45
Peste 4 0,45…0,3

597775  2
L  0,45  537,9 [ N  mm ] ;
1000
 18
Ftot  59777 ,5 [daN]  597775 [ N]  59,77  10 [ N]; 4

Calculul puterii efective necesare la ştanţare

Ln
Pe  [ KW ] ; unde
60  1000
n – numărul de curse duble ale culisorului; (tab 22)
537,9  100
Pe   0.8 [ KW ] ;
60  1000
Puterea necesară la volantul presei:
K  Pe
P [ KW ] ; unde K= 1.2 – 1.4 coeficient ce ţine seama de neuniformitatea încărcării;

 = 0.6 - 0.8 randamentul presei.
1.4  0.8
P =1,4 [ KW ] ;
0.8
Puterea necesară la electromotor
P
Pm  [ KW ] ;  tr = 0.98 randamentul transmisiei
 tr

1,4
Pm  = 1.42 [ KW ] ;
0.98

Centrul de presiune al ştanţei.

Centrul de presiune al ştanţei reprezintă punctul de aplicaţie al rezultantei forţelor ce intervin în

procesul de lucru cu ştanţa respectivă.
Pentru a evita apariţia momentelor nefavorabile axa cepului ştanţei trebuie să coincidă cu centrul
de presiune.
Poziţia centrului de presiune se poate determina prin două metode: grafică şi analitică.

a) Metoda grafică
Metoda se bazează pe teorema momentului static – suma momentelor forţelor în raport cu o axă
este egal cu momentul rezultantei forţelor în raport cu aceeaşi axă.
Considerăm planul unei plăci de tăiere pe care sunt aplicate forţele F1…F4 în centrul de greutate al
fiecărui element.

y x3
x4

o4 o
F4 o3
o2 o F3
x2 F2 1
y3
y4
y

y2

F1
y1

x1
x x
Fig. 13
 19
Poziţia centrului de presiune „O” (x,y) se determină cu relaţiile:
F  x  F2  x 2  F3  x 3  F4  x 4 L1  x 1  L 2  x 2  L 3  x 3  L 4  x 4
x 1 1 
F1  F2  F3  F4 L1  L 2  L 3  L 4
F  y  F2  y 2  F3  y 3  F4  y 4 L1  y1  L 2  y 2  L 3  y 3  L 4  y 4
y 1 1 
F1  F2  F3  F4 L1  L 2  L 3  L 4
unde: L1, L2, L3 şi L4 sunt lungimile elementelor de contur.
x1,…x4 şi y1,…y4 – distanţele de la punctele de aplicare ale forţelor F1,…,F4 la axele OX şi OY

Calculul centrului de presiune pentru ştanţa ce trebuie proiectată.

Y

O2

15
100

O3
67,23 Og

83,8

O3
61,2

58,01

45
40

O1
15

15

Fig.14

L1  x 1  L 2  x 2  L 3  x 3  L 4  x 4 37,68  15  37,68  15  37,68  45  284,84  84

x   67,23
L1  L 2  L 3  L 4 37,68  37,68  37,68  284,84
L  y  L 2  y 2  L 3  y 3  L 4  y 4 37,68  15  37,68  100  37,68  40  284,84  61
y 1 1   58,34
L1  L 2  L 3  L 4 37,68  37,68  37,68  284,84
 20
5. Alegerea utilajului.
Alegerea presei ( maşinii de lucru ) se face în funcţie de forţa totală calculată. Având forţa totală
Ftot= 59,77  10 4 [ N]; alegem presa de tipul PE 63 cu următoarele caracteristici din tabelul de
mai jos:
Principalele caracteristici ale unor prese mecanice cu excentric.
Tab.23
Caracteristicile Tipul presei Unitatea de
tehnice principale PEU 6 PEU 16 PE 63 PEL 1 25 PEL 1 40 PEE 80 PEE 125 măsură
Forţa nominală de
6 16 63 25 40 80 125 104 N
presare
Numărul curselor
120 118 100 110 110 45 40 min-1
duble ale culisorului
Numărul treptelor de
reglare ale 7 7 7 6 5 - - -
culisorului
4; 12;
4; 12; 24; 8; 18; 33;
Lungimea cursei 24; 37; 8; 26; 50; 8; 26; 50;
37; 49; 91; 66; 20…100 20…120 mm
culisorului 49; 56; 72; 80; 72; 80;
56; 60; 75; 80;
60
Reglarea lungimii
40 40 60 65 65 90 100 mm
bielei
Distanţa minimă
dintre masă şi
culisor la cursa 90 110 320 280 315 - - mm
maximă şi lungimea
minimă a bielei
Distanţa maximă
- - - - - 355 400 mm
între masă şi culisor
Înclinarea batiului - - - 30  30  - - grade
Deplasarea mesei 140 175 - - - - - mm
Distanţa între axa
160 200 280 200 250 500 355 mm
culisorului şi batiu
Locaşul pentru cep 32x60 40x75 40x75 40x60 40x75 90x85 50x95 mm
Dimensiunile mesei 35x310 365x360 640x500 560x380 710x450 710x900 900x700 mm
Dimensiunile
 125  160  300  180  280 250x400  400 mm
orificiului din masă
Puterea motorului 1,1 2,2 4 1,5 3 3,7 5,5 kw

6. Proiectarea constructivă a ştanţei.

Elementele active ale ştanţei.
H

6.1 Placa activă.

a
Având în vedere varianta constructivă plăcile active se
4
b

pot clasifica astfel:

d

- plăci active în construcţie monobloc;

1
d
B

- plăci active în construcţie asamblată, cu

b

pastile sau segmenţi;

2

1
b

- plăci active din bucăţi;

Plăcile active în construcţie monobloc se execută din
oţel de scule, iar dimensiunile(fig. 15) lor principale se A
stabilesc pe baza unor relaţii empirice astfel:
- grosimea minimă a plăcii se calculează cu relaţia: Fig.15
H  g  K  a  b  7  10  [mm];
 21

- distanţa minimă între marginea plăcii şi a muchiei active:

b1 = H [mm];
- diametrul găurilor pentru fixarea cu şuruburi:
d=6,5 [mm], pentru A<80 [mm], B<60 [mm];
d=8,5 [mm], pentru A=(80 - 120) [mm], B=(60 - 100) [mm];
d=10,5 [mm], pentru A=(120 - 170) [mm], B=(100 - 140) [mm];
d=12,5 [mm], pentru A=(170 - 300) [mm], B=(140 - 200) [mm];
- diametrul găurilor de ştift:
d 1  d  1  2  [mm];
- distanţa minimă între găurile de ştift şi de şurub:
d  d1
b 4  0,8  d  [mm];
2
- distanţa minimă între marginea plăcii şi găurilor de fixare cu şuruburi:
B  b3 B  b3
 1,2  d, pentru d  8,5 [mm] şi  1,4  d, pentru d  8,5 [mm];
2 2
În relaţiile de mai sus s-a notat cu g grosimea materialului, iar cu k, coeficient ce are valoarile:
k=0,6 pentru materiale cu  r =12 [daN/mm2];
k=0,8 pentru materiale cu  r =25 [daN/mm2];
k=1,3 pentru materiale cu  r =80 [daN/mm2];
Dimensiunile de gabarit maxim ale plăcii se stabilesc cu relaţiile:
A  a  2,5  4   H [mm];
B  b  2,5  4   H [mm];
Placa activă a ştanţei (fig.17) ce trebuie proiectată:
- grosimea minimă a plăcii active:
H  g  k  a  b  7  10   2  0,8  207 ,5  120  10  27 [mm];
- distanţa minimă între marginea plăcii şi a muchiei active:
b1 = H = 27 [mm];
- diametrul găurilor pentru fixarea cu şuruburi:
d=12,5 [mm], pentru A=(170 - 300) [mm], B=(140 - 200) [mm];
-diametrul găurilor de ştift:
d 1  d  1  2  12,5  2  10,5 [mm];
- distanţa minimă între găurile de ştift şi de şurub:
d  d1
b 4  0,8  d   10  11,5  21,5 [mm];
2
distanţa minimă între marginea plăcii şi găurilor de fixare cu şuruburi:
b 3  185 [mm];
Dimensiunile de gabarit maxim ale plăcii:
A  a  2,5  4  H  207 ,5  27  4  320 [mm];
B  b  2,5  4  H  120  4  27  250 [mm];
 22

