PROIECTAREA UNUI SISTEM DE INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ DE MEDIU -INSTRUMENT PENTRU

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI
ORGANIZAŢIEI S.C. CONPET S.A.
 CUPRINS

Denumirea organizaţiei: S.C. CONPET S.A..........................................................................4

1.2. Profilul de activitate.........................................................................................................6
1.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei.............................................7
Capitolul 2.................................................................................................................................10
Descrierea managementului organizaţional.............................................................................10
2.1. Structura organizaţională a organizaţiei S.C. CONPET S.A.........................................10
2.1.1. Structura funcţională (de conducere)......................................................................10
2.1.2. Structura operaţională (de producţie).....................................................................15
Ing. sef foraj..........................................................................................................................20
Serv.......................................................................................................................................20
Serv. Contracte......................................................................................................................20
Ing. sef .................................................................................................................................20
Energetic...............................................................................................................................20
Serv. Marketing....................................................................................................................20
Sectia 4..................................................................................................................................20
Carburanti.............................................................................................................................20
Sectia 1..................................................................................................................................20
Aproviz. si.............................................................................................................................20
Protectia................................................................................................................................20
Consilier............................................................................................................................20
Serv. Aproviz........................................................................................................................20
Sectia 2..................................................................................................................................20
Electrica................................................................................................................................20
Sef. serv................................................................................................................................20
Sondor sef.............................................................................................................................20
Ing. sef..................................................................................................................................20
Automatizari.........................................................................................................................20
Sectia 5..................................................................................................................................20
Transp. auto..........................................................................................................................20
Schela de...............................................................................................................................20
Bir. Organiz..........................................................................................................................20
Sectia 3..................................................................................................................................20
Bir. Ad-tiv.............................................................................................................................20
Schela de...............................................................................................................................20
Cantina..................................................................................................................................20
Schela de...............................................................................................................................20
Dispensar..............................................................................................................................20
2.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizaţiei..........................................21
2.3. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţiale...............................21
Capitolul 3.................................................................................................................................24

2
Cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu asupra managementului S.C.
CONPET S.A............................................................................................................................24
3.1. Consideraţii generale cu privire la relaţia întreprindere – mediu ambiant....................24
3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii. Factorii de influenţă ai mediului care
influenţează întreprinderea...................................................................................................24
3.2.1. Macromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei
..........................................................................................................................................24
3.2.2. Micromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei
..........................................................................................................................................34
M...........................................................................................................................................36
M...........................................................................................................................................36
3.3. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei.....................................................37
3.3.1. Factorul de mediu sol..............................................................................................37
3.3.2. Factorul de mediu aer.............................................................................................38
3.3.3. Factorul de mediu apă.............................................................................................38
3.3.4. Impactul poluanţilor produşi de activitatea desfăşurată de S.C.CONPET S.A.
asupra mediului.................................................................................................................39
3.4. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor în cadrul organizaţiei
S.C. CONPET S.A................................................................................................................40
Structura personalului pe grupe de vârstă.................................................................................47
Anul 2009.................................................................................................................................47
TOTAL.....................................................................................................................................47
CapITOLUL 4...........................................................................................................................53
Proiectarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu specifici organizaţiei S.C.
CONPET S.A............................................................................................................................53
4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031..............................................................................53
4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C. CONPET S.A.................57
4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu ale organizaţiei S.C.
CONPET S.A........................................................................................................................59
4.4. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii performanţelor de
mediu....................................................................................................................................60
4.5. Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu.......................................63
4.6. Identificarea responsabilităţilor de mediu a managerilor organizaţiei (manager general,
manager tehnic, responsabil de mediu).................................................................................83
4.7. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ale
organizaţiei............................................................................................................................85
4.8. Întocmirea diagramei de relaţii de mediu pentru fiecare departament al structurii
organizaţionale......................................................................................................................90
Manager general.......................................................................................................................92
PSI.............................................................................................................................................92
DIRECTOR TEHNIC...............................................................................................................92
Manager general.......................................................................................................................93
DIRECTOR ECONOMIC........................................................................................................93
Oficiul juridic............................................................................................................................95
DIRECTOR GENERAL...........................................................................................................95
Concluzii...................................................................................................................................96
Bibliografie...............................................................................................................................97
CAPITOLUL 1

3
 PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI

Denumirea organizaţiei: S.C. CONPET S.A.

Misiunea organizaţiei constă în :

1. Politica de mediu
În activitatea CONPET protecţia mediului este o preocupare majoră, ca parte
componentă a procesului de transport, reprezentând totodată o obligaţie morală, socială şi
juridică faţă de populaţie şi proprietăţile publice şi particulare. Începând cu anul 2003,
CONPET S.A. a demarat strategia de integrare a mediului cu toate componentele sale, în
politica Uniunii Europene în domeniu .
Principalele elemente ale managementului de mediu sunt:
- stabilirea obiectivelor politicii de mediu;
- întocmirea unor PROGRAME ANUALE DE MEDIU, care urmăresc protejarea mediului
înconjurător cu toate componentele sale;
- identificarea, urmărirea şi controlul surselor de poluare;
- pregătirea de programe de acţiune pentru intervenţii în caz de urgenţă;
- procurarea de echipamente şi utilaje moderne de intervenţie şi instruire a personalului
pentru astfel de situaţii;
- efectuarea unor simulări în caz de avarie pe conducte;
- colaborarea cu Agenţiile de Protecţia Mediului şi agenţiile de resort.
Procedurile de exploatare a sistemului de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere
au fost modificate în conformitate cu reglementările privind protecţia mediului impuse de
legislaţia în vigoare şi de normele internaţionale.
Măsuri organizatorice luate pentru reducerea impactului asupra mediului:
- existenţa unui personal cu atribuţii specifice la fiecare nivel al structurilor organizatorice;
- sarcini privind protecţia mediului în atribuţii personalului de exploatare la toate locurile
de muncă;
- comunicare internă (în cadrul companiei) şi externă (cu autorităţile de mediu) pe baza
rapoartelor periodice;
- „Autorizaţii de mediu” pentru obiectivele existente şi „Acorduri de mediu” pentru cele
noi sau reabilitate;
- programe de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi;
- proceduri privind prevenirea poluării mediului şi modul de intervenţie în cazuri
accidentale.
2. Politica socială şi comunitară
Preocuparea continuă a conducerii societăţii pentru asigurarea unor condiţii de lucru
adecvate a salariaţilor CONPET, a condus la stabilirea unor orientări ferme privind extinderea
activităţilor sociale.
S.C.CONPET S.A. s-a implicat atât în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă
ale salariaţilor săi, cât şi în viaţa comunităţii prin:
- construirea de locuinţe pentru salariaţi;
- amenajarea de micro-cantine la sediile societăţii;
- asigurarea transportului salariaţilor;
- asigurarea echipamentelor de lucru şi protecţie;
- asigurarea asistenţei medicale gratuite;
- construirea şi amenajarea unor baze sportive;

4
 - compensarea parţială a biletelor de odihnă şi tratament;
- amenajarea în cadrul punctelor de lucru de spaţii de cazare pentru echipele de intervenţie;
- sponsorizarea unor acţiuni umanitare şi a unor manifestări cultural-sportive în colaborare
cu Autorităţile Publice Locale.
CONPET S.A. este şi un promotor al activităţilor sportive, clubul sportiv al societăţii
având în palmares titluri de campioni şi vice-campioni în competiţii europene şi naţionale la
karate, popice, ciclism si box .
Colaborarea Patronat - Sindicat se bazează pe respectarea prevederilor Contractului
Colectiv de Muncă în vigoare, astfel încât activitatea să se desfăşoare fără disfuncţionalităţi şi
să se evite convulsiile sociale.
3. Politica economică
Restructurarea tehnologică şi organizatorică a societăţii va avea loc odată cu
finalizarea Proiectului de Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte,
care reprezintă o componentă majoră a Proiectului de Modernizare a Sectorului Petrolier din
România. Acest proiect este parţial finanţat de Banca Mondială, şi se află în faza de finalizare
(probe tehnologice), fiind rezultatul colaborării societăţii cu companii precum ABB
INFORMATION SYSTEMS, TELVENT şi PLE.
Principalele componente ale proiectului sunt:
- reabilitarea sistemului de conducte de transport;
- optimizarea proceselor din staţiile de pompare prin introducerea de tehnologii moderne de
control şi supraveghere compatibile cu sistemul SCADA;
- instalarea unui sistem de telecomunicaţii;
- instalarea SCADA;
- modernizarea şi sistematizarea staţiilor de pompare.
Obiectivele implementării Proiectului de Reabilitare sunt:
- mărirea nivelului de securitate în operarea sistemului de transport;
- reducerea pierderilor de transport;
- optimizarea consumurilor de energie, combustibil şi lubrifianţi;
- reducerea costurilor de operare;
- îmbunătăţirea sistemului operaţional;
Obiectivele acestui program sunt:
- eficientizarea structurii societăţii;
- implementarea noilor activităţi impuse de realizarea reabilitării şi modernizării Sistemului
Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte (instalarea sistemului de telecomunicaţii şi
SCADA);
- introducerea şi dezvoltarea Sistemului Informatic Managerial;
- reorganizarea funcţiilor contabile pentru implementarea şi utilizarea noilor practici de
contabilitate;
- aplicarea unei strategii funcţionale orientată spre controlul costurilor (centre de costuri);
- accelerarea funcţiilor de Protecţie a Mediului şi Calitate.
4. Recunoaştere şi rezonanţa internă şi internaţională
Performanţele obţinute în decursul anilor de CONPET S.A. şi-au găsit recunoaşterea
naţională prin decernarea unor prestigioase trofee în cadrul fiecărei ediţii a „Topului
Judeţean’’ şi a „Topului Naţional al Firmelor’’, clasamente întocmite anual de Camera de
Comerţ şi Industrie a României, respectiv Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Prahova.
Participarea la expoziţii, conferinţe şi congrese internaţionale ne-a adus recunoaşterea pe plan
extern, CONPET devenind una dintre cele mai reprezentative companii româneşti din
industria petrolieră. Pentru echipa managerială a companiei, promovarea imaginii firmei pe

5
plan intern şi internaţional, precum şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul societăţii reprezintă
un obiectiv de maximă importanţă.
Societatea CONPET este membră a unor organisme interne şi internaţionale –
Comitetul Naţional Roman al Consiliului Mondial al Energiei, Federaţia Patronală „Petrol şi
Gaze’’, „UGIR – 1903’’, şi a reprezentant cu succes România la manifestări internaţionale de
prestigiu precum “Congresul Mondial al Petrolului” - cel mai important eveniment în
domeniul petrolier, “Caspian Energy to Europe” sau “Gas & Oil”- Belgrad.
CONPET S.A. este membră a unor organisme interne şi internaţionale precum
« Concordia Petrolieră » , « Comitetul Roman pentru Organizarea Congreselor Mondiale ale
Petrolului » şi « Comitetul Roman al Consiliului Mondial al Energiei ».
În anii 1991, 1994, 1997, 2000 şi 2002 – CONPET S.A. a participat la lucrările
”Congresului Mondial al Petrolului” – cea mai prestigioasă manifestare în domeniu.
CONPET S.A. este o prezenţă constantă la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale,
conferinţe şi seminarii. De asemenea, a obţinut şi „Diploma şi Trofeul de Excelenţă” în anii
1997-2002, pentru rezultate obţinute în ultimii ani, acordat de Camera de Comerţ şi Industrie
a României.

1.2. Profilul de activitate

S.C. CONPET S.A. are ca obiect de activitate aprovizionarea cu ţiţei indigen şi din
import (inclusiv în sistem procesing) şi derivate ale acestuia (gazolina, etan lichid şi condens)
a rafinăriilor din ţară, precum şi tranzitarea de ţiţei pe Dunăre pentru parteneri externi. Acest
produs implică prelucrarea, depozitarea , transportul, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului.
Calitatea, siguranţa transportului şi protecţia mediului sunt susţinute de implicarea
companiei în repararea şi întreţinerea conductelor, utilajelor, echipamentelor şi mijloacelor de
transport din dotare.
Sistemul de transport al S.C. CONPET S.A. constă în 4500 km de conducte, cu
dimensiunile între 2” si 28”, 30 staţii de pompare, câteva sute de cisterne pentru transportul
pe calea ferată, din care 50 sunt proprietatea S.C. CONPET S.A., iar restul închiriate şi 25
puncte de operare şi întreţinere.
Pentru preluarea, depozitarea, transportul şi livrarea ţiţeiului, gazolinei şi etanului,
S.C. CONPET S.A. dispune de două subsisteme distincte şi anume:
A. Subsistemul de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului produse de schelele
de petrol din ţară şi este organizat astfel:
Transportul ţiţeiului – CONPET dispune de 59 puncte de primire a ţiţeiului de la
schele de petrol din teritoriu, şi un punct de primire a ţiţeiului de la Petromar Constanţa
provenit de la platforma din zona Mării Negre. Punctele de primire sunt dispersate pe raza a
23 judeţe fiind racordate la reţeaua de conducte pentru transportul pe calea ferată. Pentru
situaţia din urmă, CONPET dispune de 12 rampe de încărcare a ţiţeiului şi una de descărcare.
Descărcarea ţiţeiului la rafinării se face prin rampe aflate în proprietatea acestora.
Transportul gazolinei - CONPET preia amestecul gazolina-gaze lichide de la 13
schele de petrol prin 18 puncte de primire. Dintre acestea 16 sunt racordate la reţeaua de
conducte magistrale sau locale, transportul făcându-se prin pompare. Celelalte două puncte de
primire evacuează la rampele de încărcare în cisterne de cale ferată.
Transportul etanului - CONPET preia etanul din cadrul instalaţiei de deetanizare
turburea şi-l pompează pe o conducta de φ 59/16’’ la rafinăria Piteşti.
B.Sistemul de transport al ţiţeiului import.

6
 S.C. CONPET S.A. dispune în zona portului Constanţa de patru staţii de pompare
corespunzător celor patru magistrale, respectiv φ 14’’, φ 20’’, φ 24’’, φ 28’’.
În afara ţiţeiului importat pentru consumul intern, pe aceleaşi conducte magistrale se
mai transportă şi ţiţei import processing pe baza unor contracte de prestări servicii încheiate
cu rafinăriile care prelucrează astfel de ţiţei. De asemenea, pe conductele magistrale de import
se transportă în lituri şi ţiţei indigen off shore, extras prin platformele amplasate în Marea
Neagră, primit de la Petromar Constanţa.
Procesul tehnologic de transport prin conducte este relativ simplu şi presupune în
general existentă unei conducte, una sau mai multe staţii de pompare şi rezervoare de stocare.
Pentru realizarea obiectului de activitate firma CONPET are o dotare tehnica
corespunzătoare, elementele principale care compun sistemul de transport fiind:
Rezervoare de ţiţei: firma dispune de un număr de rezervoare amplasate în incinta
staţiilor de pompare, a rampelor de încărcare în cisterne şi în puncte de predare la rafinării.
Capacitatea rezervoareloreste cuprinsă între 500-3000 mc(la staţiile aferente transportului
ţiţeiului indigen) şi între 27000-50000 mc(la staţiile aferente transportului ţiţeiului important).
Rezervoarele servesc la stocarea temporara a ţiţeiului şi la măsurarea cantităţii predate-
primite. Ele sunt de tip atmosferic, cu capac fix sau capac flotant.
Pompele de transport:pompele folosite pentru crearea energiei hidraulice necesara
transportului sunt de doua tipuri:
1.Pompe centrifuge: intreaga retea de transport a titeiului importat este echipata cu
pompe centrifuge, majoritatea din import si o mica parte de fabricatie indigena, actionate cu
motoare electrice intre 100-1200kW si capabile sa realizeze debite de 300-800mc/h;
2.Pompe cu piston: reteaua de transport a titeiului indigen este prevazuta de intregime cu
pompe cu piston, de fabricatie romaneasca, Ele sunt de tipul duplex cu dublu efect sau triplex
cu dublu efect, actionate de motoare electrice cu puteri pana la 160kW si capabile sa realizeze
debite pana la 110mc/h;
Conducte de transport:CONPET dispune de o retea de conducte pentru transportul titeiului,
gazolinei si etanului extinsa pe tot teritoriul tarii.Conductele au diametre cuprinse intre 4” si
28”. Lungimea totala a conductelor magistrale depaseste 3500 km, la care se adauga
conductele locale si de record;
Instalatii si cladirii anexe: statiile de pompare dispun de o serie de instalatii anexe ca: statiile
de pompare dispun de o serie de instalatii anexe ca: instalatii de incalzire tehnologica, pompe
de transfer local, instalatii pentru stins incendii, laboratoare de analize, instalatii de telefonie,
radio, etc.

1.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei

1. Funcţia de previziune presupune scrutarea viitorului şi întocmirea programului de

acţiune. A prevedea înseamnă totodată a pregăti viitorul, a acţiona, considerând că
instrumentul cel mai eficient al prevederii este programul de acţiune.
Obiectivul prioritar al companiei este reprezentat de consolidarea poziţiei de
transportator comun al ţiţeiului brut, al gazolinei, etanului şi produselor petroliere prin
conducte. În viitorul apropiat este prevăzută o îmbunătăţire semnificativă a calităţii serviciilor
prestate tuturor clienţilor prin finalizarea implementării Proiectului de Reabilitare şi
Modernizare a Sistemului Naţional de Transport al Ţiţeiului prin Conducte şi ca urmare a
implementării unui sistem AQ acreditat.