Fig. 16
 23
6.2 Poansoane.
Ca şi plăcile active, poansoanele sunt de o mare varietate constructivă. Ele pot fi clasificate după
diferite criterii cum ar fi:
- după natura operaţiilor: pentru tăiere, îndoire, ambutisare, etc.
- după forma secţiunii transversale: circulare, pătrate, dreptunghiulare, hexagonale, etc.
- după soluţia constructivă: în construcţie monobloc, în construcţie asamblată, etc.
Cele mai simple şi mai des utilizate poansoane sunt prezentate în figura 17.

h
h

h
D1 D1
D1 D1

h D

l
h

l
D D D

l
D

L
L
L

L
d1 d1

l1
l1
l
l

d d
d d
a. b. c. d. e.
Fig.17.

Poansonul pentru perforare.

Alegem varianta constructivă c, de formă circulară, figura 18.

Lungimea poansoanelor poate fi stabilită cu relaţia:
Lp=Hpp+Hpg+Hrg+g+(25 – 30)mm;

H pp  H rg  H pa  H =27 [mm];
unde: Hpp – grosimea plăcii port-poanson;
Hrg – grosimea riglei de ghidare; Hrg=g+(3 – 4) [mm] Hrg= 4 [mm];
Hpa – grosimea plăcii active;
g – grosimea materialului;
Hpg – grosimea plăcii de ghidare;
Lp=Hpp+Hpg+Hrg+g+(25 – 30)= =27+27+4+2+30=90 [mm];
d=12 [mm]; d1=16 [mm]; D=20 [mm]; D1=26 [mm];
h  6  0,1 [mm]; l1=20 [mm];90l=40 [mm]; L=90 [mm];
6±0,1 40 20
26

20

12
16

Fig. 18
 24

Poansonul pentru decupare.

Varianta constructivă este varianta e, având formă dreptunghiulară, ca în figura 19.

Lungimea poansonului pentru decupare este egală cu lungimea poansonului pentru perforare.
L=90 [mm]; h  6  0,1 [mm]; l1=20 [mm];
90
6±0,1 115
20
70

64

60

Fig.19

Poanson pentru retezare

Lungimea poansonului pentru retezare L=90 [mm], având formă dreptunghiulară, ca în figura 20.
90
120
6±0,1
20
28

22

Fig. 20
 25

Placa de bază

Loc pentru marcare

3,2

2
3

h
g

R3

h1
25
12

12
12,5 12,5

12,5

1,6
d1 3,2 d2
12,5

d 1 +3 d2+3

e 1

R
15°
m/2

m
d=a

1
2

a
a
e
R1

k
5

b
7
l

45 R8
° 12,5
3

12,5
d
2,5

d 50 15
12,5

c
j
b 1

Fig.21
Exemplu de notare a unei plăci de bază cu a=125 mm; b=250 mm şi h=75 mm;
Placă de bază 125X250X75 1022-0440

Dimensiunile plăcii de bază sunt: 350x500x63 Tip 1022-0452

- lăţimea plăcii de bază b1=350 [mm];
- lungimea plăcii de bază a1=500 [mm];
- diametrul găurilor pentru bucşele de ghidare d1=30 [mm];
- distanta dintre axele găurilor pentru bucşele de ghidare: e1=400 [mm]; e2=250 [mm];
- grosimea plăcii de bază h=63 [mm];
 26
Dimensiuni în mm
Tab 24.
d1(H7) d2(H7)

Nom.

Nom.
Abat.

Abat.
Codul a b h a1 b1 e1 e2 R h1 c g d4 d5 l j k m

1022-

+0,01
35
0401 63 113 63
0402 50 15 16
0403 35
80 130 80
0404 63 50 113 108
0405 35

+0,019
100 150 100
0406 50 25
0407 35
125 175 125
0408 50 12 14
18 19
0409 40
80 130 80
0410 56
0411 40
100 150 100
0412 56
80 130 133
0413 40
125 175 125
0414 56
+0,023

0415 40
160 210 160
0416 56
0417 40
0418 100 56 200 140
0419 75
0420 40
24 25 30
0421 125 56 225 165 153
0422 100 75
200 20
0423 40
0424 160 56 260
200
0425 75
0426 40
0427 200 56 300 240 163 30
0428 75
+0,023

0429 40
0430 125 56 225 155
0431 75
0432 40
0433 160 56 260 190
0434 75
125 225 188
0435 40 25
0436 200 56 300 230
0437 75 70 40 M16 28 33 95
30 32 35
0438 40
- - - - - -
0439 250 56 350 280
0440 75 70 40 M16 28 33 95
+0,027

0441 40
- - - - - - 25
0442 160 56 260 190
0443 75 70 40 M16 28 33 95
0444 40
- - - - - -
0445 200 56 300 230
160 260 223
0446 75 70 40 M16 28 33 95
0447 40
- - - - - -
0448 56
250 350 250
1022-
75 70 40 95
0,027

0449
40 42 50
1022-
50 28 M16 23 33
0450
200 200 300 300 200 280
1022
63 32
-0451
 27
d1(H7) d2(H7)

Nom.

Nom.
Abat.

Abat.
Codul a b h a1 b1 e1 e2 R h1 c g d4 d5 l j k m

1022-
200 90 300 200 45 M24 34 38
0452
0453 50 28
M16 28 33
0454 250 63 350 250 32

+0,027
10
0455 200 90 300 40 42 280 80 45 M24 34 38 5
0456 50 28
30 M16 28 33
0457 63 415 315 32
0458 90 45
315
0459 50 28 M24 34 38
0460 63 415 315 32
0461 90 45 M30 38 53
0462 250 63 350 336 32 M24 34 38
400 500 400
+0,027

0463 100 40 50 M30 38 53

50 25 25
0464 63 30 32 M24 34 38
500 600 500
0465 100 40 50 M30 38 53
0466 63 32
30 M24 34 38
0,030

0467 315 75 415 315 40 11

50 52 85
0468 110 40 55 M30 38 53 0
0469 63 32
30 M24 34 38
0470 315 400 75 415 500 400 400 40
0471 110 40 55 M30 38 53
0472 63 32
30 M24 34 38
0473 500 75 600 500 40
0474 110
1022- 40 55 M30 38 53
350 600 120 450 700 600 435
0475

Notă:
- Material FC 25 STAS 568-75 sau OT 45 STAS 600-74;
- Toleranţele la dimensiunile turnate după STAS 1592-66;
- Perpendicularitatea găurilor pentru coloane, faţă de suprafeţele lucrătoare, 0,02:300;
- Marcare: Codul plăcii .
 28