7
 Evoluţia pieţei în care activează CONPET S.A. impune aplicarea unui management
flexibil îndreptat spre segmente tradiţionale sau noi de activitate. Din aceste motive,
CONPET S.A. şi-a stabilit o serie de direcţii strategice, dintre care menţionăm:
- realizarea de investiţii în infrastructura de transport pentru crearea de noi posibilităţi de
conectare a conductelor existente în perimetrele concesionate de Agenţia Naţională de
Resurselor Minerale, unde se vor pune în exploatare noi zăcăminte de ţiţei;
- punerea în funcţiune a unui sistem propriu şi performant de telecomunicaţii, cu posibilităţi
de deservire şi pentru alţi utilizatori;
-conversia parţială a unor conducte de transport existente, aflate în conservare, pentru
transportul de produse petroliere finite;
- reintroducerea în exploatare a unor conducte aflate în conservare prin schimbarea
destinaţiei iniţiale în suport al reţelei de telecomunicaţii;
- elaborarea de noi proiecte şi realizarea de noi investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii de transport al produselor petroliere finite în vederea creşterii potenţialului de
export;
- reluarea tranzitului de ţiţei pe Dunăre pentru partenerii din Iugoslavia;
- atragerea de investiţii şi realizarea de parteneriate, inclusiv parteneriate public-private,
pentru realizarea unor proiecte comune;
- interconectarea la sistemul european de transport ţiţei prin conducte, prin participarea la
realizarea şi operarea unei conducte de transport ţiţei care să lege terminalul petrolier din
portul Constanţa de portul Omisalj din Croaţia şi Trieste în Italia;
- punerea în funcţiune a unui dispecerat naţional la noul sediu central al companiei.
2.Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management din
organizaţie, prin intermediul cărora se stabileşte şi delimitează munca fizică şi intelectuală,
componentele lor ( mişcări, timp, operaţii, lucrări, sarcini etc.) gruparea acestora pe posturi,
formaţii, compartimente de muncă, precum şi atribuirea lor personalului, corespunzător unor
criterii, în vederea realizării în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzonate.
La baza conceperii şi exercitării managementului companiei se află un ansamblu de
principii care au impus o organizare cu un caracter creativ şi dinamic, ce favorizează
desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor, operarea eficientă şi sigură a sistemului de
transport. Astfel, organizarea companiei, bazată pe o structură flexibilă de tip piramidal, ce
are la baza principiul funcţional ce permite un control mai eficient al costurilor, este
fundamentată pe respectarea principiilor privind unicitatea conducerii şi răspunderii,
prioritatea obiectivului general, separarea funcţiunilor companiei şi individualizarea lor.
CONPET S.A. este o societate pe acţiuni, al cărei principal acţionar este statul român
reprezentat prin Ministerul Economiei şi Comerţului.
Structura acţionariatului:
• Ministerul Economiei şi Comerţului deţine 77,6% din acţiuni;
• S.I.F. IV Muntenia deţine 9,5% din acţiuni;
• Acţionari – persoane fizice ce deţin 12,9% din acţiuni.
Adunarea Generală a Acţionarilor:
• 3 reprezentanţi al Ministerului Economiei şi Comerţului;
• reprezentant al S.I.F. IV Muntenia;
• Acţionari persoane fizice.
Consiliul de Administraţie al CONPET S.A. este format din 5 membrii:
 preşedintele Consiliului de Administraţie
 directorul general
 3 reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului

8
  1 reprezentant al S.I.F. IV Muntenia
Consiliul Director al societăţii este format în prezent din:
 Directorul General;
 Directorul Coordonator;
 Directorul Economic;
 Director Dezvoltare;
 Director Transport produse petroliere;
 Director Operare;
 Director Comercial;
 Director de Proiect
Structura de personal , distribuită în 108 puncte de lucru pe raza a 23 de judeţe, este
următoarea:
 Ingineri: 137
 Subingineri: 11
 Economişti: 24
 Jurişti: 7
 Maiştrii: 63
 Tehnicieni: 76
 Contabili: 21
 Funcţionari: 54
Muncitori: 1822

9
 CAPITOLUL 2

DESCRIEREA MANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIONAL

2.1. Structura organizaţională a organizaţiei S.C. CONPET S.A.

Ca exprimare a organizaţiei formale , structura organizatorică a unei întreprinderi se

proiectează pe baza unor norme, reguli, principii şi documente oficiale.
Structura organizatorică, componenta structurii generale a firmei, reflectă anatomia
întreprinderii. Modul de concepere, detaliere, implementare a acesteia influenţează activităţile
impuse de realizarea obiectivelor întreprinderii.
Structura organizatorică poate fi definită ca ansamblu persoanelor subdiviziunilor
organizatorice (direcţii, compartimente, secţii, ateliere) şi al relaţiilor dintre acestea, orientate
spre realizarea obiectivelor prestabilite ale firmei. Aprecierea structurii organizatorice
reprezintă un proces de cunoaştere, înţelegere şi explicare a situaţiei existente prin analiza
detaliată a factorilor care influenţează starea ei. Aceşti factori sunt strategia de dezvoltare a
firmei, tipul şi complexitatea activităţii, dimensiunea firmei, calitatea resurselor umane,
cadrul juridic, statutul juridic.
În ansamblul ei structura organizatorică prezintă două mari părţi:
structura funcţională (de conducere);
structura operaţională (de producţie şi concepţie).

2.1.1. Structura funcţională (de conducere)

Structura de conducere reprezintă ansamblul persoanelor din conducere şi

compartimentelor economice, comerciale, administrative, tehnice, modul de constituire şi
grupare al acestora precum şi relaţiile dintre ele, necesare desfăşurării corespunzătoare a
procesului managerial şi a procesului de execuţie.
În partea referitoare la conducerea firmei şi planul de afaceri trebuie să se prezinte
structura organizatorică, date cu privire la personalul de conducere şi responsabilităţile
acestora, iar în partea referitoare la personal trebuie prezentate date cu privire la personalul
care este necesar pe total, pe structura, categorii economice, categorii de calificare precum şi
salarizarea acestuia.
Pe baza acestor principii şi funcţiilor S.C. CONPET S.A., structura funcţională este
structurată astfel:
 Comisia de Cenzori;
 Consiliul de administraţie;
 Director General
 Control Financiar Interior(C.F.I.);
 Oficiul Juridic;
 • Resurse Umane;
 • Management;

10
  • Director Tehnic;
 • Director de Proiect;
 • Director Economic;
 Director Comercial.
În ansamblu ei structura funcţională S.C. CONPET S.A. abordată ca sistem cuprinde:
I -Componente structuri organizatorice
II –Relatii organizatorice
III-Ordinea componentelor

I. Componentele structurii organizatorice

1. Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică, putând fi definită ca

ansamblu obiectivelor cu atribuţiile, sarcinile, componentele şi responsabilităţile asociate,
care revin spre exercitarea în mod regulat unei persoane angajate în întreprindere.
Postul reprezintă instrumentul prin intermediul căruia se realizează aprecierea
competenţei şi a cunoştinţelor de specialitate necesare personalului.
Evaluarea, salarizarea şi premiile acordate personalului au la bază atribuţiile şi
sarcinile prevăzute în fişa postului şi modul lor de îndeplinire.
Trăsăturile obligatorii ale unui post sunt:
autoritatea formală - limitele în care titularul postului are dreptul de a
acţiona pentru realizarea obiectivelor individuale ale postului;
componenţa profesională - nivelul de pregătire, experienţa care permite
realizarea obiectivelor individuale şi implicit, al celor fundamentale şi derivate ale
firmei ;
responsabilitatea - obligaţia titularului postului de a îndeplini sarcini şi
atribuţii derivate din obiectivele individuale ale postului.
2. Funcţia reprezintă totalitatea posturilor care sunt definite prin aceleaşi caracteristici
principale.
După natura componentelor autorităţii şi responsabilităţilor se disting două tipuri de
funcţii:
de conducere : acestea mai sunt denumite şi atributele conducerii şi sunt
următoarele: previziunea, organizarea, coordonarea, controlul, antrenarea şi evaluarea;
de execuţie - au rolul transpunerii în practică a deciziilor emise de titularii
funcţiilor de conducere.
3. Compartimentul reprezintă o unitate organizatorică cu o structură mai complexă, o
reuniune sub aceeaşi autoritate ierarhică a unui anumit număr de persoane, de posturi cărora
le revin permanent atribuţii şi sarcini bine precizate.
În funcţie de individualitatea atribuţiilor şi sarcinilor pe care le are de îndeplinit, de
volumul acestora, compartimentele pot fi:
A) compartimente elementare - care realizează de regulă o activitate
omogenă, managerul lor aflându-se pe ultima treaptă de delegare a activităţii, toţi ceilalţi fiind
executanţii.

11
 DIRECTOR
COMERCIAL

Serv.
Serv.
Serv. Aprovizionare
Contracte
Marketing si transporturi
Surse
Compartiment elementar

B)compartimente complexe –grupează sub o autoritate unică, fie mai multe compartimente elementare, fie compartimente
elementare şi executanţi nemijlociţi , de exemplu :

12
 Director
General

Director Oficiul Resurse

Bir. M.C. C.T.C.
Comercial Juridic Umane

Serv.
Serv.
Serv. Aprovizionare
Contracte
Marketing si transporturi
Surse

Compartiment complex

13
 II. Relaţiile organizatorice

Relaţiile organizatorice reprezintă ansamblul legăturilor dintre componentele structurii

organizatorice institute prin reglementări oficiale. Acestea pot fi grupate în:
 ierarhice;
 funcţionale;
 de stat major;
 de cooperare;
 de control;
 de reprezentare.
Relaţiile ierarhice – legăturile de autoritate care se stabilesc între manageri şi
executanţi, între şefi şi subordonaţi, ele se concretizează în dispoziţii transmise în sens
descendent şi raporturi efectuate cu sens de circulaţie ascendentă.
În cadrul S.C. CONPET S.A. se stabilesc relaţii ierarhice între Directorul general şi
Oficiul juridic. Aceleaşi relaţii se stabilesc între Directorul general şi Directorul Tehnic,
Mecano - Energetic, Executiv, Economic şi Comercial.
Relaţiile funcţionale servesc la transmiterea reglementărilor, a îndrumărilor şi a
sugestiilor privind modul de acţiune într-un anumit domeniu de activitate. Ele se stabilesc
între persoane care exercită o autoritate funcţională şi precizează cum trebuie făcut.
Acest tip de relaţii se stabilesc în cadrul firmei de exemplu, între Directorul Economic
şi Contabil şef, Serv. Financiar, C.F.I. .
Relaţiile de stat major – se stabilesc între persoane din compartimente de stat major
şi celelalte persoane încadrate în orice alt compartiment al firmei. De exemplu, între
Directorul General şi Consilier probl. sindicale.
Relaţiile de cooperare se stabilesc între persoane ce deţin funcţii situate pe aceeaşi
treaptă ierarhică dar în compartimente diferite în scopul realizării în comun a unor acţiuni
complexe. În cadrul firmei S.C. CONPET S.A. acestea se realizează între Directorul Tehnic,
Directorul Mecano - Energetic, Directorul Executiv, Directorul Economic, şi cel Comercial.
Relaţiile de control apar şi funcţionează între compartimentele specializate în
efectuarea controlului şi celelalte compartimente ale structurii organizatorice şi anume C.F.I.
şi C.T.C.
Relaţiile de reprezentare se stabilesc între managerii inferiori ai firmei şi
reprezentanţii unor organizaţii profesionale, sindicate din interiorul firmei sau persoane fizice
sau juridice din afara firmei. De exemplu, Directorul Economic îi cere Contabilului şef să îl
reprezinte la o conferinţă la care nu poate asista

III . Ordinea componentelor organizatorice

Ponderea ierarhiei (aria de control ) reprezintă numărul de persoane ce pot fi

coordonate nemijlocit şi în mod eficient de un manager. Se apreciază că numărul optim de
subordonaţi pentru managerii aflaţi la nivel superior este de cinci, şase. De exemplu, în cadrul
S.C. CONPET S.A. Directorul comercial are aria de control cinci, iar directorul economic are
ponderea de şase .
Nivelul (treapta) ierarhică reprezintă ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate
pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de top managementul firmei.
În cadrul S.C. CONPET S.A. ordinea componentelor este următoarea:
pe nivelul I se situează Asociaţia Generală a Acţionarilor;
pe nivelul al II-lea se situează Consiliul de Administraţie;

14
 pe nivelul al III-lea se situează Director General;
pe nivelul al IV-lea se situează :Directorul Tehnic, Directorul Mecano – Energetic,
Directorul Executiv, Directorul Economic, Directorul Comercial, Oficiul Juridic, Serv.
Resurse Umane, Consilier probl. sindicale, C.T.C., Biroul M.C.
pe nivelul al V-lea se situează :Ing. şef foraj, Serv. Siguranţa instalaţiilor, Atelierul
P.S.I., Atelierul P.P.M., Sondor şef, Serv. Inspecţie echipament., Ing. şef Energetic, Ing. şef
Automatizări, Serv. Producţie dispecerat, Secţia 4 Carburanţi, Protecţia civilă, Şef. serv.
Probl. gen., Serv. Financiar – Economic, Contabil şef, C.F.I., Serv. Contracte surse, Serv.
Marketing, Serv. Aprovizionare şi transporturi;
pe nivelul al VI-lea se situează : Schela de foraj 1, Schela de foraj 2, Schela de
foraj 3, Schela de foraj 4, Secţia 1 C.E.T., Secţia 2 Electrica, Secţia 3 A.M.C., Bir. Organiz.,
Bir. Ad – tiv., Cantina, Dispensar, Serv. Contab. Investiţiilor, Serv. Finan. Contabil, Oficiul
de Calcul, Serv. Aproviz cu mat., Secţia 5 Transp. auto şi C.F.U.

Structuri formale si organizatorice

Structurile organizatorice formale se referă la structurile definite în mod oficial de

organizaţie. Structura reprezintă modulul după care sunt stabilite relaţiile membrilor unei
organizaţii şi dintre poziţiile pe care aceştia le ocupă.
Spre deosebire de organizarea formală, care este constituită potrivit unor norme,
registre, principii şi este instituită prin documente oficiale, organizarea informală este
alcătuită din ansamblul grupurilor şi al relaţiilor interumane stabilite spontan atunci când
oamenii se asociază într-un domeniu de muncă.
Organizarea informală nu este impusă şi nici nu este interzisă de manageri, ci aceştia
trebuie să accepte şi să înţeleagă organizarea informală, să ia în considerare efectele posibile
ale reacţiilor grupurilor informale la acţiunile pe care aceştia le întreprind, să colereze cât mai
rapid interesele grupurilor informale cu cele ale organizării formale.
Organizarea informală trebuie să fie suficient de puternică pentru a ajuta, dar
insuficient de puternică pentru a domina.
În cadrul organizării informale se pot identifica mai multe tipuri de grupuri, cum ar fi:
1. Grupuri orizontale – include persoane a căror poziţie este situată pe acelaşi
nivel ierarhic. Membrii grupului pot fi din acelaşi compartiment sau din
compartimente diferite. În cadrul S.C. CONPET S.A. un astfel de grup se poate realiza
între persoanele din cadrul Serv. Resurse Umane şi Bir. M.C.
2. Grupuri verticale – persoane situate la diferite niveluri ierarhice formale, cel
mai adesea persoanele pot fi din acelaşi domeniu de activitate. De exemplu, în cadrul
firmei S.C. CONPET S.A. acest tip de grup se poate realiza între inginerul şef
Automatizări şi Secţia 3 A.M.C.
3. Grupuri mixte – combinaţii de două sau mai multe persoane din diferite
domenii de activitate şi diverse poziţii ierarhice. Astfel de grupuri se formează deseori
pe baza unor relaţii comune în afara organizaţiei.

2.1.2. Structura operaţională (de producţie)

Structura de producţie este formată din ansamblul persoanelor compartimentelor şi

relaţiilor organizatorice constituite în vederea realizării directe a obiectului de activitate al
întreprinderii.
15
 Verigile structurale specifice structurii de producţie a S.C. CONPET S.A. sunt :
 secţii de producţie şi de servicii;
 ateliere de producţie şi proiectare;
 laboratoare de cercetare;
 locuri de muncă.
În cadrul acestora sunt realizate operaţii pentru realizarea produselor cerute de
consumatori.

Documente de formalizare a structurii organizatorice

Pentru formalizarea structurii organizatorice sunt necesare următoarele documente:

 Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.);
 Fişa postului;
 Organigrama.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare poate fi structurat pe capitole:
Capitolul I conţine organizarea firmei (dispoziţii generale, activităţi normative
de înfiinţare, obiectul de activitate, tipul de societate, statutul juridic şi prezentarea
structurii organizatorice).
Capitolul II conţine atribuţiile firmei.
Capitolul III prezintă conducerea firmei precizându-se atribuţiile A.G.A.,
C.A, ale Directorului General şi ale Departamentului executiv.
Capitolul IV conţine atribuţiile şi diagrama de relaţii pentru fiecare
compartiment funcţional şi de producţie.
Întreaga activitate din cadru S.C. CONPET S.A. se desfăşoară în baza principiilor,
regulilor şi rutinelor proprii, concretizate în “Regulamentul de organizare şi funcţionare”,
“Regulamentul de ordine interioară”, regulamente şi norme specifice (întreţinere şi reparaţii,
protecţia muncii şi P.S.I., protecţia mediului, salarizare), “Contractul colectiv de muncă”,
toate în conformitate cu legile şi reglementările aflate în vigoare.
Fişa postului este documentul operaţional care prezintă în detaliu elementele impuse
unui salariat pentru a exercita în condiţii normale activitatea.
Conţinut:
 denumirea postului:
 obiectivele postului;
 compartimentul din care face parte;
 tipurile de relaţii;
 atribuţiile, sarcinile postului;
 responsabilităţi, competenţe, cerinţe pentru ocuparea postului.
Fişa postului serveşte ca document organizatoric indispensabil fiecărui salariat şi ca
suport pentru evaluarea muncii compartimentului salariatului.

16
S.C. CONPET S. A.
Ploieşti

FIŞA POSTULUI

1.DENUMIREA POSTULUI : – CONSILIER AL DIRECTORULUI IN PROBLEME

SINDICALE

2.POZIŢIA POSTULUI ÎN STRUCTURA ORGANIZATORICĂ :

- Funcţie de consiliere în probleme sindicale

3.TITULAR POST :
3.1.Numele şi prenumele:
3.2.Marca:

4.CONDIŢII DE OCUPARE A POSTULUI :

4.1.Studii: - absolvent al învăţământului superior tehnic de specialitate
4.2.Vechime: - în munca - întru – un post similar : minim 5 ani
4.3.Alte cerinţe :
- să aibă cunoştinţe tehnico economice, comerciale şi juridice specifice, să cunoască modul
de organizare al societăţii, să cunoască procesele tehnologice, produsele fabricate şi
instalaţiile din componenţa secţiilor de producţie, să fie un bun organizator, să ştie să lucreze
cu oamenii, să fie energic, să dea dovada de perspicacitate.
- să cunoască problemele teoretice şi practice ale profesiunilor exercitate de personalul din
societate.

5.RELAŢIILE POSTULUI :
5.1.Relatii ierarhice:
5.1.1.Este subordonat Directorului General
5.1.2.Nu are personal în subordine
5.2.Relaţii de stat major:
5.2.1.Primeşte atribuţii de la Directorul General
5.3.Relatii funcţionale:
Cu toate serviciile şi secţiile societăţii în vederea soluţionării operative a atribuţiilor care–i
revin prin prezenta.
5.4.Relaţii de colaborare:
Cu Directorii Adj., Directorul Executiv, inginerii şefi, contabilul şef, şefii de secţii şi servicii.
5.5.Relaţii de reprezentare:
Reprezintă directorul în relaţiile cu tematică sindicală, în relaţia cu
persoane juridice sau fizice în limita competenţelor acordate de acestea.

6.ATRIBUŢII :
6.1.Controlează şi urmăreşte relaţia conducerii sindicat, disciplina în muncă şi altele.

17
6.2.Reprezintă conducerea S.C. CONPET S.A. în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice, în
probleme sindicale care pot apărea şi în care sunt implicaşi salariaţi sau membrii ai conducerii
S.C CONPET S.A.
6.3.Informează conducerea S.C CONPET S.A., cu privire la activitatea de sindicat din S.C
CONPET S.A.
6.4.Participă la analiza accidentelor de muncă produse în S.C. CONPET S.A. şi prezintă
directorului concluziile sale privind cauzele care au determinat producerea acestora.

7.RESPONSABILITĂŢI :
7.1.Răspunde faţă de societate pentru actele îndeplinite.
7.2.Răspunde pentru dobândirea de acţiuni ale societăţii în condiţii oprite de lege.
7.3.Răspunde pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă din motive ce-i sunt
imputabile a atribuţiilor ce-i revin în calitate de consilier cu probleme sindicale.
7.4.Răspunde de realizarea oricăror responsabilităţi stabilite prin decizii ale directorului sau
hotărâri ale Consiliului de Administraţie sau ale Consiliului Director.
7.5.În perioada C.O. titularul postului este înlocuit de ….. şi înlocuieşte pe ……. când acesta
este în C.O.

Întocmit
Numele şi prenumele:
Semnătura…………..

Vizat
-Oficiul Juridic
-Bir. Organizare

Titular post:
Nume şi prenume:
Semnătura:………
Data……………..

18
 Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice care redă o parte
din componentele structurii organizatorice: direcţii, compartimente, nivele ierarhice, ponderea
ierarhica, relaţii organizatorice. Ea este un instrument important, folosit în analiza
managementului firmei.

19
 Asociaţia Generală a Acţionarilor

Consiliul de Administraţie

Director General

Director Tehnic Director Director Director Director Comercial

Mecano - Energetic Executiv Economic
Ing. sef foraj
Serv. Serv. Serv.
Oficiul Serv. Contracte
Inspectie echip. Productie Financiar
Serv. Juridic surse
dispecerat economic
Siguranta Ing. sef
instalatiilor Energetic Serv. Marketing
Sectia 4 Serv.Resuse
Carburanti Umane Contabil sef
At. P.S.I. Sectia 1 Aproviz. si
C.E.T. Serv. Contab. transporturi
Protectia
Consilier investitiilor
At. P.P.M. civila
Sectia 2 probl. sindicale Serv. Fin. Serv. Aproviz.
Electrica Sef. serv. contabil cu mat.
Sondor sef
Probl. gen. C.T.C.
Ing. sef Oficiul de Sectia 5
Schela de Bir. Organiz.
Automatizari Bir. M.C. calcul Transp. auto
foraj 1
si C.F.U.
Sectia 3 Bir. Ad-tiv C.F.I.
Schela de
foraj 2 A.M.C.
Cantina
Schela de
foraj 3 Dispensar ORGANIGRAMA S.C. CONPET S.A.

20
 2.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizaţiei

Sistemul de management integrat implementat în cadrul CONPET S.A. a luat în

considerare cerinţele standardelor: SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008 şi SR
EN ISO 9001:2008.
Scopul implementării este de:
- a presta consecvent servicii care să satisfacă cerinţele clienţilor, precum şi cerinţele
legale şi reglementate aplicabile, precum şi alte cerinţe ale părţilor interesate în domeniul
mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale;
- a mări satisfacţia clienţilor prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a proceselor
de îmbunătăţire continuă a sistemului şi prin asigurarea conformităţii cu cerinţele clientului şi
a reglementărilor aplicabile;
- a demonstra capabilitatea organizaţiei de a asigura în mod consecvent protecţia
mediului înconjurător atunci când prestează aceste servicii, prin economisirea resurselor
epuizabile şi prevenirea poluării;
- a demonstra capabilitatea organizaţiei de a menţine sub control riscurile pentru
sănătatea şi securitatea ocupaţională care se pot manifesta în cadrul activităţilor efectuate
pentru prestarea serviciilor sale;
- a demonstra conformitatea sistemului de management cu documentele de referinţă şi
cu cerinţele organismului de certificare.
Certificarea sistemul a avut loc în septembrie 2007 şi, anual, au loc audituri de supraveghere
efectuate de organismul de certificare GERMANISCHER LLOYD HAMBURG.

2.3. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţiale

Pentru a se putea dezvolta în condiţii prielnice, societatea are nevoie să-şi desemneze
liniile definitorii ale atitudinii şi conduitei în vederea atingerii anumitor obiective. Principalul
obiectiv al firmei CONPET S.A. este obţinerea de profit din prestarea de servicii în domeniul
petrolului, prin preluarea, depozitarea, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului, gazolinei şi etanului
din ţară şi import.
Obiectivele derivate ale societăţii sunt:
- creşterea capacităţii de transport în măsura în care cererea va înregistra creşteri
semnificative;
- scăderea cheltuielilor de exploatare prin retehnologizarea sistemului de transport;
- extinderea gamei de servicii ca urmare a tendinţei de plafonare a cererii de transport, S.C.
CONPET S.A. îşi propune, pe lângă atingerea obiectivelor de mai sus canalizarea fondurilor
disponibile şi în direcţia diversificării gamei de servicii şi anume: asistenţa socială, comerţ,
activitate agro-industrială, activitate sportivă, etc.
Ca urmare a gradului ridicat de uzură fizică şi morală a capacităţilor tehnice, CONPET S.A.
a solicitat şi obţinut un împrumut de la Banca Mondială, prin intermediul Guvernului României, în
vederea retehnologizării sistemului de transport. Proiectul este în curs de derulare şi are ca scop
reducerea cheltuielilor cu energia electrică, îmbunătăţirea sistemului de comunicaţii, creşterea
siguranţei în exploatare prin prevenirea avariilor şi reducerea imobilizărilor datorate acestora,
înlocuirea tronsoanelor de conducte cu grad avansat de uzură, etc.
 Aceste obiective se vor realiza prin informatizarea reţelelor de transport care presupune
culegerea, transmiterea şi prelucrarea automată a datelor referitoare la parametrii conductelor şi
adaptarea deciziilor în timp util şi în cunoştinţă de cauză.
Activitatea S.C. CONPET S.A. nu este influenţată decât în mică măsură de activitatea
altor firme, obiectivul principal al activităţii, ţiţeiul, este preluat chiar de la sursă şi distribuit
către rafinării.
Energia de bază, curentul electric, este disponibil şi acum şi în viitor într-o măsură mai
mare decât celelalte surse de energie, CONPET S.A. nefiind printre marii consumatori de
energie electrică. Transportul, livrarea, utilizarea şi facturarea acestei forme de energie nu
ridică nici un fel de probleme.
Materia primă folosită, ţiţeiul, prin utilizările sale drept combustibil sau materie prima
în industria chimică are un rol hotărâtor în funcţionarea economiei româneşti. Din acest motiv
se estimează că sarcina de transport se va menţine la cote ridicate prin compensarea declinului
natural al zăcămintelor româneşti cu creşterea importurilor.
Practic, nu există concurenţă în ţară din partea altei firme. Apariţia unui concurent este
puţin probabilă datorită pe de o parte a rezervei de capacitate de transport (circa 40%), iar pe
de altă parte a relaţiilor tradiţionale dintre CONPET cu furnizorii şi beneficiarii săi.
În ceea ce priveşte politica de marketing a S.C. CONPET S.A. urmăreşte
îmbunătăţirea şi creşterea eficienţei serviciilor prestate pentru clienţii tradiţionali şi
intenţionează să acţioneze prin:
- scăderea pierderilor tehnologice de transport. În acest sens există programe
aflate în desfăşurare pentru inspectarea sistemului de conducte din punct de vedere al
integrităţii şi în funcţie de rezultatele acestora, înlocuirea porţiunilor necorespunzătoare. De
asemenea, prin programul de modernizare al staţiilor de pompare se doreşte trecerea la
sistemul de transport închis, fapt ce va permite micşorarea pierderilor generate prin
depozitare;
- posibilitatea de selecţionare a ţiţeiului şi transportul în loturi pentru diverşi
clienţi. Acest lucru va putea fi realizat prin urmărirea permanentă a caracteristicilor fizice a
fluidelor transportate cu echipamente electronice, dintr-un dispecerat central şi dirijarea lor pe
reţeaua de conducte în funcţie de necesităţi, lucru ce se poate realiza prin introducerea unui
sistem SCADA;
- introducerea unor sisteme de tarifare flexibile, în funcţie de cantitatea
transportată şi distanţa de transport. În acest sens se află în desfăşurare un “Studiu pentru Rate
şi Tarife” al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, iar CONPET S.A., prin
reorganizarea instituţională pe care o va implementa în perioada următoare, a avut în vedere
crearea sistemelor de urmărire a costurilor care să permită o astfel de modalitate de
diferenţiere a tarifelor;
- îmbunătăţirea sistemelor de măsurare, raportare şi facturare. Acest lucru se
va putea realiza prin introducerea debitmetriei fiscale la preluarea şi transferul ţiţeiului,
programul fiind în desfăşurare în momentul actual.
Din punct de vedere al pieţei, atenţia firmei se îndreaptă, de asemenea către potenţialii
noi clienţi, atât autohtoni cât şi străini. În acest sens, pentru piaţa internă, putem discuta de
apariţia unor noi importatori autohtoni (PETROGAZ ), cu care firma CONPET S.A. doreşte
să stabilească relaţii de afaceri cât mai curând.
CONPET S.A. are, de asemenea, posibilitatea, datorită ieşirii la Marea Neagră, de a
tranzita ţiţeiul brut pe teritoriul României pentru ţările dunărene, preocuparea firmei fiind de
prelungire a distanţei pe care se poate realiza tranzitul prin conducte pe teritoriul României.
Din analiza utilizării capacităţii de transport coroborată cu necesităţile tehnologice şi
cu cerinţe de transport produse petroliere de către firma ARPECHIM S.A., ţinând cont şi de
22
previziunile privind importurile de ţiţei, există posibilitatea de convertire a conductei de
produse petroliere prin portul Constanţa.
Programul de concesionare a unor perimetre petroliere iniţiat de către Agenţia
Naţională de Resurse Minerale oferă posibilitatea de atragere a unor noi clienţi pentru
prestare de servicii de transport, utilizând reţeaua de transport existentă. În acest sens
CONPET S.A. urmăreşte îndeaproape licitaţiile organizate pentru firmele ce vor începe
activităţi de explorare.

23
 CAPITOLUL 3

CERCETAREA IMPACTULUI PROBLEMELOR ŞI

REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU ASUPRA MANAGEMENTULUI
S.C. CONPET S.A.

3.1. Consideraţii generale cu privire la relaţia întreprindere – mediu

ambiant

Firma CONPET îşi organizează şi desfăşoară activitatea sub impactul condiţiilor

concrete ale mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu de factorii
eterogeni de natură economică, socială, politică, ştiinţifico-tehnică, juridică, geografică şi
demografică ce acţionează pe plan naţional şi internaţional asupra întreprinderii, influenţând
relaţiile de piaţă.
Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă economică
a acestuia. În condiţiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism
accentuat, printr-o creştere spectaculoasă a frecvenţei schimbărilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
 mediul stabil, unde schimbările sunt rare, de mică amploare şi uşor vizibile;
 mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare variată, dar în
general previzibile;
 mediu turbulent, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu
incidente profunde asupra activităţii întreprinderii şi greu de anticipat.
În acest context, firma CONPET se confruntă cu probleme destul de grave privind
condiţiile de mediu. Astfel se încadrează în tipul de mediu turbulent, deoarece în cadrul firmei
schimbările sunt foarte frecvente şi de mare amploare datorate afectării prin poluare (apa, aer,
sol) a activităţii de bază.
Sistemul managementului de mediu (S.M.M.) al CONPET este privit ca un sistem
complex de politici şi programe. El reprezintă un instrument preţios ce contribuie la
instaurarea încrederii populaţiei, organelor reglementatoare şi acţionarilor şi capacitatea
CONPET de a lua cele mai bune decizii privind protecţia mediului şi de a respecta legislaţia
în vigoare.
S.M.M. este parte integrantă a sistemului de management general care asigură
implementarea politicii de mediu şi care include structura organizatorică, responsabilităţile,
practicile, procesele şi resursele necesare realizării acestei politici.

3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii. Factorii de influenţă

ai mediului care influenţează întreprinderea
3.2.1. Macromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii
firmei

Ca sistem dinamic, socio-economic, întreprinderea preia din mediul ambiant extern

resursele de care are nevoie, le introduce în procese specifice din care rezultă produse, servicii
sau lucrări care vor fi transferate aceluiaşi mediu ambiant. Prin intrări întreprinderea se
adaptează la mediu, iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul.

24
 Mediul ambiant extern (macromediul) este reprezentat de totalitatea unităţilor
economice, a instituţiilor financiar-bancare, juridice, administrative, a organismelor politice,
de ocrotire a sănătăţii, care influenţează şi sunt influenţate de activitatea întreprinderii
Macromediul firmei cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului
ambiant cu acţiune indirectă şi pe termen lung asupra acţiunii firmei şi asupra agenţilor cu
care aceasta se află în contact nemijlocit.
Factorii macromediului întreprinderii sunt:
 economici;
 tehnici si tehnologici;
 de management;
 socio-cultural;
 ecologici (naturali);
 politici;
 demografici;
 juridici.

Factorii economici ai mediului ambiant extern sunt :

 piaţa;
 puterea de cumpărare;
 nivelul şi ritmul de dezvoltare economică;
 potenţialul economic.
Piaţa internă şi externă influenţează activitatea societăţii prin faptul că pe baza
studiului cererii ea îşi va stabilii serviciile ce urmează a fi prestate precum şi strategia de
acţiune.
Pentru plata serviciilor prestate S.C. CONPET S.A. practică tarife stabilite de către
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în colaborare cu Ministerul de Finanţe ca
reprezentant al statului.
Prin hotărârea emisă în anul 1993 Guvernul României împuterniceşte Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale , Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriilor de a
stabili începând cu data de 01.01.1995 tarife pentru transport prin conducte a ţiţeiului brut. În
vederea modernizării “ Sistemului Naţional Ţiţei prin Conducte “ , S.C. CONPET S.A. are în
derulare încă din anul 1994 un proiect finanţat prin ordinul 1798/1995 al Ministerului
Finanţelor şi Ministerului Industriilor din România care dă dreptul S.C. CONPET S.A. de a
include în tariful de transport şi o anumită cotă calculată astfel încât să poată acoperi
necesitatea de finanţare în moneda locală a Proiectului de Reabilitare a Sistemului Naţional
de Transport Ţiţei prin Conducte.
Puterea de cumpărare a leului care e scăzută precum şi scumpirea utilităţilor
afectează activitatea S.C. CONPET S.A. în sens negativ deoarece pentru a-şi realiza obiectul
de activitate societatea este nevoită să achiziţioneze o cantitate mai mică de materii prime şi
materiale cu aceeaşi cantitate de monedă, fapt ce va afecta profitul firmei.
Nivelul şi ritmul de dezvoltare economică precum şi potenţialul financiar
influenţează în mod covârşitor activitatea S.C. CONPET S.A., care prin serviciile prestate
influenţează la rându-i economia per ansamblu.

Factorii tehnici şi tehnologici

Aceşti factorii sunt reprezentaţi în principal de: nivelul tehnic al echipamentului, al
maşinilor, utilajelor, instalaţiilor furnizate întreprinderii din ţară sau străinătate, nivelul

25
tehnologiei folosite de întreprindere, licenţele cumpărate, capacitatea de documentare,
capacitatea de inovare.
Factori tehnici şi tehnologici care influenţează întreprinderea atât ca beneficiar cât şi
ca furnizor, în principal prin intermediul unor elemente specifice:
 mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării şi dezvoltării;
 asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente;
 investiţiile şi inovaţiile;
 reglementări care vizează eliminarea sau restrângerea efectelor
factorilor poluanţi;
 nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare;
 calitatea tehnologiilor ce pot fi achiziţionate;
 calitatea şi nivelul cercetărilor la care firma are acces.

Factorii de management
Factorii de management reprezintă totalitatea elementelor manageriale care
influenţează direct sau indirect activitatea economică a firmei, dintre care enumerăm:
 mecanismul de planificare macro-economic;
 sistemul de organizare al economiei naturale;
 modalităţii de coordonare;
 mecanisme de control al suprasistemelor din care face parte firma;
 calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale.
Începând cu 1990, odată cu înfiinţarea S.C. CONPET S.A. la conducerea societăţii a
venit o echipă managerială relativ tânără, dinamică şi cu o bogată experienţă în domeniul de
activitate al firmei.
Noua metodă de conducere prin costuri, adoptată de echipă de administraţie, a urmat
atingerea obiectivului principal pe care îl are orice firmă, creşterea profitului. De asemenea,
din proprie iniţiativă, conducerea a trecut la un nou design organizaţional, prin reorganizarea
fundamentală a structurii firmei pentru adaptarea rapidă la condiţiile perioadei de tranziţie
spre economia de piaţă. Ulterior, după 1993, managerul şi echipa de conducere au conceput şi
adoptat strategii pe termen lung privind dezvoltarea
S.C. CONPET S.A., obţinând prin intermediul Guvernului României un împrumut de
la Banca Mondială în vederea retehnologizării şi modernizării.

Factorii socio-culturali

Din această categorie fac parte:

 raportul dintre populaţia urbană şi rurală;
 nivelul de dezvoltare a învăţământului;
 nivelul de ocrotire al sănătăţii;
 calitatea activităţilor cultural-artistice;
 mentalitatea.
Problemele de sănătate ale personalului şi cele de protecţia muncii, protecţia mediului
şi de prevenire şi stingere a incendiilor vizează eficienţa resurselor umane din preocupările de
maximă importanţă a conducerii organizaţiei.
Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor de muncă şi pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri
adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor. Realizând ca micşorarea numărului de

26
accidente reduce cheltuielile directe şi indirecte provocate de acestea într-o măsură mai mare
decât costul unui program permanent de protecţia muncii, la care se adaugă concepţia umană
e tratare a salariaţilor a determinat conducerea societăţii să conceapă şi să aplice un program
complet şi eficace de asigurare sanitar-medicală a personalului şi de protecţie a muncii
salariaţilor. În acest sens au fost alocate fonduri importante pentru menţinerea în funcţiune a
sistemului de transport - actualmente destul de uzat. De asemenea, anual, întreg personalul
este examinat medical de comisii de specialitate, cheltuielile fiind suportate de firmă.
Continua preocupare a conducerii pentru asigurarea unor condiţii de lucru adecvate a condus
la stabilirea unei orientări ferme privind extinderea activităţilor sociale. Astfel, compania
pune la dispoziţia angajaţilor săi locuinţe de serviciu, transport gratuit, bilete de odihna şi
tratament, microcantine.