Placa superioară

Plăcile superioare pentru ştanţe cu coloane în diagonală se execută în patru forme:

- Forma AI pentru suporţi de ştanţe fără bucşe de ghidare;
- Forma BI pentru suporţi de ştanţe cu bucşe de ghidare;
- Forma AII pentru suporţi de ştanţe fără bucşe de ghidare, cu bordură;
- Forma BII pentru suporţi de ştanţe cu bucşe de ghidare, cu bordură;

Loc pentru marcare

25
C-C C 3,2

6
3

h
1
h
2 3,2

d 1
3,2 d 2

1,6
2,5

R1

50
5

12,5

b
a
d= 2
a

e
f

45°

e 1

Fig 22 (forma AI şi BI )
Exemplu de notare a unei plăci superioare subţire forma AI, având a=100mm; b=125 mm şi
h=40mm:
Placă superioară subţire AI 100X125X40 1022-0521
 29
Dimensiuni în mm Tab.25
Codul d1(H7) d2(H7)

AI şi BI şi

Nom.

Nom.
Abat.

Abat.
a b h h1 a1 b1 e1 e2 R f c d4 d5 l j
AII BII

1022-
35 75
0550

+0,025

+0,025
40 42
0551 50 90
0552 70 110
200

200
1022-
35 75

+0,030

+0,030
0650
52 52
0651 50 90
0652 70 110
0553 35 75

+0,025

+0,025
0554 50 90 40 42
200

280 206
0555 70 110
250

250
0653 35 75

+0,030

+0,030
0654 50 90 52 52
0655 70 110
0556 35 75
+0,025

+0,025
0557 50 90 40 42
0558 70 110
315

0656 35 75
+0,030

0657 50 90 52 52
0658 70 110 315
0559 50 90
+0,025

50 52
0560 70 110
315

0659 50 90
0,530

62 62
0660 70 110
0561 50 90
+0,025

50 52
0562 70 110

M 30
250
400

500

400

115
50 256 90 38 48
0661 50 90 335
+0,530

62 62
0662 70 110
350

0563 50 90
+0,025

50 52
0564 70 110
500

600

500

0663 50 90
+0,530

62 62
0664 70 110
+0,030

0565 50 90
+0,025

50 52
0566 70 110
315

415

315

0665 50 90
+0,530

62 62
0666 70
110
0567 60
+0,025

50 52
0568 80 130
315
400

415

500

400

320
0667 60 110 400
+0,530

62 62
0668 80 130
0569 60 110
+0,025

50 52
0570 80 130
500

600

500

0669 60 110
+0,530

62 62
0670 80 130
1022-
021
+0,

50 50
0571
350
600

450

700

600

100 150 435 355

1022-
030
+0,

62 62
0671
 30
Coloana de ghidare
Loc pentru marcare

l 15 R l2 l2
0,
1,6 5 0,8

1

8°

R
1

d3
d1

d2

d
0,8

d4

60°
3 3 5
0,5
10,5 4
3 2

10
l1
L
Fig 23

Exemplu de notare a unei coloane de ghidare având: d=24 mm şi L=180 mm;

Coloană de ghidare  24x180 1080-0127

Dimensiuni în mm Tab. 26
d (h6) di (n6)
Codul L d2 d3 d4 l l1 l2 R
Nom. Abat. Nom. Abat.
1030-0101 120
0102 130
0103 15 140 15 12
0104 150
0105 165
11 45 16 14
0106 120
0107 130
+0,023
+0,012
-0,011

0108 16 140 16 13
0109 150
0110 165
0111 120
6 15
0112 130
0113 140
18 18 15
0114 150
0115 165
0116 180
14 48 18 16
0117 120
0118 130
0119 140
19 19 16
+0,028
+0,015
-0,013

0120 150
0121 165
0122 180
0123 130
24 24 21 18 10 50 20 18 15
0124 140
 31
d (h6) di (n6)
Codul L d2 d3 d4 l l1 l2 R
Nom. Abat. Nom. Abat.
0125 150
0126 165
0127 180
0128 200
0129 220
0130 130
0131 140
0132 150
0133 25 165 25 22
0134 180
0135 200
0136 220
0137 150
0138 165
0139 180
30 30 27
0140 200
0141 225
0142 250
24 12 22 20
0143 150
0144 165
0145 180
+0,033
+0,017
-0,016

32 32 29
0146 200
0147 225
0148 250
0149 180
0150 200
60
0151 225
0152 250
40 37
0153 40 275
0154 300
0155 325
0156 350
30 16 25 22
0157 180
0158 200
0159 225
0160 250
42 42 39
0161 275
+0,033
+0,017
-0,016

0162 300 15
0163 325
0164 350
0165 200
0166 225
0167 250
0168 275 70
0169 300
50 50 47 40 20 29 25
0170 325
0171 350
0172 200
0173 225 120
0174 250
 32
d (h6) di (n6)
Codul L d2 d3 d4 l l1 l2 R
Nom. Abat. Nom. Abat.
0175 275
0176 300
0177 325
0178 350
0179 200
0180 225
0181 250
0182 275 70
0183 300
0184 325
0185 350
52 52 49
0186 200
0187 225
0188 250
0189 275
0190 300
0191 325
0192 350
0193 250 120
0194 275
0195 300
0196 325 30
0197 350
0198 375
0199 400
0200 70 450 70
67
+0,039
+0,020
-0,019

0201 250
0202 275
0203 300
0204 325
160
0205 350
0206 375
0207 400
0208 450 55 35 30
0209 250 20
0210 275
0211 300
0212 325 30
120
0213 350
0214 375
0215 400
0216 450
75 75 72
0217 250
0218 275
0219 300
0220 325
160
0221 350
0222 375
0223 400
0224 450
 33
d (h6) di (n6)
Codul L d2 d3 d4 l l1 l2 R
Nom. Abat. Nom. Abat.
0225 350
0226 375

+0,045
+0,023
-0,022
0227 400
90 90 87 65 170 40 35
0228 450
0229 500
1030-0230 550

Notă:
- Material: Poz. 1 – OLC 15 STAS 880-66;
Poz. 2 – Pîslă;
- Cementat pe adâncimea de 0,8…1 mm, călit, revenit la 55…60 HRC;
- Găurile de centrare de tip A, după STAS 1361-73;
- Marcare: codul coloanei de ghidare.