Factorii ecologici sunt reprezentaţi de componentele mediului înconjurător:

 relief;
 clima;
 flora, fauna;
 resursele subsolului.
O economie de piaţă durabilă, se caracterizează printr-o economie de piaţă funcţională
în condiţii economice, fapt ce a determinat conducerea S.C. CONPET S.A. să acţioneze în
protejarea mediului înconjurător. S.C. CONPET S.A. încearcă să respecte legile pentru
protecţia mediului, respectiv LEGEA 265/2006, LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI, prin
procurarea de materiale, utilaje şi tehnologii nepoluante care să respecte normele europene
privind protecţia mediului.
Pornind de la premiza că activitatea economică impune o interacţiune permanentă cu
mediul înconjurător, CONPET S.A. şi-a elaborat propria politică de protecţia mediului pentru
a nu intra în contradicţie cu legile şi regulamentele aflate în vigoare.
De asemeni şi-a întocmit propriul bilanţ ecologic pentru a nu plăti refacerea mediului
înconjurător deteriorat de conducerea defectuoasă a sistemului de transport produse petroliere
prin conducte care este construit paralel cu sistemul de transport ţiţei prin conducte.
Totodată societatea a implementat propriul sistem de Management ecologic. Politica
de implementare a Managementului ecologic cuprinde trei etape şi anume:
A. Programarea şi planificarea implementării Managementului ecologic.
B. Elaborarea unui plan de protecţia mediului.
C. Elaborarea politicii de protecţia mediului.

A. Implementarea unui sistem de management ecologic

Programarea şi planificarea implementării: în Figura 1 este reprezentată schema de

programare şi implementare a managementului ecologic.

27
 B. Elaborarea planului de protecţie a mediului se realizează parcurgând următoarele
etape:
1.Definirea problemei:
-descrierea clară a activiţăţii (de înţeles pentru toată lumea);
-descrierea interacţiunii procesului de transport ţiţei prin conducte cu mediul.;
-analiza clară a activităţii productive (pe baza cunoştiinţelor disponibile).
Se vor analiza:-datele de intrare;
-datele de ieşire;
-tipurile de consum;
-analiza valorilor şi/sau a funcţiilor ameninţate;
-definirea unei viziuni clare asupra politicii mediului;
-studiul parametrilor şi a funcţiilor de periclitare a mediului.
2.Descrierea rezultatelor anterioare de protecţia mediului.
3.Stabilirea sarcinilor (un fel de stabilire a priorităţilor):
-obiective;
-rezultate.
4.Alegerea unei strategii pe termen lung:
-stabilirea explicită a problemelor şi premiselor;
-selectarea instrumentelor;
-dezvoltarea tacticilor intermediare;
-promovarea cooperării cu autorităţile guvernamentale;
-punerea la dispoziţia autorităţilor locale guvernamentale sau a celor
implicate toate datele cerute.
5.Descrierea acţiunilor globale.
6.Alocarea mijloacelor financiare corespunzătoare.

28
 Elaborarea unui plan de politică de mediu se realizează astfel:
-stabilirea unor obiective realiste (pe termen scurt, mediu şi lung);
-formarea unei viziuni de politică clară;
-acţionarea numai în conformitate cu deciziile politice guvernamentale;
-informarea factorilor de decizie locali guvernamentali privind eventualele
accidente ecologice şi asigurarea resurselor de eliminarea efectelor poluărilor
accidentale.
Definire responsabilităţi şi resurse:
-stabilirea resurselor de personal pentru implementarea managementului
ecologic;
-iniţializarea acţiunii de implementare în concordanţă cu legile şi
regulamentele în vigoare;
-identificarea şi înregistrarea problemelor de protecţia mediului afectate de
procesul de producţie;
-iniţializarea, recomandarea sau dezvoltarea de soluţii pentru eliminarea
acestor probleme;
-verificarea implementării programelor;
-controlarea activităţii pe durata existenţei procesului de producţie corectând în
timp util politica de protecţia mediului:
-stabilirea propriului plan de eliminare a eventualelor accidente ecologice;
-alegerea contractorilor care să aibă implementat sistemul de management
ecologic.
Evaluarea efectelor activităţii productive asupra mediului:
Sistemul de protecţia mediului trebuie să fie capabil să răspundă:
-condiţiilor normale de operare;
-condiţii anormale de operare (inclusiv eventualele daune provocate de opriri –
porniri neprogramate);
-incidente ,accidente sau eventuale situaţii de criză.
De asemeni sistemul trebuie sa monitorizeze următoarele elemente, care ar perturba
mediul înconjurător, apărute pe timpul desfăşurării procesului de producţie:
-emisiile în aer;
-emisiile în apă;
-deşeurile solide şi lichide;
-eventualele contaminări a terenurilor;
-produsele fumigere rezultate din ardere, vibraţii, zgomot, surse de impact
vizual (lumini);
- totalitatea surselor de energie, apă şi alte resurse necesare procesului de
producţie.
Implementarea managementului ecologic
Industria de exploatare a sistemelor de transport fluide prin conducte se confruntă cu
probleme deosebit de complexe a căror rezolvare impune dezvoltarea de programe eficiente
de modernizare şi eliminare a stării actuale de risc în exploatare.
Majoritatea problemelor sunt legate de:
-creşterea alarmantă a numărului de avarii datorate coroziunii;
-creşterea numărului de avarii datorate factorului uman (furturi de produse
petroliere, nerespectare disciplina tehnologice, etc.);
-îmbătrânirea instalaţiilor tehnologice.
Toate aceste probleme cauzează întotdeauna şi poluări ale mediului ambiant,refacerea
la starea iniţială a mediului implicând valori materiale şi umane mari.
29
 Organizarea eficientă a combaterii efectelor poluării cu petrol trebuie să aibă la bază
observaţia că în combaterea efectelor poluării cu petrol “Eficienţa maximă este realizabilă în
timp minim “ .
De aceea s-a propus drept schemă de organizare a combaterii efectelor poluării cu
petrol următoarele etape:
1.Plan de acţiune în cazul poluărilor (P.A.P.);
2.Plan de prevenire a poluărilor (P.P.P.).
Planul de prevenire a poluărilor (P.P.P.) are structura din Figura 1
În Figura 2 este redat modul de alertare şi notificare a unei poluări accidentale cu
petrol.
În Figura 3 este redat Planul de acţiune în cazul unei poluări (P.A.P.).

30
Fig. 1 PLAN DE PREVENIRE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE CU PETROL

31
Figura 2. MODUL DE ALERTARE ŞI NOTIFICARE ÎN CAZUL UNEI AVARII

Figura 3. PLAN DE ACŢIUNE ÎN CAZUL UNEI POLUĂRI

Factorii politici

32
 Aceştia se referă în special la:
 opţiunile privind ponderea proprietăţii private şi publice;
 politici de creditare;
 politicile de impozitare;
 politicile de susţinere a exporturilor.
Începând cu anul 1990,după revoluţia din decembrie 1989,România a început o
perioadă de profunde transformări economico-sociale, în vederea trecerii de la economia
centralizată de tip comunist la o economie de piaţă.
În acest sens, societatea a permis pluralismul politic, a fost adoptată o nouă
Constituţie, s-a realizat separarea puterilor în stat, aceste transformări constituind
fundamentul pentru realizarea reformelor economice.
Deci politicul are un rol important în bunul mers al economiei româneşti care, prin
deciziile luate influenţează într-un mod covârşitor activitatea S.C. CONPET S.A. care trebuie
să aibă abilităţile de a previziona în viitor acţiunile politicului.

Factorii demografici
Factorii demografici cuprind elementele demografice care acţionează asupra firmei
direct sau indirect. Aceştia se pot defini prin indicatori specifici:
 numărul populaţiei;
 structura acesteia pe sexe;
 populaţia activă;
 populaţia ocupată şi ponderea acesteia în total;
 dimensiunea medie a unei familii;
 repartizarea teritorială a populaţiei.

În cazul S.C. CONPET S.A., mediul demografic se întinde în aproape toate judeţele
tarii, având astfel o dispersie largă în teritoriu. Cu aproximativ 4500 km de conductă,
CONPET traversează toate formele de relief. Zonele ce sunt traversate de conductele firmei
sunt în special locuite de populaţie cu o medie de vârstă de 40 ani.
Majoritatea populaţiei locuieşte în zone rurale, sunt în special agricultori în procent de
80% , iar restul de 20 % sunt angajaţi la diferite firme sau întreprinderi.

Factorii juridici

Factorii juridici se referă la ansamblul reglementărilor de natură juridică prin care este
vizată direct sau indirect activitatea firmei. Cei mai importanţi factori juridici sunt: legile,
hotărârile guvernamentale, ordonanţele, deciziile prefecturilor şi ale primarilor, precum şi
cele ale organelor judecătoreşti, reglementările ce au caracter obligatoriu pentru societate.
Influenţa factorilor se manifestă atât în ceea ce priveşte constituirea firmelor, cât şi
funcţionarea şi dezvoltarea lor.
Începând cu anul 1990, au fost reglementate şi s-au adoptat legi privind
descentralizarea şi privatizarea agenţilor economici, înfiinţându-se organisme speciale care se
ocupă cu privatizarea, Agenţia Naţională pentru Privatizare, Fondul Proprietăţii de Stat,
Fondul Proprietăţii Private.
Legea petrolului nr. 134/1995 este legea ce reglementează activitatea sistemului de
transport al petrolului.
Cadrul juridic ce reglementează problemele de sănătate şi securitate a muncii este
reprezentat de legea protecţiei muncii, legea protecţiei mediului.

33
 Întreaga activitate din cadrul CONPET se desfăşoară în baza unor principii, reguli şi
rutine proprii caracterizate în ”Regulamentul de organizare şi funcţionare”, “Regulamentul de
ordine interioară “, “Contractul colectiv de muncă “ etc. toate în concordanţă cu legile şi
reglementările în vigoare.

3.2.2. Micromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei

Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră

în relaţii directe.
Componentele micromediului sunt:
 furnizorii de mărfuri care sunt agenţii economici ce asigură resursele
necesare de materii prime, materiale, echipamente şi maşini;
 prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care
oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor firmei;
 furnizorii forţei de muncă sunt unităţile de învăţământ, oficiile forţei de
muncă şi persoanele care caută un loc de muncă;
 clienţii care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi
comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse de
întreprindere le sunt oferite spre consum;
 organismele publice–asociaţiile profesionale, asociaţiile consumatorilor,
mediile de informare în masa şi publicul consumator;
 concurenţii sunt firme sau persoane particulare care îşi dispută aceeaşi
categorie de clienţi, iar în situaţii frecvente aceeaşi furnizori sau prestatori
de servicii.

Principalii furnizori ai S.C. CONPET S.A. sunt:

Denumire furnizor Unitati valorice (mii lei )

S.C. GEPRO S.A. 2.354.863
S.C. ELCAS S.A. 890.004
S.C. NOVATECH 2.766.405
INTERNATIONAL S.A.
S.C. SEBA DYATRONIC S.A. 5.835.631
S.C. OIL TECH S.A. 7.005.453

Aceştia asigură întreprinderii S.C. CONPET S.A., resurse de materii prime, materiale,
echipamente tehnologice pentru o bună funcţionare în condiţii maxime. Colaborarea cu aceşti
furnizori este una foarte bună, care datorită bunei coordonări de timp şi spaţiu şi a facilităţilor
de plată oferite de aceştia conduce la o eficientizare a activităţii S.C. CONPET S.A. care
urmăreşte să fie mereu înaintea concurenţei .O relaţie foarte bună cu furnizorii este vitală
uneori deoarece ea poate decide cine este cel mai bun in domeniu.

Principalii prestatori de servicii ai S.C. CONPET S.A. sunt:

Denumire prestator Denumire servicii Unitati valorice (mii lei )

S.C. ENERGO PETROL Service in domeniul petrolier 1.006.085

34
 S.A.
S.C. PETROSTAR S.A. Asistenta, consultanta 343.221
S.C. INSPET S.A. Constructii 565.787
S.C. ROMTELECOM Telecomunicatii 235.244
S.A.
Banca Ing&Barings Bancare 52.676
B.C.R. Bancare 34.889
H.V.B. Bancare 44.897

Prestatorii de servicii sunt reprezentaţii de persoane fizice sau juridice care oferă o
gamă largă de servicii utile realizării obiectivului de activitate al întreprinderii, iar din această
grupă fac parte şi prestatorii de servicii bancare prezenţi pe piaţa financiară. Toţi aceşti
prestatori de servicii au şi ei un cuvânt important de spus în relaţia cu S.C. CONPET S.A.
deoarece prin promtitudinea şi servilismul de care dau dovadă determină poziţia pe care o va
ocupa S.C. CONPET S.A. pe piaţa pe care activează.
Furnizorii forţei de muncă ai S.C. CONPET S.A.

Furnizorii forţei de muncă ai S.C. CONPET S.A. sunt :

 Universitatea de “Petrol si Gaze “ Ploieşti;
 Oficiul de plasare a forţei de muncă;
 Persoanele care caută un loc de muncă;
 Societăţi specializate în furnizarea de forţă de muncă.

Clienţii S.C. CONPET S.A.

Clienţii societăţii sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor care le sunt prestate şi asta
datorită măsurilor bilaterale pe care societatea şi clienţii au decis să le respecte de comun
acord.

Denumire client Unitati valorice (mii lei )

S.C PETROM S.A. 46.767.119
COMPANIA ROMANA DE PETROL 41.994.964
S.A.
S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. 3.445.231
S.C. PETROMIDIA S.A. 1.676.002
S.C. RAFO ONESTI S.A. 344.399
JUGOPETROL BELGRAD 1.215.385

Prin preţuri mai mici decât concurenţa, precum şi prin programe mai interesante şi mai
atractive, S.C. CONPET S.A. intenţionează să-şi lărgească clientela şi să-şi formeze una
fidelă.
La realizările economico-financiare ale societăţii S.C. CONPET S.A., S.C. Petrom
S.A. este principalul client, contribuind cu 48,990% la totalul încasărilor S.C. CONPET S.A.
Al doilea client ca importanţă pentru S.C. CONPET S.A. este Compania Română de
Petrol S.A. a cărui pondere în totalul încăsărilor este de 44,4% .
Societatea realizează prin eforturi proprii selecţionarea ţiţeiului pentru Steaua
Română; S.C. Petrotel-Lukoil S.A..

35
 Relaţiile de afaceri cu firma iugoslava JUGOPETROL BELGRAD sunt pentru
tranzitarea ţiţeiului brut prin conducte până la Cernavodă, şi de aici cu barajele pe Dunăre.
CONCURENŢII
Concurenţii sunt reprezentaţi de firme sau persoane care-şi dispută aceeaşi clienţi,
furnizori sau prestatori de servicii, iar concurenţa în domeniul petrolier se desfăşoară la un
nivel foarte ridicat.
Singurul concurent al S.C. CONPET S.A. este S.C. PETROCONDUCT S.A. care în
ultimul timp şi-a intensificat acţiunile de acaparare a unui procentaj cât mai mare din
potenţialul pieţei. În replica S.C. CONPET S.A. ia măsuri cu privire la acţiunile concurentului
prin întărirea şi lărgirea avantajelor competitive şi micşorarea pe cât posibil a dezavantajelor
competitive.
Avantajele competitive sunt:

 imagine favorabil;
 colaborarea cu firme de renume din străinătate;
 profesionalismul angajaţilor;
 reclama mai puţină decât concurenţa.

Dezavantajele competitive sunt:

 au plecat din unitate angajaţi cu experienţă;

 neîncheierea programului de modernizare a sistemului de transport prin conducte a
ţiţeiului;
 atragerea de către concurenţă a unor salariaţi din firmă.

MICROMEDIUL FIRMEI

FURNIZORII
M FURNIZORII M
FORTEI DE
A MUNCA A
DE MARFURI
C C
R CLIENTI R
O O
M S.C. CONPET S.A. M
E E
D ORGANISM D
E PUBLICE
I I
U U
PRESTATORII CONCURENTA
DE SERVICII

36
 3.3. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei

3.3.1. Factorul de mediu sol

A.1. Staţii de pompare

Poluarea solului şi a apei subterane poate fi directă (pierderi şi infiltraţii de fluide) şi

indirectă (emisii de poluanţi în atmosferă care sunt purtate de vânt, se depun pe sol de unde
sunt spălate de precipitaţii şi se infiltrează în substrat ). În activitatea de pompare şi transport,
ţiţeiul este un produs, dar şi potenţial agent poluator al solului şi subsolului din zona
respectivă. Prin acumularea contaminanţilor în substrat, solul şi sedimentele pot deveni, în
timp, din receptori, surse de poluare.
Sursele de poluare în cazul staţiilor de pompare sunt reprezentate de:
- claviatura: care poate polua cu ţiţei,
- gara de godevil: în cazul unei gări de godevil poluanţii sunt ţiţeiul şi parafină;
- pompe: care pot polua solul şi apa subterană cu ţiţei şi ulei de transmisie;
- fisuri ale conductelor: în urma cărora, solul şi apa subterană se pot polua cu ţiţei;
- neetanşeităţi ale ventilelor sau garnituri uzate: în urma cărora, solul şi apa subterană se
pot polua cu ţiţei.
Pentru observarea clară a surselor de poluare a solului alegem una dintre staţiile de
pompare: în cadrul operaţiei de recepţie cantitativă şi calitativă a ţiţeiului solul se poate polua
cu ţiţei, în urma scurgerilor apărute în operaţiile de măsurare şi prelevare a probelor de ţiţei
din rezervoarele de curat ale PETROM.
În timpul procesului de pompare a ţiţeiului prin conducte pot apărea scurgeri de ţiţei pe
sol şi în pânza freatică datorită avariilor la conductele de aspiraţie şi refulare. Pompele
folosite în cadrul procesului de pompare reprezintă şi ele o sursă potenţială de poluare a
solului cu ţiţei şi uleiuri de transmisie, datorită scurgerilor accidentale la etanseităţi. Aceste
scurgeri sunt colectate în cămine de linie şi apoi transferate în căminul central vidanjabil ce
are o capacitate de 25 m2.
O alta sursă de poluare este claviatura de ventile. Fluidele vehiculate prin conducte
ajung în sol datorită neglijenţelor echipelor de intervenţie, care permit fluidelor să se scurgă
în căminul betonat al claviaturilor şi nu curăţă terenul după efectuarea intervenţiilor. În cazul
producerii de avarii, care vor duce la poluarea solului şi a apei subterane, scurgerile de ţiţei
vor fi colectate şi depozitate în decantor, de unde vor fi apoi reintroduse în ciclul tehnologic.

A.2.Conducte de transport

În cazul conductelor de transport cele mai frecvente efecte nedorite (poluări accidentale
ale solului şi subsolului) sunt semnalate în cazul conductelor. Aceste accidente sunt datorate
în principal agresivităţii fluidelor transportate, dar şi vechimii şi calităţii necorespunzătoare a
materialelor şi tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor.
Conductele sunt supraterane sau subterane, pozate la adâncimi variabile. În general,
conductele au fost prevăzute cu tub de protecţie şi ventile de secţionare în zona
supratraversărilor cursurilor de apă permanente sau temporare. Personalul din cadrul
CONPET (operatorii de linie) face inspecţii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea
în timp util a eventualelor accidente şi intervenţie rapidă pentru diminuarea efectelor acestora.

37
Totuşi, distanţele mari, terenul accidentat şi personalul redus numeric pot determina întârzieri
semnificative în semnalarea eventualelor accidente determinând agravarea efectelor prin
acumularea în timp a cantităţilor deversate.
În general, în cazul staţiilor de pompare închise, conductele nu au fost dezafectate ci se
află în conservare.
Transportul de ţiţei prin conducte în parametrii optimi de exploatare este un proces în
care poluarea asupra factorilor de mediu este practic nulă. Însă, datorită agresivităţii fluidelor
transportate, a vechimii şi calităţii necorespunzătoare a materialelor şi tehnologiilor folosite la
realizarea sau repararea conductelor, dar şi datorită infracţiunilor (furturilor) şi a catastrofelor
naturale pot apărea avarii ale conductelor şi deci poluări ale solului şi apei subterane. În cazul
spargerii unei conducte pe traseu, unde conducta este îngropată, din momentul spargerii, dacă
fisura este relativ mică, va dura un timp până când poluantul va ieşi la suprafaţa solului.
Totuşi, cantitatea de poluant nu va fi foarte mare. Apariţia unei pete de ţiţei la suprafaţa
solului îl obligă pe observatorul traseu conductă (OTC) constatator să anunţe avaria ca să se
ia măsuri de oprire a pompării pe conducta avariată. După oprirea pompăriii, angajaţii
societăţii vor închide cele mai apropiate ventile de secţionare a conductei.

3.3.2. Factorul de mediu aer

Aerul este unul dintre factorii de mediu dificil de controlat având în vedere că
poluanţii emişi în atmosferă se disipează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru o eventuală
epurare. Poluarea atmosferei este condiţionată de factorii meteorologici, aceştia având un rol
important în realizarea dispersiei poluării şi autopurificării aerului prin temperatură şi
umiditatea relativă, precipitaţiile lichide şi solide sau prin procesul de dispersie realizat în
condiţii de turbulenţă.
S-au luat în considerare două surse principale de emisie a poluanţilor în atmosferă şi
anume:
- surse dirijate: instalaţii de ardere – care emit gaz din combustia gazului metan: oxizi de
sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, pulberi, hidrocarburi, aldehide. Principala sursă de
emisie dirijată a poluanţilor în atmosferă este coşul de la centrala termică, prin care se
evacuează gazele rezultate din arderea combustibilului gazos (gaze naturale), în vederea
producerii agentului termic. Poluanţii majori conţinuţi de gazele de ardere sunt: CO, NOX,
SOX, şi pulberi ;
- surse nedirijate: emisiile difuze de compuşi organici volatili din procesele tehnologice de
pompare şi transport al ţiţeiului.

3.3.3. Factorul de mediu apă

Principalele surse de poluare a apelor sunt :

- scurgerile de ţiţei de la pompe ;
- filtre de ţiţei;
- gara de godevilare;
- ape menajere.
Apele menajere sunt colectate prin intermediul reţelei de canalizare internă(conducta
subterană având diametrul de 3 inch) într-un bazin vidanjabil având capacitatea de 20 m2.
Apele uzate tehnologic sunt colectate prin intermediul unei conducte cu diametrul de 11/2
inch în căminele de linie şi apoi transportate către un bazin vidanjabil având o capacitate de
25 m2, de unde sunt reintroduse în fluxul tehnologic.
38
 3.3.4. Impactul poluanţilor produşi de activitatea desfăşurată de S.C.CONPET S.A.
asupra mediului

1.Factorul de mediu apa

Poluarea cu ţiţei are un impact negativ asupra apelor de suprafaţă şi subterane. În cazul
apelor de suprafaţă, acesta are un impact negativ asupra florei şi faunei : împiedică schimbul
de umiditate, gaze şi căldură dintre suprafaţa apei şi atmosferă, împiedică adsorbţia dioxidului
de carbon şi eliberarea oxigenului în atmosferă.
2.Factorul de mediu sol
Factorul de mediu sol integrează toate consecinţele poluării, el reprezentând cea mai
redusă variabilitate în timp.
Ca urmare a pierderilor, la contactul ţiţeiului cu solul, se produc modificări ale
proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale acestuia. Factorul de mediu sol suferă un impact
semnificativ şi greu remediabil pe termen scurt. Ca rezultat al poluării au loc următoarele
fenomene:
- volatilizarea compuşilor organici;
- stratificarea pe profilul solului a unor componente care rămân la suprafaţa solului
formând o peliculă impermeabilă care împiedică circulaţia apei în sol şi schimbul de gaze
dintre sol şi atmosferă, producând asfixierea rădăcinilor plantelor şi favorizând procesele de
reducere.
3. Posibilitatea poluării solului şi subsolului
Poluarea solului şi subsolului, pe traseul conductelor, este posibilă numai în caz de
accident. În funcţionare normală, sistemul de transport fiind în sistem închis, această
posibilitate nu există.
Transportul ţiţeiului se face prin conducte, sistem care nu permite poluarea solului.
Totuşi acest lucru se poate produce accidental în cazul spargerii conductei ca urmare a
coroziunii, a actelor de vandalism sau a unor calamităţi naturale.
Delimitarea şi analiza posibilităţilor de poluare a solului se face în funcţie de două
criterii: unul legat de locul şi utilajul la care s-ar produce un eventual incident tehnic cu efecte
poluante asupra solului şi subsolului şi al doilea referitor la natura poluantului.
În funcţie de locul şi utilajul la care se produce incidentul ce duce la poluare, se disting
mai multe situaţii :
- în cazul spargerii unei garnituri la claviaturi (cămine cu baterii de ventile –
distribuitoare), se poate interveni rapid pentru oprirea pompării pe conducta respectivă şi
înlocuirea garniturii etanşe. Cantitatea de ţiţei astfel scursă va putea fi preluată cu vidanja din
başele special amenajate la nivelul claviaturilor, şi reintrodusă în circuitul tehnologic.
- în cazul spargerii unei conducte pe traseu, unde conducta este îngropată, din momentul
spargerii, dacă fisura este relativ mică, va dura un timp până când poluantul va ieşi la
suprafaţa solului. Totuşi, cantitatea de poluant nu va fi foarte mare. Apariţia unei pete de ţiţei
la suprafaţa solului îl obliga pe observatorul traseu conducta (OTC) constatator să anunţe
imediat avaria.
- în cazul spargerii unei conducte pe traseu, la supratraversarea unui pârâu, canal de irigaţii,
canal de desecare sau la subtraversarea unui drum, cale ferată, conductele sunt prevăzute cu
vane de secţionare, montate în burlane de protecţie care permite dirijarea scurgerilor către un
cămin pentru colectarea scurgerilor. Şi în aceasta situaţie OTC - istul anunţă imediat avaria.
Persoane responsabile din cadrul Sectorului solicită oprirea pompării şi închiderea
ventilelor de secţionare cele mai apropiate ale conductei avariate.
39
 Pe cursul de apă se vor lua măsuri imediate de instalare a barajelor pentru reţinerea
ţiţeiului. Se procedează apoi la preluarea ţiţeiului cu vidanja şi/sau skimmer şi transportarea la
Sectorul de Producţie pentru reintroducerea în circuitul tehnologic.

3.4. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor în

cadrul organizaţiei S.C. CONPET S.A.

Chestionar privind sistemul de management de mediu al organizaţiei :

S.C. CONPET S.A.

Informaţii generale
Denumire organizaţie : S.C. CONPET S.A.
Adresa : Str. Zăvoiului, nr. 5, Ploieşti
Telefon/fax:0233565656
email:conpet@yahoo.com
Cifra de afaceri în 2009:
Numărul de angajaţi:2265
Domeniu de activitate şi cod CAEN:

1. Sunteţi la curent cu legislaţia de mediu privind protecţia mediului pe care ar

trebui trebuie să o respecte organizaţia dumneavoastră?
Nu sunt la curent cu faptul că există legislaţie cu privire la protecţia mediului ;
Sunt la curent cu faptul că există legislaţie cu privire la protecţia mediului, dar nu îi
cunosc prevederile ;
Sunt la curent cu legislaţia privind protecţia mediului care se aplică activităţii
organizaţiei ;
Activez în concordanţă cu legislaţia de mediu privitoare la natura activităţii
organizaţiei ;
Consemnez acţiuni, activităţi şi măsuri care demonstrează conformitatea organizaţiei
cu legislaţia de mediu.

2. Organizaţia dumneavoastră deţine toate autorizaţiile de mediu necesare

funcţionării?
Activitatea organizaţiei nu impune obţinerea de autorizaţii;
Organizaţia nu deţine toate autorizaţiile necesare;
Organizaţia deţine toate autorizaţiile necesare şi le reînnoim periodic.

3. Care dintre următoarele aspecte şi costuri eventuale credeţi că pot fi asociate

cu nerespectarea legislaţiei privind protecţia mediului?
Amenzi şi penalităţi;
Suspendarea activităţii până la rezolvarea problemelor;
Consecinţe penale;
Re-inspectarea sediilor şi activităţilor;
Pierderea clienţilor şi scăderea vânzărilor cauzată de o „presă negativă”;
Pierderea mijloacelor de susţinere a activităţii.

40
 4. Activitatea dumneavoastră beneficiază de certificare pentru sistemul de
management al mediului (ISO 14001)?
Da: SMM este în curs de proiectare;
SMM este în curs de certificare;
SMM este certificat;
SMM este îmbunătăţit;
Nu, organizaţia noastră nu este certificată pe sistemul de management al mediului.

5. Consideraţi necesară îmbunătăţirea continuă a sistemului de management de

mediu ?
Nu
Da

6. Au fost întâmpinate dificultăţi în găsirea resurselor materiale necesare

perfecţionării sistemului de management de mediu implementat?
Nu
Da

7. Consideraţi potrivit momentul ales pentru perfecţionarea sistemului de

management de mediu?
Nu
Da

8. Personalul dumneavoastră este instruit în politicile şi procedurile de lucru

privind managementul de mediu?
Activitatea noastră nu are politici şi proceduri de lucru formale privind managementul
de mediu;
Personalul nostru nu este necesar să fie instruit în managementul de mediu;
Personalul nostru are instruirea necesară;
Personalul nostru a beneficiat de instruire si păstrăm consemnări privind
competenŃele acestuia în procedurile de lucru ale managementul de mediu.

9. Angajaţii dumneavoastră au luat parte la cursuri privind tematicile de mai

jos?
Politica integrată de produs;
Eco-etichetarea produselor şi serviciilor;
Legislaţia de mediu aplicabilă în domeniul propriu de activitate;
Cele mai bune practici şi tehnologii aplicabile în domeniul propriu de activitate;
Alte cursuri (menţionaţi):__________________________________________

10. Sunteţi interesaţi în obţinerea de informaţii mai bune privind aspectele de

mai jos?
Legislaţie de mediu aplicabilă;
Impactul asupra mediului generat de activitatea curentă;
Prevenirea situaţiilor de urgenţă;
Cele mai bune practici ale companiilor în materie de management de mediu;
Comunicare cu partenerii de afaceri.

41
 11. Care din următoarele măsuri consideraţi că ar îmbunătăţi activitatea firmei
dumneavoastră?
Implementarea unui sistem de management de mediu ISO 14001 ;
Implementarea unui sistem de management de mediu sau EMAS (Schema comunitara
de ecomanagement şi audit) ;
Certificarea pe mediu a produsului (Ecoetichetarea);
Nimic legat de mediu şi sustenabilitate.
Alta (menţionaţi): ___________________

12. Cui credeţi că ar trebui să se adreseze cursurile?

Asociaţii companiei;
Personalul administrativ al companiei
Tehnicienii companiei;
Altcineva (menţionaţi):_________

13. Ce fel de asistenţă consideraţi utilă în vederea implementării unui sistem de

managament de mediu în organizaţia dumneavoastră?
Asistenţă în definirea impactului de mediu al activităţii, produselor sau serviciilor;
Asistenţă în definirea cadrului legal de reglementare;
Asistenţă în definirea politicii de mediu a organizaţiei;
Asistenţă în definirea procedurilor de mediu;
Asistenţă în definirea declaraţiei performanţei de mediu pentru consultarea
partenerilor de afaceri;
Asistenţă în obţinerea unui certificat sistem de management de mediu ;
Legătura între sisteme de management de mediu şi alte instrumente de mediu pentru
produse şi servicii.

42
Chestionar privind activităţile de monitorizare şi control al mediului în organizaţia S.C.
CONPET S.A.

1. Organizaţia dumneavoastră are implementat sistemul integrat de management

(calitate – ISO 9001:2000, mediu ISO 14001:1997, sănătate şi securitate ocupaţională)?
Nu
Da. Dacă răspunsul este afirmativ: ce fel de sisteme aveţi implementate ?

2. Firma dumneavoastră s-a confruntat cu probleme de mediu ?

Nu
Da: poluarea apei ;
poluarea aerului;
poluarea solului.

3. Organizaţia are efectuat un plan de acţiuni de reducere a impactului asupra

mediului?
Nu
Da. Dacă răspunsul este afimativ: care sunt acţiunile de reducere a impactului?

4. Activitatea dumneavoastră monitorizează şi administrează riscurile şi

problematicile legate de mediu?
Nu suntem la curent cu riscurile de mediu pe care le creează activitatea;
Activitatea nu creează nici un risc de mediu care să necesite monitorizare şi control;
Activitatea creează riscuri de mediu, dar acestea nu sunt monitorizate sau controlate;
Activitatea creează riscuri de mediu, acestea fiind monitorizate şi controlate.

5. Măsurătorile de mediu sunt efectuate de către firme specializate?

Nu
Da.

6. Consideraţi că acţiunile întreprinse de a reduce impactul asupra mediului

afectează performanţele firmei?
Nu
Da

7. Aveţi stabilit un sistem de indicatori pentru aprecierea performanţelor de

mediu (ISO 14031) ?
Nu
Da

8. Activitatea dumneavoastră conservă în mod activ resursele precum apa sau

materiile prime?
Da, luăm în considerare conservarea în cadrul deciziilor de achiziţii şi încurajăm
clienţii şi furnizorii să procedeze la fel
Da, conservăm resursele acolo unde activitatea o permite;
Am încercat să conservăm resursele dar nu ne focalizăm pe acest aspect ;
Am auzit de conceptul de reciclare dar nu am recurs la aceasta până acum ;
Utilizăm resursele asa cum se impune

43
 9. În cadrul activităţii dumneavoastră, cum sunt administrate: transportul,
depozitarea sau folosirea otrăvurilor, materiilor prime şi materialelor toxice, metalelor
grele, materialelor corozive, substanţelor chimice, combustibilului, uleiurilor sau
gazului?
Nu se aplică activităţilor noastre ;
Urmăm indicaţiile contractorilor sau clienţilor în privinţa manipulării acestora ;
Când manipulăm aceste substanţe, luăm măsurile de precauţie pe care le considerăm
necesare;
Avem documentaţie cu linii directoare privind manipularea de către personalul nostru
a acestor substanţe;
Avem documentaţie cu linii directoare privind manipularea acestor substanţe,
personalul este instruit în conformitate cu cerinţele şi monitorizăm performanţa.

10. Cum sunt administrate activităţile care necesită folosirea apei şi/sau
generează apă reziduală:
Activităţile noastre nu necesită folosirea apei şi nu generează apă reziduală ;
Deversăm în canale de scurgere;
Urmăm indicaţiile contractorilor şi clienţilor;
Administrăm aceste probleme pe măsură ce ele apar;
Personalul este instruit în conformitate cu cerinţele şi monitorizăm performanţa

11. Consideraţi potrivit să renunţaţi la vopsele, solvenţi, substanţe chimice,

detergenţi sau uleiuri deversându-le la chiuvetă, canal de scurgere sau gură de
evacuare?
Da, în mod obisnuit aruncăm materialele reziduale în acest mod;
Deversăm doar cantităţi mici de materiale în acest mod şi ne asigurăm că aceste
materiale au fost substanţial diluate;
Doar ocazional se procedează în acest mod, atunci când nu se poate evita;
Personalul nostru este instruit în tehnici specifice de curăţire şi deversare şi
monitorizăm îndeaproape activitatea;
Activitatea noastră nu foloseste nici unul dintre aceste produse.

12. În cadrul activităţii dumneavoastră, cum este administrată eliminarea

deşeurilor, surplusurilor, materialelor contaminate sau deteriorate?
În urma activităţii noastre nu se produc deşeuri, surplusuri, materiale contaminate sau
deteriorate;
Urmăm indicaţiile proprietarului clădirii, contractorilor sau clienţilor;
Tratăm aceste probleme pe măsură ce apar ;
Avem linii directoare trasate pentru personal;
Personalul este instruit în conformitate cu cerinŃele si monitorizăm îndeaproape
activitatea

13. Cum sunt administrate activităţile care generează zgomot sau vibraţii? (ex.:
generatoare, compresoare, zgomot de motoare, instalaţii, echipamente)
Nu este cazul activităţilor noastre;
Tratăm aceste aspecte atunci când devin o problemă;
Avem linii directoare trasate pentru personal;
Personalul este instruit în conformitate cu cerinţele şi monitorizăm îndeaproape
activitatea.
44
 14. Personalul departamentului de mediu au :
cunoştinţe despre metodele şi tehnicile analitice din domeniul monitorizării şi
controlului poluării?
cunoştinţe despre standardizare şi legislaţia din domeniul monitorizării şi controlului
poluării mediului?

45
 Prelucrarea statistică a chestionarelor

Chestionarele au fost aplicate pe un eşantion cu următoarea structură:

Domeniul de activitate specific firmei:
 Preluarea, depozitarea, condiţionarea, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului, gazolinei şi
etanului;
 Prestări de servicii în ţară şi străinătate, cercetare şi proiectare în legătură cu
transportul prin conducte;
 Tranzitarea de petrol pe Dunăre pentru alte ţări;
 Reparaţii şi întreţinere utilaje, echipamente pentru instalaţii şi mijloace de transport;
 Comercializarea de produse petoliere, mărfuri industriale, alimentare şi nealimentare.