Bucşă de ghidare.
1x45°
30°

0,5
1,6 2
D-0,2
d2

d1
d

0,8
R3

8
1x45°
,5

l1
R0

l2
l
Fig. 24

Exemplu de notare a unei bucşe de ghidare având: d=30 mm şi l=93 mm;

Bucşă de ghidare  30x93 1032-0049

Dimensiuni în mm Tab.27
Codul d (h7) D (s6)
d1 d2 l l1 l2
Nom. Abat. Nom. Abat.
1032-0031 58
15 16
0032 73
24 27 10
+0,018

0033 58
16 17
+0,048
+0,035

0034 73
0035 72
18 19
0036 87
28 31 15
0037 72
+0,
02

19 20
1

0038 87
 34
Codul d (h7) D (s6)
d1 d2 l l1 l2
Nom. Abat. Nom. Abat.
0039 43
10
0040 73
24 25
0041 72
15
0042 87
35 38
0043 43
10
0044 73
25 26

+0,059
+0,043
0045 72
15
0046 87
0047 73 48
0048 30 31 78
68
0049 93
42 45
0050 73 48
0051 32 33 78
68
0052 93
0053 82
+0,025

40 41 20
0054 97
52 55 72
0055 82
42 43
+0,072
0056 +0,053 97
0057 88
50 51
0058 103
62 65 78
0059 88
52 53
0060 103
0061 108
10 98
0062 123
+0,030

0063 146
70 71 25 136
+0,039
+0,071

0064 161
90 93
0065 206
30 196
0066 221
0067 146
75 76 25
0068 161
136
0069 146
15
+0,035

+0,101
+0,079

0070 161
90 120 123 91
0071 236
26 256
0072 251

Notă:
- Material: OLC 15 STAS 880-66;
- Cementat pe adâncimea de 0,6…1 mm, călit, revenit la 50…55 HRC;
- Marcare: codul coloanei de ghidare.
 35
Tip A - Cep cu flanşă
Exemplu de notare a unui cep de fixare de formă I tipul A, cu diametrul d1=25mm şi diametrul flanşei
d4=63mm
Cep I A 2563

d 1

Dimensiuni în mm Tab. 49
Diametrul
d4 l5
nominal al d5 d6 d7 l4 l6

4
(h9) (h9)

l
d7
cepului d1
63 45
l6

5
l 25 13 60 15
78 56
8,4 9
1,5x45 o
d 63 45
6
32 72
78 56
d 4
78 58 15, 5 16
40 86
98 10,5 11
76
50 98 96
63 116 92 13 19 120 20 13

u5

d1

Fig. 43 b)
b

Tip B – Cep filetat

Exemplu de notare a unui cep de fixare de forma II, tipul B, cu
diametrul d1=32 mm şi filet M 24X1,5;

l1
Cep II B 32 – M 24X1,5
Degajare
Dimensiuni în mm Tab.50
STAS 3508-70
Diametrul
nominal al d8 b l8 S 1x45°
cepului d1
20 M 16X1,5 8 58 17 d1
M 16X1,5
25 12 68 22
M 20X1,5
M 20X1,5
32 12 79 27
s

M 24X1,5
M 24X1,5
40 16 93 36
M 30X2
50 M 30X2 18 108 46
63 M 42X3 20 128 55
Fig. 43 c)

Inel de reţinere
Dimensiuni în mm
 36

Ø3

d1
2

0,8
Fig.44

Exemplu de notare a unui inel de reţinere având d 1=21 mm;

Inel de reţinere 1053 – 0125
Tab.51
Codul d1 Diametrul
coloanei d
1053-0121 12 15
0122 13 16
0123 15 18
0124 16 19
0125 21 24
0126 22 25
0127 27 30
0128 29 32
0129 37 40
0130 39 42
0131 47 50
0132 49 52
0133 67 70
0134 72 75
1053-0135 87 90
Notă:
- Material: RM4 STAS 893-71;
- Marcare: codul inelului de reţinere.
 37
Normarea execuţiei piesei
Norma de timp
Tpi
NT   TU ; (min/buc);
N
în care:
N - mărimea lotului (poate rezulta din programul anual de fabricaţie împărţit la numărul de zile
lucrătoare dintr-un an);
Tpî - timpul de pregătire încheiere (tab.52, 53);
Tpî  Tpî1  Tpî 2
unde:
Tpî1 - timp pregătitor pentru studierea lucrării, adunarea materialului la locul de muncă,
predarea lotului de piese;
Tpî 2 - timp pregătitor pentru înlocuirea ştanţei;
Tu - timp unitar;
Tu  t b  t a   k 2
unde:
t b - timpul de bază;
1
tb   q (min/buc);
n cd
unde:
n cd - numărul de curse duble /minut;
q - coeficient în funcţie de tipul cuplajului (tab. 55);
k 2 - coeficient ce ţine seama de tipul de adaos (tab. 56);
t a - timp ajutător se calculează cu relaţiile:
a) pentru ştanţarea din fâşii sau benzi cu avans manual:
t a  N m  t a 2  t a 3  t a 4 N m  1  t a 5  t a 6  t a 7  t a 8
ta  1 ;
zs  Nm
b) Pentru ştanţare din semifabricate individuale:
t a  t a1  t a 2  t a 3  t a 4  t a 5  t a 6  t a 7
Obs: Timpul ajutător este calculat pentru producţia de serie mijlocie.
În cazul seriei mici sau mari se va corecta prin înmulţirea lui cu un coeficient K1 (tab.57).
t a 1 - timp ajutător pentru pornirea presei (tab. 58);
t a 2 - timp ajutător pentru luarea fâşiei, aducerea la presă (tab. 59);
t a 3 - timp ajutător pentru aşezarea fâşiei în matriţă (tab. 60);
t a 4 - timp ajutător pentru avansarea fâşiei cu un pas de ştanţare (tab. 61);
t a5 - timp ajutător pentru îndepărtarea deşeurilor (tab. 63);
t a 6 - timp ajutător pentru scoaterea şi îndepărtarea deşeului (tab. 64);
t a 7 - timp ajutător pentru ungerea fâşiei (tab. 66);
t a 8 - timp ajutător pentru întoarcerea fâşiei (tab. 67);
z s - numărul de piese obţinute simultan la fiecare cursă dublă a berbecului presei;
N m - numărul de curse duble ale berbecului în cazul funcţionării cu avans manual;
 38
Tab.52
Nr. Conţinutul Forţa piesei în tone forţă până la
Crt. lucrării 35 85 200
Timpul pentru un lot (min)
Primirea şi studierea lucrării
primirea şi aducerea la locul
de
muncă a materialului
probarea 11 13 16
ştanţei sau a matriţei,
predarea
lotului de piese matriţate sau
ştanţate.
Înlocuirea
Conform tabelului 11.12
ştanţei sau matriţei

Tab.53
Forţa presei
Sub 35 36 - 38 Peste 80
Dimensiunile Felul
Felul acţionării
ştanţei Ştanţei
Simplă Dublă Simplă Dublă Simplă Dublă
Timpul (min)
de retezat
şi decupat 10 - - - - -
150150 combinate
şi 14 - - - - -
ambutisat
de retezat
şi decupat 13 - 14 - - -
250250 combinate
şi 18 22 19 23 - -
ambutisat
de retezat
şi decupat 16 - 17 - 18 -
400400 combinate
şi 23 27 24 28 25 30
ambutisat
de retezat
şi decupat 20 - 21 - 22 -
600600 combinate
şi 28 34 14 36 31 38
ambutisat

Tab.54
Dimensiunea Felul producţiei
maximă a pieselor serie serie serie flux
sau semifabricatelor mică mijlocie mare continuu
obţinute [mm] Producţie anuală în mii de bucăţi
100- 1000-
Până la 50 100 10000
1000 10000
500-
50-250 50 50-500 2000
2000
250-1000 10 10-50 50-500 500
 39

Tab.55
Felul cuplajului q
cu fricţiune 1,05
cu o singură gheară 1,45
cu două gheare 1,25
cu trei gheare 1,17
cu patru gheare 1,13

Tab.56
Timp de adaos pentru
Forţa presei Deservirea Întreruperi pentru
(t.f) locului de odihnă si necesităţi Total Coef.k2
până la muncă fireşti
În % din timpul operativ
35 3 5 8 1,08
85 4 6 10 1,10
200 5 7 12 1,12