83%
Personal de conducere-
24% administraţie
83%
Personal tehnic productiv

Muncitori
4%

Structura salariaţilor la S.C. CONPET S.A.

64%
25% Deservire generală
64% Indirect productivi
Direct productivi
11%

Structura muncitorilor la S.C. CONPET S.A.

46
 2%
58%
Ingineri

40% 58% Subingineri

Tehnicieni maiştri

Structura personalului tehnic productiv la S.C. CONPET S.A

58%
Personal de conducere
33%
58% Economişti

Funcţionari, personal de
administraţie
9%

Structura personalului de conducere-administraţie la S.C. CONPET S.A.

Structura personalului pe grupe de vârstă

NR. CRT. GRUPE DE VÂRSTĂ
ANUL 2009
1 Sub 30 de ani 430
2 30 – 40 ani 784
3 40 – 50 ani 658
4 50 – 60 ani 338
5 Peste 60 ani 40
2250
TOTAL

47
 15% 2% 19%
Sub 30 ani
30 - 40 ani
40 - 50 ani

29% 50 - 60 ani
35% Peste 60 ani

Structura personalului pe grupe de vârstă

Structura personalului pe sexe

FEMEI 239
BĂRBAŢI 2011
TOTAL 2250

2011 Număr persoane

2500
239
1250

1 0
Bărbaţi Femei

Chestionar privind sistemul de management de mediu al organizaţiei : S.C. CONPET S.A.

1. Sistemele de management integrat implementate de firmă sunt cunoscute de angajaţii

firmei ?

90
80
70
60
50 au cunostinte despre
40 implementarea SMM
30 nu au cunostinte
20
10
0
iso iso 9001 iso
14001 14031
55% din respondenţi au cunoştinte despre implementarea ISO 14001:1997, 82% ISO
9001:2000, 15% ISO 14031:2001
48
2. Îmbunătăţirea sistemului integrat de management este considerată necesară de către
toată lumea?

considera ne cesara
imbunatatire a
sistemului integrat
de management
nu considera a fi
necesara
imbunatatire a

nu au raspuns

3. Resursele materiale necesare pentru perfecţionarea sistemului de management

dificultati in gasirea
resurselor materiale
au resursele necesare

4. Momentul potrivit pentru perfecţionarea SMCM

considera
m om entul
potrivit
considera
nepotrivit
m om entul

5. Cunoştinţe şi pregătire adecvată

49
 au cunostinte

nu au
cunos tinte

Chestionar privind activităţile de monitorizare şi control al mediului în organizaţie

1. Probleme de mediu caracteristice firmei

poluarea
accidentala a
solului
poluarea apei

poluarea aer

2. Acţiuni întreprinse de firmă pentru a-şi reduce impactul asupra mediului

50
 Acţiuni Da % Nu % Parţial % Nu ştiu %
întreprinse de
firmă pentru a-
şi reduce
impactul
Realizarea unei 35,5% 12% - -
rampe pentru
stocarea ş
depozitarea
deşurilor de fier
Asigurarea 56,8% - 24,6% -
dotăii cu
materiale ş
echipamente de
intervenţe î caz
de poluare
accidentală
entru toate
locurile de
muncădin
cadrul
sectorului
Instruirea 78% - 18% -
angajaţlor
privind trierea
la sursă
deşeurilor
Refacerea 35% 25% 12%
hidroizolatiei la
cuva betonata a
garii de lansare
godevil
Instruirea 78% - 18% -
personalului
pentru aplicarea
planurilor de
intervenţie în
caz de urgenţă
Organizarea 62% 12% 9% -
exerciţiilor de
simulare a
intervenţiilor în
caz de poluare
Program anual 32,5% 15% 15% 15%
de instruire pe
linie de mediu
Reducerea 27% 18,2% 18,2% 18,2%
consumului de
resurse naturale
(apă, energie 51
etc.)
 3. Impactul acţiunilor de mediu asupra performanţei firmei
econom isire
de bani prin
reducerea
im pactului
econom isire
partiala

nu aduc
beneficii

4. Existenţa unor indicatori pentru aprecierea performanţei de mediu a firmei

au s istem de
indicatori de
perform anta
de m ediu

nu au un
sistem de
indicatori de
perform anta
de m ediu

5. Nivelul de cunoştinţe al responsabililor de mediu

cunostinte
de spre
m etodele si
tehnicile din
dom eniul
cunostinte
de spre
standardizare
si legislatia
din dom eniul
nu au
cunostinte

Concluzii: din analizarea datelor culese se constată cunoaşterea şi aplicarea

standardului ISO 14001, firma are instrumente necesare evaluării performanţelor de mediu,
personalul este instruit pe linie de protecţia mediului.

52
 CAPITOLUL 4

PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

DE MEDIU SPECIFICI ORGANIZAŢIEI S.C. CONPET S.A.

4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031

Indicatorii de performanţă a managementului sunt indicatorii care furnizează

informaţii despre eforturile managementului de a influenţa performanţa de mediu a
organizaţiei.
Eforturile managementului de a îmbunătăţi performanţa de mediu pot include
implementarea politicilor şi a programelor de mediu, conformitatea cu cerinţele sau
aşteptările, performanţa financiară şi relaţiile cu comunitatea. În funcţie de aspectele de mediu
semnificative ale organizaţiei şi de criteriile de performanţă de mediu pot fi aleşi indicatorii
de performanţă a managementului.
Indicatorii de performanţă trebuie să respecte o serie de cerinţe generale, după cum
urmează:
 indicatorii trebuie să se coreleze cu dimensiunile fenomenului sau procesului abordat;
53
  conţinutul informaţional al unui indicator este necesar să fie cât mai bogat încât să
contribuie la creşterea cunoaşterii;
 fiecare indicator sau grup de indicatori să îndeplinească o funcţie de cunoaştere
specifică;
 un indicator prezintă trei trăsături esenţiale:
• formă numerică de exprimare, fiind rezultatul unui proces de cuantificare sau
determinare;
• conţinut real, fiind expresia unui fenomen sau proces concret;
• caracter aproximativ, precizia indicatorului depinzând de o serie de factori;
 indicatorul să asigure prin conţinutul său un transfer permanent de informaţii;
 să-şi modifice cu uşurinţă valoarea la orice modificare a dimensiunilor eficienţei;
 indicatorii să fie cât mai precişi şi uşor cuantificabili pentru ca realizarea sau
nerealizarea lor să poată fi determinată fără ambiguitate;
 efortul depus pentru urmărirea şi calcularea unui indicator să fie compensat de
creşterea gradului de cunoaştere.

1. Indicatorii de performanţă a managementului

Managementul firmei urmăreşte să evalueze implementarea politicilor şi programelor de
mediu în întreaga organizaţie. Aceşti indicatori sunt:
- implementarea politicilor şi a programelor:
o numărul de obiective şi ţinte realizate;
o numărul de iniţiative implementate privind prevenirea poluării;
o numărul de angajaţi care au incluse în fişa postului responsabilităţi de mediu;
o numărul de sugestii de îmbunătăţire a mediului provenite de la angajaţi;
o numărul de furnizori de servicii cu contract care au un sistem de management
de mediu implementat sau certificat;
- conformitate :
o gradul de conformitate cu reglementările;
o gradul de conformitate al furnizorilor de servicii cu cerinţele şi aşteptările
specificate de organizaţie în contracte;
o timpul necesar răspunsului sau corectării incidentelor de mediu;
o numărul de acţiuni corective identificate care au fost rezolvate sau care nu au
fost nerezolvate;
o numărul de constatări de audit pe o perioadă;
o numărul de exerciţii pentru situaţii de urgenţă efectuate;
o procentul referitor la pregătirea de urgenţă şi exerciţiile de răspuns care
demonstrează promptitudinea planificată.
- performanţă financiară:
o costurile (operaţionale şi de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale
produsului sau procesului;
o reinvestirea unei părţi a venitului pentru proiectele de îmbunătăţire a mediului;
o economiile realizate prin reducerea utilizării resurselor, prevenirea poluării sau
reciclarea deşeurilor;
o fondurile de cercetare şi dezvoltare utilizate în proiectele cu semnificaţie de
mediu;
o răspunderea juridică referitoare la mediu care poate avea un impact material
asupra situaţiei financiare a organizaţiei.
54
 2. Indicatorii de performanţă operaţionali sunt indicatori care oferă informaţii privind
performanţa de mediu a activităţilor organizaţiei.
Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor din
utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de asemenea
utilităţile fizice şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de la şi livrarea la
acestea. Indicatorii de performanţă operaţionali fac referire la următoarele aspecte:
- Materiale:
o cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs;
o cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate;
o cantitatea de apă pe unitatea de produs;
o cantitatea de apă reutilizată;
o cantitatea de materiale periculoase utilizate în procesul de producţie
- Energie :
o cantitatea de energie utilizată pe an sau pe unitatea de produs;
o cantitatea din fiecare tip de energie utilizată;
- Servicii care sprijină activităţile organizaţiei:
o cantitatea de materiale periculoase utilizate de furnizorii de servicii contractate ;
o cantitatea de materiale reciclabile şi reutilizabile folosite de furnizorii de servicii
contractate;
o cantitatea sau tipul de deşeuri generate de furnizorii de servicii contractate.
- Utilităţi fizice şi echipamente:
o numărul de ore de funcţionare pe an pentru un anumit echipament;
o numărul de situaţii de urgenţă (de exemplu, explozii) sau activităţi care nu sunt
uzuale (de exemplu , închideri ) pe an;
o numărul de ore de mentenanţă preventivă a echipamentului pe an.
o consumul mediu de combustibil al parcului de autovehicule;
o suprafaţa totală de teren utilizată în scopuri de producţie;
o numărul de echipamente cu părţi proiectate pentru fi uşor dezasamblate, reciclate şi
reutilizate;
- Furnizare şi livrare:
o numărul de livrări de produse pe tip de transport pe zi;
o consumul mediu de combustibil al parcului de autovehicule;
- Produse:
o numărul de unităţi de produse secundare generate pe unitatea de produs;
Servicii furnizate de organizaţie:
o cantitatea de combustibil consumat (pentru o organizaţie al cărui serviciu
furnizat este transportul);
- Deşeuri:
o cantitatea de deşeuri controlată prin autorizaţii de mediu;
o cantitatea totală de deşeuri;
o cantitatea de deşeuri depozitate pe amplasamentul organizaţiei
- Emisii:
o cantitatea de emisii specifice pe an;
o zgomotul măsurat într-un anumit amplasament;
o cantitatea de emisii în aer cu potenţial de distrugere a ozonului;

55
 3. Indicatori de stare a mediului - reprezintă frecvent atribuţia agenţiilor
guvernamentale locale, regionale, naţionale sau internaţionale, a organizaţiilor
neguvernamentale şi instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, mai degrabă decât a unei
organizaţii individuale. Indicatorii de stare a mediului fac referire la următoarele aspecte:
- Aer:
o concentraţia unui anumit poluant în aer înconjunrător, în zonele alese pentru
monitorizare;
o mirosul măsurat la o distanţă specificată de utilităţile organizaţiei.
o nivelurile medii de zgomot măsurate în perimetrul utilităţiilor organizaţiei;
- Apă:
o concentraţia unui anumit poluant în apele subterane sau de suprafaţă;
- Sol:
o refacerea terenului într-o anumită zonă;
o concentraţia unui poluant specific în orizonturile de la suprafaţa solului în
anumite zone din apropierea utilităţii organizaţiei.

56
4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C. CONPET
S.A.

57
 Puncte de Cine
Activitatea
Tip de prelevare probe/ Frecvenţa de răspunde/ci
care o
poluare Metoda de monitorizare ne
generează
monitorizare urmăreşte
Suprafeţele de sol
din jurul gărilor de
Recepţie
godevil,
cantitativă şi
conductelor de Firma
Sol calitativă Săptămânal
aspiraţie şi refulare, specializata
ţiţeiului
claviaturii
ventilelor şi pompe.

Trimestrial

Suprafeţele de sol
din jurul gărilor de
godevil,
Pomparea
conductelor de Firma
Sol ţiţeiului prin
aspiraţie şi refulare, specializata
conductă
claviaturii
ventilelor şi pompe.

Nu sunt efectuate
Analizarea măsurători pentru că
Apă ţiţeiului în - apele menajere sunt
laborator evacuate la reţeaua
orăşenească.
Pomparea La bazinul de
Firmă
Apă ţiţeiului prin colectare a apelor Săptămânal
specializată
conductă uzate
Nu sunt efectuate
Producerea de
măsurători pentru că
apă caldă
Apă - apele menajere sunt
menajeră şi
evacuate la reţeaua
agent termic
orăşenească.
Analizarea
Coşul de la centrala Firma
Aer ţiţeiului în Anual
termică specializata
laborator
Etanşările
pompelor, vanelor
Pomparea Firma
Aer sau armăturilor de Trimestrial
ţiţeiului specializata
conducte, conducte
58
de aerisire
Lucrări Coşul de la centrala Firma
Aer Anual
mecanice termică specializata
 4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu ale
organizaţiei S.C. CONPET S.A.

Performanţe de
Nr crt. mediu propuse la Obiective specifice Ţinte specifice
S.C. CONPET S.A.
1. Perfecţionarea Ţinerea sub control Gestionarea activităţilor ţinând
controalelor a consumurilor de seama de evidenţa cantitativă şi
consumurilor de energie, resurse calitativă a resurselor
utilităţi naturale, materii utilizate(apa, energie,
prime şi materiale combustibili lichizi, uleiuri,
chimicale)
2. Management Îmbunătăţirea -conformarea cu prevederile
performant al managementului legale privind colectarea
deşeurilor rezultate în deşeurilor în separata, depozitarea în siguranţă
amplasamentul organizaţie şi predarea spre
organizaţiei valorificare/eliminare a
deşeurilor periculoase
nereciclabile;
-creşterea numărului de deşeuri
reciclabile;
-asigurarea respectării unui
regim autorizat pentru deşeurile
nepericuloase, inclusiv menajer
3. Perfecţionarea Îmbunătăţirea -îmbunătăţirea modului de
managementului managementului gestionare a substanţelor chimice
substanţelor chimice materiilor prime
utilizate periculoase folosite
în unitate

4. Minimizarea Prevenirea riscurilor Respectarea termenelor de

numărului de tehnologice şi a efectuare a reviziilor tehnice
evenimente de poluare accidentelor care pot pentru echipamentele de
accidentală cu avea repercusiuni pompare(semestrial);
repercusiuni privind negative asupra Efectuare RK;
poluarea solului şi a mediului Instruirea personalului pentru
apelor. aplicarea planurilor de
intervenţie în caz de urgenţă;
Organizarea exerciţiilor de
simulare a intervenţiilor în caz
de poluare

5 Perfecţionarea Reducerea -imbunatatirea calităţii apelor

gestionării apelor evacuărilor poluante uzate evacuate

59
 reziduale si a emisiilor in mediul -reducerea nivelului de poluare
de poluant in înconjurător atmosferica generata de
atmosfera organizaţie
6 Perfecţionarea tuturor Menţinerea -menţinerea impacturilor în
activitatilor pentru a se conformităţii cu conformitate cu cerinţele de
desfăşura în deplină prevederile legale în mediu pe linie de zgomot
conformitate cu vigoare -prevenirea şi ţinerea sub control
legislaţia in vigoare, cu a aspectelor de mediu potenţiale
reglementările de aferente noilor proiecte
mediu şi cu alte cerinţe
de mediu aplicabile
7 Sensibilizarea în Creşterea nivelului Program anual de instruire pe
domeniul mediului a de conştientizare a linie de mediu
personalului propriu şi personalului propriu,
a celui care lucrează precum şi a celui
pentru organizaţie care lucrează pentru
organizaţie în
domeniul mediului
8 Perfecţionarea Prevenirea Prevenirea si combaterea
controalelor riscurilor producerii de accidentelor care pot avea
şi a poluărilor accidente cu repercusiuni asupra mediului
accidentale repercusiuni asupra
mediului
9 Menţinerea aspectelor Trierea la sursă a - Asigurarea sistemului de
de mediu în limitele deşeurilor generate; inscripţionare a tipurilor de
impuse de cerinţele monitorizarea deşeuri pe containerele dedicate
legale şi alte cerinţe situaşiei evacuărilor fiecăruia;
aplicabile aspectelor de de ape uzate - Instruirea angajaţilor privind
mediu corespunzător trierea la sursă a deşeurilor;
autorizaţiilor - urmarirea modului de aplicare a
existente la fiecare regulilor referitoare la trierea la
punct de lucru. sursă a deşeurilor;
- întocmirea evidenţei lunare a
gestiunii deşeurilor.

4.4. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii

performanţelor de mediu

Performanţe Acţiuni Resurse necesare Termene

manageriale
Perfecţionarea Completarea -resurse financiare Lunar
controalelor fişelor lunare de pentru completarea
consumurilor de evidenţă şi fişelor de evidenţă
utilităţi urmărire
consumuri de apă,
combustibili,
energie, chimicale.