Tab.57
Felul producţiei
Detalii
serie mică serie mijlocie serie mare
k1 1,2 1,0 0,8

Tab.58
Timp ajutător t a1
Forţa presei tf
Mecanismul de pornire 35 85 200
timpul Pentru o lovitură
Cu pedală (şezând) 0,008 0,010 0,012
Prin comandă
Cu buton 0,014 0,018 0,023
simplă
Cu manetă 0,015 0,018 0,024
Prin comandă Cu două manete 0,021 0,022 0,028
dublă
Cu două butoane 0,020 0,022 0,025

Tab.59
Timp ajutător- ta2- pentru luarea fâşiei şi aducerea ei la presă
Lungimea Lăţimea fâşiei în mm până la
fâşiei în mm 25 50 75 100 200 300
până la Timpul pentru o fâşie în min
500 0,006 0,008 0,01 0,012 0,016 -
780 0,008 0,01 0,012 0,014 0,018 0,025
1000 0,01 0,012 0,014 0,016 0,020 0,024
2000 0,015 0,017 0,018 0,019 0,023 0,028
 40
Tab.60
Timpul ajutător - ta3 - pentru introducerea fâşiei în ştanţă
Tipul ştanţei
Lungimea
Deschisă Închisă
Tipul fâşiei în
Lăţimea fâşiei în mm până la
ştanţei (mm)
50 100 200 50 100 200
până la
Timpul pentru o fâşie în (min)
500 0,018 0,02 0,022 0,020 0,022 2,024
700 0,019 0,021 0,023 0,022 0,024 0,026
Cu opritor
1000 0,021 0,023 0,025 0,023 0,025 0,027
2000 0,025 0,028 0,023 0,026 0,030 0,033
500 0,023 0,026 0,03 0,025 0,028 0,032
Fără 700 0,025 0,028 0,031 0,027 0,030 0,034
opritor 1000 0,026 0,029 0,032 0,029 0,032 0,036
2000 0,032 0,034 0,036 0,035 0,037 0,040

Tab.61
Timpul ajutător – ta4 - pentru avansarea fâşiei cu an pas în ştanţă
Tipul ştanţei
Lungimea
Deschisă Închisă
Tipul pasului în
Lăţimea fâşiei în mm până la
ştanţei (mm)
50 100 200 50 100 200
până la
Timpul pentru o fâşie în (min)
25 0,005 0,007 0,008 0,007 0,009 0,011
50 0,006 0,008 0,009 0,008 0,010 0,012
75 0,007 0,009 0,010 0,009 0,011 0,014
Cu opritor
100 0,008 0,010 0,012 0,011 0,013 0,017
150 0,009 0,011 0,013 0,012 0,015 0,018
200 0,010 0,012 0,015 0,014 0,017 0,020
25 0,006 0,008 0,010 0,008 0,011 0,014
50 0,007 0,009 0,011 0,010 0,012 0,015
Fără 75 0,008 0,010 0,012 0,011 0,014 0,017
opritor 100 0,009 0,011 0,013 0,012 0,015 0,018
150 0,010 0,012 0,014 0,014 0,017 0,020
200 0,011 0,014 0,017 0,016 0,019 0,023

Tab.62
Coeficienţi de corecţie pentru grosime
Grosimea
benzii din
oţel sau aliaje 0,2 0,5 1 1,5 2 4
de Cu în
[mm] până la
Grosimea
benzii din
aliaje uşoare 0,4 0,8 1,5 2,5 5 7
în [mm] până
la
Valoarea
coeficientului 1,4 1,3 1,2 1,1 1 1,1
de corecţie
 41
Tab.63
Timp ajutător-ta5- pentru îndepărtarea deşeurilor din ştanţă la ştanţarea din fâşii
Tipul ştanţei
Lungimea
Deschisă Închisă
fâşiei în
Lăţimea fâşiei în[ mm] până la
[mm]
50 100 200 50 100 200
până la
Timpul pentru o fâşie până la
50 0,004 0,005 0,007 0,008 0,009 0,011
700 0,05 0,006 0,008 0,009 0,010 0,012
1000 0,005 0,007 0,009 0,009 0,011 0,013
2000 0,007 0,009 0,011 0,012 0,014 0,016
(Continuare)Tab.63
Timp ajutător-ta5- pentru scoaterea şi îndepărtarea deşeurilor de la
matriţarea şi ştanţarea din semifabricate cu bucată
Tipul ştanţei
Suprafaţa Deschisă Închisă
semifabricatului Modul scoaterii deşeului
de la care
Împingerea Scoaterea şi Scoaterea Împingerea Scoaterea şi Scoaterea
provine deşeul
liberă jos în aruncarea în deşeului şi liberă jos în aruncarea în deşeului şi
în[m2]
spatele ladă de aruncarea spatele ladă de aruncarea
până la
presei deşeuri lui în stivă presei deşeuri lui în stivă
Timpul în minute pentru o piesă ştanţată
0,01 0,0063 0,0090 0,0135 0,0081 0,0115 0,0173
0,05 0,01 0,013 0,019 0,013 0,017 0,024
0,10 0,015 0,018 0,024 0,010 0,023 0,031
0,15 0,023 0,026 0,034 0,029 0,033 0,044

Tab.64
Timpul ajutător -ta6- pentru scoaterea pieselor de la
matriţarea sau ştanţarea din semifabricate individuale
Modul scoaterii piesei din ştanţă
Suprafaţa piesei
Scoaterea şi Scoaterea şi Scoaterea şi Scoaterea şi
Felul (semifabricatului)
îndepărtarea aruncarea în aşezarea în aşezarea pe
scoaterii în [mm2]
prin împingere ladă stivă transportor
până la
Timpul pentru o piesă min
1 2 3 4 5 6
0,01 0,0072 0,0117 0,020 0,0135
Scoaterea cu
0,05 0,0126 0,018 0,028 0,022
mâna fără
0,10 0,0162 0,023 0,030 0,026
scule ajutătoare
0,25 - 0,030 0,036 0,032
Scoaterea 0,01 0,0112 0,015 0,028 0,017
dificilă 0,05 0,017 0,023 0,036 0,024
folosind scule 0,10 0,021 0,028 0,046 0,033
ajutătoare
0,25 - 0,038 0,056 0,041
cleşti ,pensete
0,01 0,014 0,023 0,04 0,027
Scoaterea grea
0,05 0,025 0,036 0,056 0,044
cu pârghie prin
0,10 0,033 0,046 0,06 0,052
păcănire
0,25 - 0,06 0,072 0,064
 42

Tab.65
Timpul ajutător-ta6-pentru scoaterea din
ştanţă a piesei la ştanţarea din fâşii
Modul de Dimensiunea laturii mari a piesei [mm]
scoaterea 10 25 50 75 100 150 200 300
piesei Timpul pentru o piesă în [min]
Cu mâna 0,012 0,013 0,014 0,015 0,016 0,017 0,019 0,021
Cu
0,013 0,015 0,017 0,019 0,020 0,021 0,023 0,025
penseta
Prin
0,005 0,006 0,007 0,008 0,009 0,010 0,011 0,012
împingere

Tab.66
Timp ajutător –ta7- pentru ungerea suprafeţelor fâşiei
Lungimea Lăţimea fâşiei în mm până la
Nr. feţelor fâşiei în 50 75 100 150 200 300
unse mm până
Timpul în min pentru o fâşie unsă
la
500 0,025 0,028 0,032 0,036 0,041 0,046
700 0,027 0,031 0,035 0,040 0,045 0,050
1
1000 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,056
2000 0,039 0,044 0,049 0,055 0,062 0,070
500 0,037 0,042 0,048 0,054 0,061 0,069
700 0,040 0,046 0,053 0,060 0,067 0,075
2
1000 0,045 0,052 0,059 0,067 0,075 0,084
2000 0,058 0,065 0,073 0,082 0,093 0,105

Tab.67
Timp ajutător –ta7-pentru ungerea suprafeţei semifabricatului cu bucata
Suprafaţa semifabricatului în [m2] până la
Nr. feţelor unse 0,01 0,05 0,10 0,25
Timpul în minute pentru o piesă unsă
1 0,023 0,036 0,046 0,06
2 0,025 0,055 0,070 0,09
Tab.68
Timp ajutător –ta8-pentru răsturnarea sau întoarcerea fâşiei
Timpul
Lăţimea
Deschisă cu opritor Închisă cu opritor sau deschisă fără opritor
fâşiei în
mm Lungimea fâşiei în [mm] până la
până la 500 700 1000 2000 500 700 1000 2000
Timpul pentru o fâşie în min
50 0,012 0,013 0,014 0,016 0,013 0,014 0,015 0,018
75 0,013 0,014 0,015 0,017 0,014 0,015 0,016 0,019
100 0,014 0,015 0,016 0,018 0,015 0,016 0,018 0,020
150 0,015 0,016 0,017 0,020 0,017 0,018 0,019 0,022
200 0,016 0,017 0,018 0,022 0,018 0,019 0,020 0,024
300 0,017 0,018 0,020 0,024 0,019 0,020 0,022 0,027
 43

Norma de timp
Tpi
NT   TU ;
N
Tpî  Tpî1  Tpî 2  11  23  34 min timp de pregătire încheiere;
Tpî1  11 min timp pregătitor pentru studierea lucrării, adunarea materialului la locul de muncă, predarea
lotului de piese;
Tpî 2  23 min timp pregătitor pentru înlocuirea ştanţei;
Tu  t b  t a   k 2 timp unitar;
N  52000 / 250  208 buc mărimea lotului;
1
tb   q timpul de bază;
n cd
n cd  100 numărul de curse duble /minut;
q  1,05 coeficient în funcţie de tipul cuplajului;
1
tb   1,05  0,0105 min/ buc ;
100
k 2  1,10 coeficient ce ţine seama de tipul de adaos;
t a  N m  t a 2  t a 3  t a 4 N m  1  t a 5  t a 6  t a 7  t a 8
ta  1 timp de adaos;
zs  Nm
t a1  0,010 min timp ajutător pentru pornirea presei;
t a 2  0,023 min timp ajutător pentru luarea fâşiei, aducerea la presă;
t a 3  0,031 min timp ajutător pentru aşezarea fâşiei în matriţă;
t a 4  0,013 min timp ajutător pentru avansarea fâşiei cu un pas de ştanţare;
t a 5  0,011 min timp ajutător pentru îndepărtarea deşeurilor;
t a 6  0,0126 min timp ajutător pentru scoaterea şi îndepărtarea deşeului;
t a 7  0,055 min timp ajutător pentru ungerea fâşiei;
t a 8  0,020 min timp ajutător pentru întoarcerea fâşiei;
z s  1 numărul de piese obţinute simultan la fiecare cursă dublă a berbecului presei;
N m - numărul de curse duble ale berbecului în cazul funcţionării cu avans manual;
N m = 25buc/fâşie;
t a  N m  t a 2  t a 3  t a 4 N m  1  t a 5  t a 6  t a 7  t a 8
ta  1
zs  Nm
0,010  25  0,023  0,031  0,01325  1  0,011  0,0126  0,055  0,020
ta   0,0285
1  25
Tu  t b  t a   k 2  (0,0105  0,0285 )  1,10  0,00033 min
Tpi 34
NT   TU   0,00033  0,00053 min
N 208
 44
Alegerea variantei optime de proces tehnologic

Pentru obţinerea unei piese ştanţate sau matriţate la rece sunt posibile mai multe variante de
proces tehnologic, care pot diferi între ele prin forma şi dimensiunile semifabricatelor folosite, modul de
croire şi gradul de utilizare a materialului, numărul de scule necesare, tipul şi complexitatea acestora,
modul de alimentare cu material şi de evacuare a pieselor şi deşeurilor, presele şi gradul de încărcare al
acestora etc.
Aprecierea măsurii în care aceste variante de proces tehnologic sânt raţionale se face comparând
între ele costurile unei piese realizate pentru fiecare variantă în parte.
Costul pe bucată al unei piese obţinute prin ştanţare sau matriţare la rece rezultă ca suma
cheltuielilor cu materialul şi manopera necesare pentru obţinerea piesei, cheltuieli de regie, cheltuieli cu
amortizarea ştanţei sau matriţei şi presei.
Expresia costului unei piese matriţate este:
C  C mat  C man  C r  C ap  C as [lei/buc],
unde:
C mat - este costul materialului necesar confecţionării unei piese, în lei/buc;
C man - costul manoperei necesare confecţionării unei piese, în lei/buc;
C r - costul regiei totale (pe secţie şi pe uzină) pentru o piesă, în lei/buc;
C ap - amortizarea presei ce revine unei piese, în lei/buc;
C as - amortizarea ştanţei sau matriţei ce revine unei piese, în lei/buc.
Fiecare din termenii costului unei piese se determină cu o relaţie corespunzătoare.
Costul materialului necesar confecţionării unei piese ( C mat ) are expresia:
f g p
C mat  [lei/buc],
10 4 K f
în care:
f - este aria piesei plane (sau desfăşuratei), din care se scad orificiile, în mm2;
g - grosimea materialului, în mm;
 - masa specifică a materialului, în kg/dm3 (tab. 69)
Kf - coeficientul de folosire a materialului, în %;
p - costul unitar al materialului, în lei/kg (tab. 70);

Masa specifică a unor materiale metalice

Tab.69
Materialul Oţel Cupru Alamă Tombac Bronz Alpaca Aluminiu
Masa specifică,
7,8 8,94 8,5 8,7 8,8 8,15 2,7
în kg/dm3

Costul manoperei necesare confecţionării unei piese ( C man ) are expresia:

Sp S Tpt
C man   Tu  r  [lei/buc],
60 60 n 0
în care:
S p - este retribuţia medie orară; se ia 10,70 lei/oră;
S r - retribuţia medie orară a reglorului; se ia 12,10 lei/oră;
Tu - timpul unitar în min; se determină în funcţie de procesul tehnologic stabilit;
Tpî - timpul de pregătire încheiere;
n 0 - numărul de piese din lot, în bucăţi pentru producţia de serie; pentru producţia de masă n 0 se
ia egal cu numărul de piese obţinut la o cursă dublă a culisorului presei, înmulţit cu durabilitatea
ştanţei sau matriţei între două reascuţiri succesive, exprimată în număr de lovituri (tab. 71).
 45
Cota parte din cheltuielile de regie ce revine unei piese are expresia:
R
C r  C man  [lei/buc],
100
în care:
C man - este costul manoperei, în lei/buc;
R - regia totală, în %; pentru secţiile de presare se poate lua R=350 - 370 %.
Cota parte din amortizarea presei ce revine unei piese are expresia:
Vp  A p
C ap    [lei/buc],
n  10 4
în care:
Vp - este valoarea iniţială a presei, în lei (tab. 72)
n - programul anual de fabricaţie, în buc/an;
A p - norma de amortizare a presei, în %; pentru prese cu excentric este de 4,2 %, iar pentru maşini
de îndoit şi debitat tablă, profiluri şi ţevi este de 5 %;
 - gradul de încărcare a presei cu fabricarea programului anual de piese dat, în %.
Pentru determinarea gradului de încărcare  se foloseşte relaţia:
Ftn NT  n
  100   100 [%],
Ftd  n p 60  z1  n s  d s  k r  n p
 46