60
Management -organizarea -resurse financiare permanent
performant al colectării, pentru derularea
deşeurilor rezultate recuperării şi activităţilor de
în amplasamentul reciclării colectare, recuperare
organizaţiei deşeurilor şi reciclare a
deşeurilor
-resurse umane pentru
derularea activităţilor
de colectare,
recuperare şi reciclare
a deşeurilor
-resurse materiale
pentru derularea
activităţilor de
colectare, recuperare
şi reciclare a
deşeurilor
Perfecţionarea -organizarea -resurse financiare permanent
managementului manipulării, pentru manipularea,
substanţelor chimice utilizării, protecţiei protecţia şi deversarea
utilizate si deversării substanţelor chimice
substanţelor -resurse umane pentru
chimice manipularea,
utilizarea, protecţia şi
deversarea
substanţelor chimice
-resurse materiale
pentru manipularea,
utilizarea, protecţia şi
deversarea
substanţelor chimice

61
Minimizarea a)Elaborarea - resurse materiale şi Anual / semestrial
numărului de programului de umane pentru
evenimente de RK conducte şi elaborarea
poluare accidentală transmiterea lui la programului RK,
cu repercusiuni compartimentul pentru efectuarea
privind poluarea conducte; instructajului, precum
solului şi a apelor. b) Instruirea şi pentru efectuarea
personalului pentru exerciţiilor de
aplicarea simulare în caz de
planurilor de urgenţă
intervenţie în caz
de urgenţă;
c) Organizarea
exerciţiilor de
simulare a
intervenţiilor în
caz de urgenţă

Perfecţionarea -organizarea -resurse financiare Permanent

gestionarii apelor gestionării apelor pentru gestionarea
reziduale si a reziduale si a apelor reziduale si a
emisiilor de poluant emisiilor poluante emisiilor poluante în
in atmosfera în atmosferă atmosferă
-resurse umane pentru
gestionarea apelor
reziduale si a
emisiilor poluante în
atmosferă
-resurse materiale
pentru gestionarea
apelor reziduale si a
emisiilor poluante în
atmosferă
Perfecţionarea -preocupare -resurse financiare, Permanent
tuturor activităţilor permanentă pentru umane şi materiale
pentru a se desfăşura perfecţionarea pentru perfecţionarea
in deplina tuturor activităţilor tuturor activităţilor
conformitate cu firmei firmei
legislaţia in vigoare,
cu reglementările de
mediu si cu alte
cerinţe de mediu
aplicabile
Sensibilizarea în Instruirea pe linie Resurse materiale şi Permanent
domeniul mediului a de mediu şi umane necesare
personalului propriu sănătate şi efectuării intructajului
şi a celui care securitate în pe linie de protecţia
lucrează pentru muncă a mediului

62
 organizaţie personalului
Perfecţionarea -organizarea resurse financiare, Permanent
controalelor activităţilor de umane şi materiale
riscurilor si a control a factorilor pentru controlul
poluărilor poluatori factorilor poluanţi
accidentale
Menţinerea . Sortarea la sursă Resurse materiale şi Permanent
aspectelor de mediu a deşeurilor umane
în limitele impuse generate
de cerinţele legale şi Monitorizarea
alte cerinţe situaţiei
aplicabile aspectelor evacuărilor apelor
de mediu uzate

4.5. Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

Criteriul indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de funcţionare-CO (factori de

mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot).
Criterii generale:
o CG1-aprecierea corectă a performanţei;
o CG2-aprecierea directă a performanţei;
o CG3-aprecierea facilă a performanţei;
o CG 4-aprecierea relevantă a performanţei.
Criterii specifice firmei:
o CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei
o CS2-disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator
o CS3-disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra
activităţii firmei
o CS4-posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului
În tabelul 2. sunt prezentaţi indicatorii relevanţi (cei care au obţinut punctaj mai mare de
50) pentru activitatea firmei, selectaţi în urma aplicării criteriilor stabilite.

63
Tabel 2: Indicatori de performanţă MCM relevanţi, selectaţi, conform criteriilor pentru firma S.C. CONPET S.A.
 TOT
AL
Indicatorii de performanţă a managementului CO CG1 CG2 CG3 CG4 CS1 CS2 CS3 CS4 PUN
CTAJ
Implement numărul de obiective şi ţinte realizate 0 8 8 8 8 9 5 5 10 61
area
politicilor şi
numărul de iniţiative implementate privind 0 4 4 4 7 7 4 7 7 44
a
programelo prevenirea poluării
r 0 8 8 8 6 9 9 8 8 64
numărul de angajaţi care au incluse în fişa
postului responsabilităţi de mediu

numărul de sugestii de îmbunătăţire a 0 8 8 8 9 9 9 8 8 67

mediului provenite de la angajaţi
numărul de furnizori de servicii cu contract 0 8 8 8 9 9 8 8 8 66
care au un sistem de management de mediu
implementat sau certificat
Conformita gradul de conformitate cu reglementările 10 10 10 10 10 10 10 10 10 90
te

gradul de conformitate al furnizorilor de 0 9 9 9 9 9 9 9 9 72

servicii cu cerinţele şi aşteptările specificate
de organizaţie în contracte
timpul necesar răspunsului sau corectării 0 10 10 10 10 10 10 10 10 80
incidentelor de mediu
numărul de acţiuni corective identificate 0 8 8 8 8 8 8 8 8 64
care au fost rezolvate sau care nu au fost
nerezolvate
numărul de constatări de audit pe o perioadă 0 9 9 9 10 10 10 10 10 77

numărul de exerciţii pentru situaţii de 0 9 9 10 10 10 10 10 10 78

urgenţă efectuate

procentul referitor la pregătirea de urgenţă şi 0 6 6 6 6 6 6 6 6 48

exerciţiile de răspuns care demonstrează
promptitudinea planificată
Performanţ costurile (operaţionale şi de capital) care 0 10 10 10 10 10 10 10 10 80
ă financiară
sunt asociate aspectelor de mediu ale
produsului sau procesului
reinvestirea unei părţi a venitului pentru 0 10 8 9 10 10 9 9 8 73
proiectele de îmbunătăţire a mediului
economiile realizate prin reducerea utilizării 0 10 8 8 7 7 5 5 5 55
resurselor, prevenirea poluării sau reciclarea
deşeurilor
fondurile de cercetare şi dezvoltare utilizate 0 10 9 8 8 9 9 8 8 69
în proiectele cu semnificaţie de mediu
răspunderea juridică referitoare la mediu 10 10 8 8 8 10 10 10 10 84
care poate avea un impact material asupra
situaţiei financiare a organizaţiei
Indicatori de performanţă operaţionali
Materiale cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de 0 9 9 8 10 10 10 10 10 76
produs
cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau 10 8 8 8 8 8 8 10 10 78
reutilizate
cantitatea de apă pe unitatea de produs 0 9 10 8 10 8 8 8 8 71
cantitatea de apă reutilizată 65
0 8 10 8 9 8 8 9 9 69
cantitatea de materiale periculoase utilizate în 10 6 6 6 8 8 6 6 6 62
procesul de producţie
 Tabel3: Cuantificare indicatori selectaţi
Indicator Concretizare Posibilităţi de Calculare Unitate
indicator în determinare de
firmă măsură
Implementarea politicilor şi a programelor
-numărul de În raport cu Identificare din Numărare Număr
obiective şi ţinte obiectivele de obiective, ţinte şi
realizate mediu stabilite in program de
cadrul firmei management de
mediu

-numărul de Stimularea La nivelul Numărare Număr

sugestii de angajaţilor din fiecărui
îmbunătăţire a toate sectoarele departament al
mediului de activitate ale firmei prin
provenite de la firmei in intervievarea
angajaţi elaborarea de angajaţilor în
sugestii de problema
îmbunătăţire a protecţiei
mediului(practic mediului
fiecare angajat
poate emite astfel
de sugestii)
Număr cât mai
mare
-numărul de Număr Evaluarea la Numărare Număr
iniţiative implementări nivelul fiecărui
implementate departament a
privind numărului
prevenirea iniţiativelor de
poluării protecţia
mediului
implementate
- numărul de Intruirea Evaluarea Numărare Număr
angajaţi care au angajaţilor pe nivelului de
incluse în fişa probleme de cunostinţe a
postului protecţia mediului angajaţilor pe
responsabilităţi probleme de
de mediu; protecţia
mediului
- numărul de Certificarea Evaluarea Numărare Număr
furnizori de furnizorilor de certificării
servicii cu servicii furnizorilot
contract care au
un sistem de
management de
mediu
implementat sau

66
certificat;

Conformitate
-gradul de Gradul de Conform N %
conformitate cu conformitate procedurilor de r.ind.
reglementările trebuie să tindă mediu formulate conf.
spre 100% G.conf=--
------------
--.100

Nr
ind.necon
f
- gradul de Gradul de Conform N %
conformitate al conformitate procedurilor de r.ind.
furnizorilor de trebuie să tindă certificare a conf.
servicii cu spre 100% furnizorilor G.conf=--
cerinţele şi ------------
aşteptările --.100
specificate de
organizaţie în Nr
contracte; ind.necon
f
- timpul necesar Gradul de răspuns Conform N
răspunsului sau sau corectare a procedurilor de r.ind. Unităţi de
corectării incidentelor de corecţie a conf. timp
incidentelor de mediu incidentelor de G.conf=-- ( min/ore/
mediu mediu ------------ zile)
--.100

Nr
ind.necon
f
- numărul de Rezolvarea Conform Numărare Număr
acţiuni corective acţiunilor planului de
identificate care corective în acţiuni corective
au fost rezolvate termenul stabilit
sau care nu au
fost nerezolvate;

- numărul de Realizare audituri Număr Numărare Număr

constatări de periodice neconformităţi
audit pe o raportate
perioadă
- numărul de Realizarea Numărul de Numărare Număr
exerciţii pentru exerciţiilor de neconformităţi
situaţii de simulare identificate în
urgenţă timpul

67
efectuate exerciţiilor de
simulare
- procentul Pregătirea Numărul de Numărare %
referitor la exerciţiilor de nereguli
pregătirea de răspuns care
urgenţă şi demonstrează
exerciţiile de promptitudinea
răspuns care planificată
demonstrează
promptitudinea
planificată.

Performanţa financiară
-costurile Costurile de Evaluare costuri Calculare RON
(operaţionale şi mediu cuprinse în actiuni de costuri de
de capital) care costul produselor protecţia mediu şi
sunt asociate mediului încadrarea
aspectelor de lor in
mediu ale costul
produsului sau produselo
procesului r

Evaluarea Calculare RON

- reinvestirea Costurile proiectelor de costuri de
unei părţi a necesare îmbunătăţire a mediu şi
venitului pentru proiectelor de mediului încadrarea
proiectele de îmbunătăţire a lor in
îmbunătăţire a mediulu în costul costul
mediului; produselor produselo
r

- economiile Costuri reduse Scăderea preţului Calculare RON

realizate prin datorită reducerii produsului costuri de
reducerea utilizării datorate reducerii mediu şi
utilizării resurselor consumului de încadrarea
resurselor, resurse lor in
prevenirea costul
poluării sau produselo
reciclarea r
deşeurilor;

68
 Valoare fonduri
-fondurile de alocate si Calculare
cercetare si Alocarea de repartizarea lor valoare RON
dezvoltare fonduri din pe proiecte fonduri
utilizate în bugetul firmei totale şi
proiectele cu pentru proiectele pe
semnificaţie de de mediu proiecte
mediu

- răspunderea Plata amenzilor Identificarea Calculare RON

juridică punctelor de costurilor
referitoare la poluare a de
mediu care mediului prejudicii
poate avea un aduse
impact material mediului
asupra situaţiei
financiare a
organizaţiei.

Indicatori de performanţă operaţionali

Materiale
- cantitatea de Identificarea de Determinarea Calculare t/an, kg/an
materiale materiale pe cantităţilor a
auxiliare tipuri consumate, consumur
reciclate sau reciclate sau ilor
reutilizate reutilizate pe an anuale pe
categorii
de
materiale
-cantitatea de Consum specific Determinare Calculare mc
apă pe unitatea apa consum a
de produs apa/unitatea de consumul
produs ui specific
de apa
- cantitatea de Identificarea de Determinarea Calculare t/an, kg/an
materiale materiale cantităţilor a
periculoase periculoase materiale cantităţilo
utilizate în periculoase r anuale
procesul de utilizate pe an pe
producţie categorii
de
materiale
periculoas
e

69
-cantitatea de Ţiţei; Consumuri Calculare t/buc, buc.
materiale Gaze naturale; specifice consumur
utilizate pe Energie electrică; i specifice
unitatea de Uleiuri;
produs Toluen;
Emulgator;
Hârtie;
Cartuş toner ;
Lavete ;
Plumb

- cantitatea de Consum specific Determinare Calculare mc

apă reutilizată apa cantităţii de apă a
reutilizată cantităţii
de apă
reutilizată
Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
-cantitatea de Identificare Deteminare Calculare t/an
materiale materiale cantităţi a
reciclabile şi reciclabile şi materiale cantităţilo
reutilizabile reutilizabile reciclabile şi r anuale
folosite de folosite de reutilizabile pe
furnizorii de furnizorii de folosite de categorii
servicii servicii furnizorii de de
contractate contractate servicii materiale
contractate/an reciclabil
e şi
reutilizabi
le folosite
de
furnizorii
de
servicii
contractat
e/an
cantitatea de Identificare Determinare Calculare t/an
materiale deşeuri generate cantităţi deşeuri a deşeuri
periculoase de furnizorii de generate de generate
utilizate de servicii furnizorii de de
furnizorii de contractate servicii furnizorii
servicii contractate/an de
contractate ; servicii
contractat
e/an
Energie
-cantitatea de Identificare tipuri Determinare Calcul Kwh, Kcal
energie utilizată de energie cantităţi energie cantităţi etc
pe an sau pe utilizate utilizată pe energie

70
unitatea de tipuri/an sau utilizată
produs unitatea de pe
produs tipuri/an
sau
unitatea
de produs
-cantitatea din Identificare tipuri Determinare Calcul Kwh, Kcal
fiecare tip de de energie cantităţi energie cantităţi etc
energie utilizată utilizate utilizată pe energie
tipuri/an sau utilizată
unitatea de pe
produs tipuri/an
sau
unitatea
de produs
Utilităţi fizice şi echipamente
-numărul de ore Identificare Înregistrări nr ore Sumarea Nr ore.
de funcţionare numărul şi funcţionare nr.ore de
pe an pentru un tipurile de maşini funcţiona
anumit şi utilaje din re/utilaj,
echipament cadrul firmei şi maşina
înregistrarea etc.
numărului de ore
de funcţionare/an
- numărul de Identificarea Plan cu situaţii Numărare Nr. de
situaţii de situaţiilor de de urgenţă a ore/zile
urgenţă (de urgenţă sau a perioadel
exemplu, activităţilor care or de
explozii) sau nu sunt uzuale producere
activităţi care nu a unor
sunt uzuale (de accidente
exemplu ,
închideri ) pe
an;

-numărul de ore Întocmire plan de Înregistrarea Calcul Nr ore

de mentenanţă mentenanţă orelor de ore
preventivă a preventivă mentenanţă/echip mentenan
echipamentului ament si pe total ţă/
pe an an echipame
nt si an
- consumul Întocmirea fişelor Înregistrarea Calcul Litri
mediu de de evidenţă a cantităţilor de litri de
combustibil al consumului de combustibil combusti
parcului de combustibil bil/parc
autovehicule; autovehic
ule

71
- suprafaţa totală Identificare Înregistrare Sumare Mp
de teren utilizată suprafeţe suprafeţe suprafeţe
în scopuri de construcţii şi construcţi
producţie; dotări din firmă i şi dotări
din cadrul
firmei
- numărul de Identificare Înregistrări nr de Sumarea Buc.
echipamente cu numărul de echipamente nr.de
părţi proiectate echipamente cu reciclate utilaje
pentru fi uşor părţi proiectate
dezasamblate, pentru a fi uşor
reciclate şi dezasamblate,
reutilizate; reciclate şi
reutilizate
Furnizare şi livrare
- numărul de Identificarea Înregistrarea Calcul Tone
livrări de catităţii de ţiţei cantităţilor de cantităţilo
produse pe tip livrată ţiţei livrat r de ţişei
de transport pe livrat
zi;

-consumul Identificare Înregistrare Calcul Litri

mediu de mijloace de consum de consum
combustibil al transport, tipuri combustibil/tip mediu
parcului de de combustibil mijloc de combusti
autovehicule transport şi an bil/an
Produse
- numărul de Identificare Determinare Calculare Nr/an
unităţi de produse cu tipuri produse cu a
produse defecte sau defecte sau numărulu
secundare reciclate reciclate/an i de
generate pe produse
unitatea de cu defecte
produs; sau
reciclate/t
ip si an
Deşeuri
-cantitatea de Identificare Înregistrare Calculare Kg,t
deşeuri deşeuri/tipuri cu cantităţi a
controlată prin precizarea deşeuri/tipuri si cantităţii
autorizaţii de procesului sursă procese sursă de deşeuri
mediu (deşeuri textile, pe tipuri
metalice, deşeuri
menajere, nămol urmărite
pre-epurare, şlam prin
carbit, carton, autorizaţi
uleiuri uzate) a de
mediu

72
-cantitatea totală Identificare Înregistrare Cumulare Kg,t
de deşeuri deşeuri/tipuri cu cantităţi a
precizarea deşeuri/tipuri si cantităţlor
procesului sursă procese sursă i de
deşeuri pe
tipuri
deşeuri/a
n
- cantitatea de Identificare Înregistrarea Calculare Kg,t
deşeuri cantităţi de cantităţii de a
depozitate pe deşeuri depozitate deşeuri cantităţii
amplasamentul pe amplasamentul depozitate pe de deşeuri
organizaţiei organizaţiei amplasamentul pe tipuri
societăţii deşeuri/a
n sau
unitatea
de produs
Emisii
-zgomotul Identificare Măsurare Citire dB
măsurat într-un locaţii cu zgomot intensitate indicaţii
anumit şi înregistrare zgomot in aparatura
amplasament; nivel diferite locaţii specifică
zgomot/locaţie
-cantitatea de Identificare tipuri Înregistrare Cumulare Mc, t/an
emisii specifice de emisii pe cantităţi emisii cantităţi
pe an locaţii pe tipuri şi locaţii emisii
-cantitatea de Monitorizare Înregistrare Cumulare Mc/luna,a
emisii în aer cu emisii în aer cantităţi emisii cantităţi n
potenţial de în aer emisii în
distrugere a aer
ozonului

Indicatori de stare a mediului

Aer
-nivelurile medii Identificare Măsurare Citire dB
de zgomot locaţii cu zgomot intensitate indicaţii
măsurate în şi înregistrare zgomot in aparatura
perimetrul nivel diferite locaţii şispecifică
utilităţilor zgomot/locaţie cu in perimetru in
organizaţiei influenţe in organizaţiei perimetru
perimetrul organizaţi
organizaţiei ei
-concentraţia Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
unui anumit poluanţi cu efecte concentraţii/perio concentra etc.in
poluant în aer in aerul ade determinate ţii/tipuri funcţie de
înconjurător, în înconjurător de timp de natura
zonele alese poluatori poluatorul
pentru mediu ui

73
monitorizare înconjurăt
or

- mirosul Identificare Măsurarea - -

măsurat la locaţii unde gradului de
distanţă mirosul este persistenţă a
specificată de insuportabil mirosului
utilităţile
organizaţiei.