Tab.70
Materialul Simbol Forma de Grosimea g, Forma tablei, lăţimea Costul p
Denumire livrare [mm] benzii [mm] [lei/kg]
Cupru Cu 99,9 table 0,3 - 5,0 500-10002000 93,35-87,40
benzi 0,1 - 4,0 10-450 şi peste 91,60-82,10
Cu n 40 table 0,3 – 5,0 (300-1000) 75,75-67,60
(1000-2000)
benzi 0,1 – 4,0 10-450 şi peste 93,45-69,70
table 0,3 - 5,0 (300-1000) 78,55-70,40
(1000-2000)
Alamă Cu n 37 benzi 0,1-4,0 10-450 şi peste 96,95-73,20
table 0,3-5,0 (300-1000) 82,40-74,25
(1000-2000)
Cu n 30 benzi 0,1-4,0 10-450 şi peste 101,00-77,25
table 0,3-5,0 (300-1000) 88,55-80,40
(1000-2000)
Cu n 20 benzi 0,1-4,0 10-450 şi peste 106,70-82,95
table 0,3-5,0 (300-1000) 91,10-82,95
(1000-2000)
Cu n 15 benzi 0,1-4,0 10-450 şi peste 109,05-85,30
table 0,3-5,0 93,80-85,65
(300-1000)
(1000-2000)
Cu n 10 benzi 0,1-4,0 112,1-88,35
10-450 şi peste
Bronz Sn Bz 6 table 0,1-4,5 (250-350) 248,00-134,30
şi peste (1000-2000)
benzi 0,1-2,0 10-49 şi peste 333,70-142,10
şi peste
Alpaca table 0,1-4,0 (300-500) 143,75-78,80
Cu Ni 18 şi peste (1000-2000)
Zn 20 benzi 0,1-4,0 10-49 şi peste 156,75-81,40
şi peste
Aluminiu table 0,25-5,0 (500-1500) 34,30-31,40
Al 99,5 (500-3000)
benzi 0,1-3,0 20-1500 37,00-31,40

Aliaje de table 0,3-4,0 lăţimi 500-1000 51,50-36,50

aluminiu benzi 0,1-3,0 20-1500 42,40-35,80
Oţel tabla table 0,25-1,0 (750-1000) 7,12-5,39
neagra (1500-2000)
TD table 0,3-3,0 (750-1000) 7,52-5,70
(1000-2000)
benzi 0,2-4,0 10-700 11,42-9,60
Al-A3 table 0,4-3,5 (800-1500) 9,15-7,40
(1500-4000)
benzi 0,3-3,0 80-750 12,10-10,15
Tablă zincată table 0,3-4,0 (620-1000) 12,55-6,06
(1000-2500)
Tablă cositorită table 0,25-0,4 (512-535)(712-765) 23,2-17,6
table 0,5-0,65 (650-1200) 9,13-8,48
Table şi benzi (1000-4000)
electrotehnice benzi 0,5-0,65 50-1200 7,18-4,74
 47
Observaţii: Valorile mai mari ale costului sânt pentru dimensiunile mai mici

Durabilitatea medie a ştanţelor şi matriţelor între două recondiţionări

Tab.71
Tipul Materialul Numărul de lovituri (în mii) între două recondiţionări succesive,
ştanţei sau pentru o grosime g a materialului [mm]
matriţei De la 0,5 0,3-1,0 1,0-3,0 3,6-6,0 Peste
până la 0,3 6,0
De decupat Alamă 51-63 45-51 30-40 - -
Oţel 17-21 15-17 10-15 7-10 5
De perforat şi retezat Alamă 45-51 33-45 29-33 - -
Oţel 15-45 11-15 9-11 6-9 4,5
De îndoit Alamă 105-138 84-105 51-87 - -
Oţel 35-46 25-35 17-25 14-17 17
De ambutisat şi format Alamă 69-87 54-63 45-54 - -
Oţel 23-29 18-23 15-18 11-15 8
De decupat şi ambutisat Alamă 51-69 45-51 33-45 - -
Oţel 17-23 15-17 11-15 9-11 7
Cu acţiune succesivă Alamă 33-42 27-33 21-27 - -
Oţel 11-14 9-11 7-9 5,7-7 3,5
De ambutisat Alamă 120-138 102-120 87-102 - -
Oţel 40-46 34-40 29-34 17-29 1

în care:
Ftn - este fondul de timp necesar pentru realizarea programului anual de fabricaţie n, în ore;
Ftd - fondul de timp disponibil al unei piese într-un an, în ore;
n p - numărul de prese folosite pentru realizarea programului anual de fabricaţie;
N t -norma tehnică de timp pentru obţinerea unei piese, în minute;
z 1 -numărul de zile lucrătoare dintr-un an, se ia 307 zile;
n s -numărul de schimburi dintr-o zi;
d s -durata schimbului, în ore;
k r -coeficient pentru reparaţiile preselor, are valorile 0,95- 0,97;
Cota parte din amortizarea ştanţei sau matriţei ce revine unei piese are expresia:
k  Vs
C as  [lei/buc],
n
k este o constantă care are valori întregi (tab.73) şi ţine seama de raportul anual de fabricaţie şi
durabilitatea totală a ştanţei sau matriţei, în bucăţi (tab.74)
 48

Tab.72
Nr Preţul de producţie şi de livrare
Denumirea ţi tipul presei
crt Vp, [lei]
Presă cu excentric cu batiu înclinabil, prevăzută cu cuplaj,
1 41390
mecanic cu pană rotitoare, tip PAI-6,3
Presă cu excentric cu batiu înclinabil, prevăzută cu cuplaj
2 52000
mecanic cu pană rotitoare, PAI-16
Presă cu excentric cu batiu înclinabil, prevăzută cu cuplaj
3 65600
pneumatic, tip PAI-16A
Presă cu excentric cu batiu fix şi masă reglabil,prevăzută
4 72000
cu cuplaj pneumatic,tip PAR-16A
Presă cu excentric cu batiu înclinabil,şi cuplaj mecanic,
5 76000
tip PAI-25
Presă cu excentric cu batiu înclinabil şi cuplaj pneumatic,
6 86000
PAI-25A
Presă cu excentric cu batiu fix şi masă reglabilă, prevăzută
7 90000
cu cuplaj pneumatic, tip PAR-25 A
Presă cu excentric cu batiu înclinabil şi cuplaj mecanic,
8 94000
tip PAI-40
Presă cu excentric cu batiu înclinabil şi cuplaj pneumatic,
9 135000
tip PAI-40 A
Presă cu excentric cu batiu înclinabil şi cuplaj mecanic,
10 126000
tip PAI-63
Presă cu excentric cu batiu înclinabil şi cuplaj pneumatic,
11 160000
tip PAI-63 A
12 Presă hidraulică de ambutisare,tip PH-40 203000
13 Presă hidraulică de ambutisare,tip PH-100 277400
14 Presă hidraulică de îndoit tablă,tip PT-63 211400
15 Presă hidraulică de îndoit tablă,tip PT-100 231000
16 Foarfece ghilotină,tip RG-825 270000
17 Foarfece combinată pentru profile, tip FP 14 195000

Tab.73
n
pînă la 1 1-2 2-3 3-4
N
k 1 2 3 4
Observaţii: - n reprezintă programul anual de fabricaţie, în bucăţi pe an;
-N este numărul de piese obţinute cu ştanţa sau matriţa respectivă pînă la uzarea ei totală şi
este egal cu numărul de piese obţinute la o lovitură (cursă dublă a culisoului presei),
înmulţit cu durabilitatea totală a matriţei, ăn lovituri (tab.74)
n
Constanta k se obţine prin rotunjirea raportului la valoarea întreagă imediat superioară.
N
 49
Durabilitatea totală a diferitelor tipuri de ştanţe şi matriţe (în mii de lovituri)
Tab.74
Materialul părţilor active
Grosimea
Tipul ştanţei sau matriţei Materialului
oţel carbon oţel aliat
mm
0,25-0,5 700-1000 1100-1400
1,0 500-700 700-1000
Ştanţă de decupare 1,5 350-550 550-800
(cu coloane de ghidare) 2,0 250-450 400-680
3,0 250-400 400-600
6,0 150-300 250-450
Ştanţă de perforare până la 4 150-250 250-400
Matriţă de îndoire, simplă până la 3 900-1100 1400-1700
Matriţă de îndoire, complexă până la 3 450-600 700-900
Matriţă de ambutisare simplă până la 3 1200-1600 1800-2400
Matriţă de formare până la 3 250-400 400-600
Matriţă de stampare - 100-150 150-200
Observaţie: Valoarea minimă a durabilităţii se referă la matriţarea materialelor mai dure, iar valoarea
maximă la matriţarea materialelor mai moi.

n – programul anual de fabricaţie, în buc/an;

Vs- costul ştanţei sau matriţei, în lei; se determină din tabelul 75. În funcţie de dimensiunile părţilor
active, dimensiunile de gabarit ţi greutatea aproximativă pe baza grupării după mărime a ştanţelor sau
matriţelor, dată în tabelul 76.

Tab75
Grupa şi masa matriţei sau ştanţei
Tipul matriţei
Mici Nu prea mari Medii Mari
sau ştanţei
(10-30 kg) (40-70 kg) (150-200 kg) (400-500 kg)
De decupat, de
2000-2500 3000-3500 6000-9000 10000-13000
formă simplă
De decupat, de
3000-3750 4000-5000 10000-13000 17500-21000
formă complexă
De decupat de formă
6000-7500 9000-11000 17500-21000 25000-28500
deosebit de complexă
De perforat, simplă 1250-1500 2000-2500 4500-6000 7500-10000
De perforat cu multe
- - 9000-22600 18000-4000
poansoane (20-100 găuri)
Simultane, de decupat, simple 3000-3750 4000-6000 9000-12500 15000-20000
Simultane, deformă complexă 7500-9000 10500-13000 21000-25000 30000-37500
Simultane, deformă complexă 12000-15000 1600-20000 30000-35000 40000-50000
Simultane, pentru
4000-7500 8000-12000 13000-16000 25000-30000
decupare şi ambutisare
Succesive de formă simplă 2500-3000 3500-4500 5000-10000 12500-15000
Succesive de formă complexă 4500-5500 6250-8000 15000-17500 22500-27500
Succesive, de formă
9000-12500 13000-17000 22000-30000 30000-45000
deosebit de complexă
Succesive, de ambutisat şi
5000-7000 7500-9000 10000-17500 -
îndoit la mai multe posturi
 50
Grupa şi masa matriţei sau ştanţei
Tipul matriţei
Mici Nu prea mari Medii Mari
sau ştanţei
(10-30 kg) (40-70 kg) (150-200 kg) (400-500 kg)
De îndoit, simple cu strângere 1000-1500 1500-2500 3000-5000 5000-10000
De îndoit, cu pană 4500-7500 8000-13000 15000-20000 21000-30000
De ambutisat, fără strângere 1000-1500 1500-2000 3250-5000 5500-8000
De ambutisat, cu strângere 2500-3500 3500-5000 6000-11000 12500-17500

Observaţii: - costurile indicate sunt pentru matriţele montate pe blocurile normalizate cu coloane de
ghidare;
-gruparea matriţelor după mărime în :mici, nu prea mari, medii şi mari s-a făcut conform
tabelului 76.
Tab.76
Gruparea ştanţelor Masa aproximativă Mărimea de gabarit Dimensiunile plăcilor
sau matriţelor kg mm Active
Mici 10-30 250-400 6050, până la 12094
Nu prea mari 40-70 500-600 14094, până la 200174
Medii 150-200 900-1000 250174, până la 400300
Mari 400-500 1400-1600 420300, până la 600500
Foarte mari 3000-5000 4500-5000 Turnate sau asamblate
Observaţii:- Mărimea de gabarit reprezintă suma semiperimetrului plăcii inferioare (lăţimea +lungimea) şi
înălţimea închisă a matriţei;
-Dimensiunile şi masa matriţelor sunt calculate pentru matriţele destinate blocurilor
normalizate, prevăzute cu coloane de ghidare.

C  C mat  C man  C r  C ap  C as [lei/buc],

f g p
C mat  [lei/buc],
10 4 K f
în care:
f =4844,91 [mm2]este aria piesei plane (sau desfăşuratei), din care se scad orificiile;
g =2 [mm] grosimea materialului;
 =7,8 [ kg/dm3] masa specifică a materialului (tab. 69)
Kf =62% coeficientul de folosire a materialului
p =10 [lei/kg] costul unitar al materialului (tab. 70);
f  g    p 4844,91  2  7,8  10
C mat    1,21 [lei/buc];
10 4 K f 10 4  62
Costul manoperei necesare confecţionării unei piese ( C man ) are expresia:
Sp S Tpt
C man   Tu  r  [lei/buc],
60 60 n 0
în care:
S p =10,70 lei/oră;
S r =12,10 lei/oră;
Tu =0,00033 min;
Tpî =23 min;
n 0 =208 buc
Sp S Tpt 10,70 12,10 34
C man   Tu  r    0,00033    0,033 [lei/buc];
60 60 n 0 60 60 208
 51

Cota parte din cheltuielile de regie ce revine unei piese are expresia:
R
C r  C man  [lei/buc],
100
în care:
C man =0,033 lei/buc;
R=360 %.
R 360
C r  C man   0,033   0,118 [lei/buc],
100 100
Cota parte din amortizarea presei ce revine unei piese are expresia:
Vp  A p
C ap    [lei/buc],
n  10 4
în care:
Vp =72000 lei;
n =52000 buc/an;
A p = 4,2 %;
 =90%.

Vp  A p 72000  4,2
C ap     90  0,052 [lei/buc];
n  10 4
52000  10 4
k  Vs
C as  [lei/buc],
n
k =4;
n=52000 buc;
Vs=9000 lei
k  Vs 4  9000
C as    0,69 [lei/buc];
n 52000

Costului unei piese matriţate este:

C  C mat  C man  C r  C ap  C as  1,21  0,33  0,118  0,052  0,69  2,4 [lei/buc]