Apă
-concentraţia Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
unui anumit poluanţi cu efecte concentraţii/perio concentra etc.in
poluant în apele in apele subterane ade determinate ţii/tipuri funcţie de
subterane sau de sau de suprafaţă de timp de natura
suprafaţă poluatori poluatorul
in apele ui
subterane
sau de
suprafaţă
Sol
- refacerea Indentificarea Înregistrarea Cumulare Ore/zile/a
terenului într-o zonelor poluate şi perioadei de a timpului ni
anumită zonă reconstrucţia refacere a solului de
solului reconstru
cţie
concentraţia Monitorizarea Înregistrare Cumulare Mc,g,kg
unui poluant poluanţilor concentraţii/perio concentra etc.in
specific în ade determinate ţii/tipuri funcţie de
orizonturile de de timp de natura
la suprafaţa poluatori poluatorul
solului în în sol ui
anumite zone
din apropierea
utilităţii
organizaţiei;

74
 Tabel 4. Informaţiile necesare pentru determinare indicatori

Informaţii
necesare Mod de Beneficiarii
Sursa
Indicator pentru prelucrare informaţii
informaţiilor
determinare informaţii indicatori
indicator
Implementarea politicilor şi a programelor
-numărul de Informaţii Strategia, - Managerii de vârf
obiective şi manageriale obiectivele şi
ţinte realizate ţintele de
management
-numărul de Informaţii Înregistrările Selecţie, Managerii de la
sugestii de manageriale la pe probleme cumulare, nivelul
îmbunătăţire a nivelul de mediu de analize departamentelor
mediului fiecărui la nivelul şi de la vârf
provenite de la departament fiecărui
angajaţi departament
-numărul de Informaţii Înregistrările Cumulare, Managerii de la
iniţiative manageriale la pe probleme analiză efect nivelul
implementate nivelul de mediu de departamentelor
privind fiecărui la nivelul şi de la vârf
prevenirea departament fiecărui
poluării departament
- numărul de Informaţii Înregistrarea Selecţie Managerii de vârf
furnizori de manageriale la furnizorilor
servicii cu nivelul care au sistem
contract care fiecărui de
au un sistem furnizor management
de implementat
management sau certificat
de mediu
implementat
sau certificat
- numărul de Informaţii Identificarea Selecţie Managerii vârf
angajaţi care manageriale responsabilităţ
au incluse în referitoare la ilor de mediu
fişa postului responsabilităţ fiecărui
responsabilităţi ile de mediu a angajat
de mediu angajaţilor

Conformitate
-gradul de Norme şi Legislaţia in Calcul indicator Managerii de la
conformitate limite admise vigoare şi nivelul
cu pentru diverşi înregistrările departamentelor
reglementările poluanţi de mediu şi de la vârf

75
- numărul de Informaţii Procedurile de Identificare, Managerii de la
constatări de sistem de mediu numărare, nivelul
audit pe o referinţă analizare departamentelor
perioadă mediu şi de la vârf şi toţi
(proceduri) angajaţii pentru
responsabilzarea
problemelor de
mediu la toate
nivelurile

- gradul de Informaţii Contractele Identificare, Managerii de la

conformitate al despre încheiate cu analizare nivelul
furnizorilor de conformitatea furnizorii departamentelor
servicii cu furnizorilor cu şi de la vârf
cerinţele şi cerinţele şi
aşteptările aşteptările
specificate de organizaţiei
organizaţie în
contracte
- timpul Planificarea Plan de Conultare Managerii de la
necesar acţiunilor de acţiuni nivelul
răspunsului corectare a corective departamentelor
sau corectării incidentelor de specific şi de la vârf
incidentelor de mediu incidentelor
mediu de mediu
- numărul de Planificarea Planurile Consultare Managerii de la
acţiuni acţiunilor de specifice nivelul
corective mediu managementu departamentelor
identificate lui integrat de şi de la vârf
care au fost mediu
rezolvate sau
care nu au fost
nerezolvate

- numărul de Planificarea Planurile Consultare Managerii de la

exerciţii pentru exerciţiilor specifice nivelul
situaţii de pentru situaşii efectuării departamentelor
urgenţă de urgenţă exerciţiilor şi de la vârf
efectuate

- procentul Promptitudine Planuri de Consultare Managerii de la

referitor la a exerciţiilor execuţie a nivelul
pregătirea de în situaţii de exerciţiilor departamentelor
urgenţă şi urgenţă şi de la vârf
exerciţiile de
răspuns care

76
demonstrează
promptitudinea
planificată
Performanta financiara
-răspunderea Reglementăril Documentaţia Consultare Managerii de la
juridică e din de nivelul
referitoare la documentaţia management departamentelor
mediu care de integrat de şi de la vârf
poate avea un management mediu
impact integrat de
material mediu
asupra situaţiei
financiare a
organizaţiei
-costurile Valoarea Evidenţele Calculare Managerii de la
(operaţionale costurilor de contabile costuri conform nivelul
şi de capital) mediu metodologiei departamentelor
care sunt contabile, şi de la vârf
asociate costurile de
aspectelor de mediu
mediu ale constituie
produsului sau cheltuieli
procesului indirecte
-fondurile de Valoarea Documentele Repartizare si Managerii de la
cercetare si fondurilor care prevăd calculare nivelul
dezvoltare pentru repartizarea fonduri firmă departamentelor
utilizate în proiectele de fondurilor şi de la vârf
proiectele cu mediu firmei
semnificaţie de (financiare)
mediu

- economiile Valoarea Documentele Consultare Managerii de la

realizate prin economiilor care prevăd nivelul
reducerea obţinute în economiile departamentelor
utilizării urma reducerii efectuate şi de la vârf
resurselor, consumului de
prevenirea resurse şi
poluării sau materii prime
reciclarea
deşeurilor

77
- reinvestirea Valoare Documentele Repartizare si Managerii de la
unei părţi a investiţiilor care prevăd calculare nivelul
venitului pentru repartizarea fondurilor departamentelor
pentru proiectele de investiţiilor în necesare şi de la vârf
proiectele de imbunătăţire a proiectele de proiectelor de
îmbunătăţire a mediului îmbunătăţire a îmbunătăţire a
mediului mediului mediului

Indicatori de performanţă operaţionali

Materiale
-cantitatea de Cantităţi de Documentele Calcule Managerii de la
materiale materiale de evidenţă a specifice pentru nivelul
prelucrate, prelucrate si consumurilor determinarea departamentelor
reciclate sau reciclate/tipuri de materiale consumurilor şi de la vârf
reutilizate, de produse an reciclate specifice,
folosite reciclărilor pe
tipuri de
produse şi an
-cantitatea de Consumul de Documentele Calcule Managerii de la
apă pe unitatea apa pe unitatea de evidenţă a specifice pentru nivelul
de produs de produs consumurilor determinarea departamentelor
de utilităţi consumurilor şi de la vârf
specifice de
utilităţi
cantitatea de Cantităţile de Documentele Calcule Managerii de la
apă reutilizată apă reutilizată de evidenţă a specifice pentru nivelul
cantităţilor de determinarea departamentelor
apă reutilizate cantităţilor de şi de la vârf
apă reutilizată
-cantitatea de Cantităţile de Documentele Calcule Managerii de la
materiale materiale/unita de evidenţă a specifice pentru nivelul
utilizate pe tea de produs consumurilor determinarea departamentelor
unitatea de de materiale consumurilor şi de la vârf
produs specifice de
materiale/an
- cantitatea de Cantităţile de Documente de Calcule Managerii de la
materiale materiale evidenţă a specifice pentru nivelul
periculoase periculoase consumurilor determinarea departamentelor
utilizate în de materiale cantităţilor de şi de la vârf
procesul de periculoase materiale
producţie periculoase

Servicii care sprijină activităţile organizaţiei

-cantitatea de Servicii Evidenţele Calcule Managerii de la
materiale contractate serviciilor specifice de nivelul
reciclabile şi Materiale contractate şi determinare a departamentelor
reutilizabile reciclabile şi evidenţele cantităţilor de (mentenanţă) şi de
folosite de reutilizabile materialelor materiale la vârf

78
furnizorii de rezultate din reciclabile reciclabile
servicii servicii , tip şi rezultate din rezultate din
contractate cantitate aceste servicii servicii
-cantitatea sau Servicii Evidenţele Calcule Managerii de la
tipul de contractate serviciilor specifice de nivelul
deşeuri Deşeuri contractate şi determinare a departamentelor
generate de rezultate din evidenţele cantităţilor de (mentenanţă) şi de
furnizorii de servicii , tip şi deşeurilor deşeuri rezultate la vârf
servicii cantitate rezultate din din servicii
contractate aceste servicii
Energie
-cantitatea de Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
energie cantităţile de consumurilor cantităţii, nivelul
utilizată pe an energie de energie cumularea şi departamentelor
sau pe unitatea utilizată/tip rodus şi an analizarea (mentenanţă) şi de
de produs produsan valorilor la vârf
calculate
-cantitatea din Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
fiecare tip de cantităţile de consumurilor cantităţii, nivelul
energie energie de energie, cumularea şi departamentelor
utilizată utilizată/tip produs şi an analizarea (mentenanţă) şi de
produs, an valorilor la vârf
calculate
Utilităţi fizice şi echipamente
-numărul de Echipamente- Evidenţele Calcularea, Managerii de la
ore de număr, tip, departament cumularea si nivelul
funcţionare pe orele de mentenanţă şi analizarea nr de departamentelor
an pentru un funcţionare-an producţie ore de (mentenanţă) şi de
anumit precum si funcţionare/tipu la vârf
echipament altele in care ri de
funcţionează echipamente
echipamente
-suprafaţa de Clădiri şi Evidenţele de Cumularea Managerii de la
teren utilizată spaţii la suprafeţelor nivelul
în scopuri de amenajate în Departamentu clădirilor şi departamentelor
producţie incinta firmei l Tehnic spaţiilor şi de la vârf
pe tipuri şi amenajate în
destinaţie, incinta firmei
suprafaţa pe tipuri şi
ocupată destinaţie
-numărul de Echipamente- Evidenţele de Calcularea, Managerii de la
ore de număr, tip, la cumularea si nivelul
mentenanţă orele de Departamentu analizarea nr de departamentelor
preventivă a mentenanţă/an l Mentenanţă ore de (mentenanţă) şi de
echipamentulu mentenanţă la vârf
i pe an /tipuri de
echipamente şi
an

79
- numărul de Numărul Evidenţa Analizarea Managerii de la
situaţii de situaţiilor de situaţiilor de situaţiilor de nivelul
urgenţă (de urgenţă urgenţă urgenţă departamentelor
exemplu, şi de la vârf
explozii) sau
activităţi care
nu sunt uzuale
(de exemplu ,
închideri ) pe
an
- consumul Numărul de Evidenţa Calcularea Managerii de la
mediu de autovehicule consumului cantităţilor nivelul
combustibil al din parcul auto de consumate de departamentelor
parcului de combustibil combustibil şi de la vârf
autovehicule

- numărul de Echipamente Evidenţele de Calcularea, Managerii de la

echipamente uşor la cumularea şi nivelul
cu părţi dezasamblate, Departamentu analizarea nr de departamentelor
proiectate reciclate şi l Mentenanţă echipamente (mentenanţă) şi de
pentru fi uşor reutilizate- la vârf
dezasamblate, număr, tip,
reciclate şi componente
reutilizate
Furnizare şi livrare
- numărul de Cantităţile de Evidenţele Calcularea Managerii de la
livrări de ţiţei livrate contabile livrărilor nivelul
produse pe tip privind departamentelor
de transport pe livrările de şi de la vârf
zi ţiţei
-consumul Nr. şi tipurile Evidenţele Cumulare Managerii de la
mediu de de mijloace de Compartiment consumuri/tip nivelul
combustibil al transport ului de mijloace de departamentelor
parcului de utilizate Administrativ transport şi de la vârf
autovehicule
Produse
- numărul de Consumul de Înregistrările Cumulare si Managerii de la
unităţi de energie de consum analizare nivelul
energie departamentelor
consumate în (AQ) şi de la vârf
timpul
utilizării
produsului
Deşeuri
-cantitatea de Informaţii Fişe de Cumulare si Managerii de la
deşeuri privind gestiune a analizare nivelul
controlată prin cantităţile de deşeurilor departamentelor
autorizaţii de deşeuri din şi de la vârf

80
mediu autorizaţia de
mediu
- cantitatea de Cantitatea de Fişe de Cumulare si Managerii de la
deşeuri deşeuri/tip gestiune a analizare nivelul
depozitate pe deşeu deşeurilor de departamentelor
amplasamentul depozitată în pe şi de la vârf
organizaţiei cadrul amplasament
organizaţiei
-cantitatea Cantitatea de Fişe de Cumulare si Managerii de la
totală de deşeuri/tip gestiune a analizare nivelul
deşeuri deşeu deşeurilor departamentelor
şi de la vârf
Emisii
-zgomotul Nivel Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la
măsurat într- zgomot/tip de la analizare nivelul
un anumit echipament şi departamentul departamentelor
amplasament; amplasament de mediu (Mediu) şi de la
(acolo unde se vârf
impun
măsurători)
-cantitatea de cantitatea de Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la
emisii emisii de la analizare nivelul
specifice pe an specifice pe/ departamentul departamentelor
tip emisie şi de mediu (Mediu) şi de la
an vârf
-cantitatea de Cantitatea pe Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la
material tip de material de la analizare nivelul
specific specific departamentul departamentelor
deversată în deversată în de mediu (Mediu) şi de la
apă pe unitatea apă /tip de vârf
de produs produs
-cantitatea de cantitatea pe Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la
emisii în aer de emisii în de la analizare nivelul
cu potenţial de aer cu departamentul departamentelor
distrugere a potenţial de de mediu (Mediu) şi de la
ozonului distrugere a vârf
ozonului
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile Nivel Înregistrările Calculul Managerii de la
medii de zgomot/tip de la nivelului mediu nivelul
zgomot echipament şi departamentul de zgomot, departamentelor
măsurate în amplasament de mediu înregistrare şi (Mediu) şi de la
perimetrul (acolo unde se analizare vârf
utilităţilor impun
organizaţiei măsurători)

81
-concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
unui anumit poluanţi monitorizare / analizare nivelul
poluant în aer măsurate la tip de poluant departamentelor
înconjurător, monitorizare (Mediu) şi de la
în zonele alese în aer, nivel vârf
pentru admis al
monitorizare poluanţilor
conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România

- mirosul Mirosul - - -
măsurat la o resimţit în
distanţă zonă
specificată de
utilităţile
organizaţiei
Apă
-concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
unui anumit poluanţi monitorizare / analizare nivelul
poluant în măsurate la tip de poluant departamentelor
apele monitorizare (Mediu) şi de la
subterane sau în apă, nivel vârf
de suprafaţă admis al
poluanţilor
conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România
Sol
- refacerea Echipamente Înregistrările Înregistrare şi Managerii de la
terenului într-o utilizate în de la analizare nivelul
anumită zonă reconstrucţia departamentul departamentelor
solului de mediu (Mediu) şi de la
vârf
- concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
unui poluant poluanţi monitorizare / analizare nivelul
specific în măsurate la tip de poluant departamentelor
orizonturile de monitorizare (Mediu) şi de la
la suprafaţa în sol, nivel vârf
solului în admis al
anumite zone poluanţilor
din apropierea conform
utilităţii normelor şi
organizaţiei legislaţiei în

82
 vigoare în
România

4.6. Identificarea responsabilităţilor de mediu a managerilor organizaţiei

(manager general, manager tehnic, responsabil de mediu)

Nr. Manager Responsabilităţi de mediu

Crt.
1. Director - conduce nemijlocit activitatea directorilor executivi, precum şi
general următoarele compartimente: management, resurse umane –
documente secrete, oficiul juridic, controlul financiar intern;
- Analizează rezultatele acţiunilor corective, preventive şi dispune
măsurile necesare;
- Analizează şi controlează cu eficacitate principalii indicatori de
mediu ai firmei, obţinând informaţii pe care le va folosi în
comunicarea cu stakeholderii (clienţi, acţionari, parteneri de lucru
etc.);
- Analizează şi avizează politicile şi strategiile propuse în sensul
creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei,
- rxaminează şi supraveghează activităţile firmei şi analizează
punctele critice pentru mediu
Asigură respectarea în totalitate a prevederilor de mediu stabilite la
nivelul firmei;
- asigură o abordare credibilă şi riguroasă a managementului de
mediu;
-asigurarea protectiei apei, aerului si solului din interiorul firmei si
in vecinatatea acesteia ;
- îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale
organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan economic şi social;
- respectarea cerinţelor legale şi altor cerinţe pe care organizaţia
le-a adoptat şi care sunt aplicabile aspectelor sale de mediu
2 Directorul - conduce nemijlocit activitatea inginerului şef transport ţiţei,
tehnic gazolină, etan – ţară, a inginerului şef transport ţiţei – import,
precum şi următoarele compartimente: pregătire; programare;
transport ţiţei; gazolină şi etan – dispecerat; siguranţă instalaţii,
P.S.I., paza şi protecţia mediului; mecanic; energetic; dezvoltare –
investiţii şi activitatea secţiei intervenţii, reparaţii, transporturi;
- asigură şi urmăreşte raţionalizarea şi economisirea materialelor
prime, a apei şi a energiei, reducerea costurilor prin reciclare;
- propune un program de acţiuni concrete pentru atingerea
scopurilor de mediu ;
- urmăreşte obţinerea de date cu privire la impactul de mediu
asociat cu activitatea fiecărei secţii şi o listã a principalelor
probleme;

83
 - cnalizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi propune
politici şi strategii în sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu
a firmei;
- iniţiază, planifică şi conduce schimbări tehnologice (ex.
tehnologii cu consum de materiale şi energie redus);
- gospodărirea deşeurilor şi ambalajelor;
- controlul si analiza emisiilor – imisiilor;
- gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase;
- întocmirea si respectarea programul de conformare;
- adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în primul rând pe
prevenirea poluării, apoi pe reducerea şi ţinerea ei sub control;
- asigurarea unui management mai bun al materiilor prime, al
deşeurilor rezultate şi a unei mai bune gestionări a apelor reziduale
şi a emisiilor de poluanţi în atmosferă;
- ţinerea sub control a consumurilor de utilităţi, precum şi a
riscurilor şi poluărilor accidentale
3 Directorul de - conduce nemijlocit activitatea unităţii de proiect cu următoarele
proiect componente: control proiect şi secretariat; conducte; automatizări
– S.C.A.D.A.; agregate de pompare; termoelectric;
telecomunicaţii;
- conduce proiectele de îmbunătăţire a mediului, de reducere a
consumurilor de resurse, materiale
4 Director - conduce nemijlocit activitatea următoarelor compartimente:
economic contabilitate, financiar, administrativ-secretariat, prognoză şi
analize economice, tarife, preţuri, oficiul de calcul, complex
comercial Bărăganu;
- analizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi propune
politici şi strategii în sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu
a firmei;
- urmăreşte găsirea de resurse interne şi externe pentru
achiziţionarea de echipamente şi utilaje necesare reducerii
impactului asupra mediului a firmei
5 Director - conduce nemijlocit activitatea următoarelor compartimente:
comercial contracte-surse, marketing, relaţii-protocol, aprovizionare, C.T.C.-
laborator;
- urmăreşte selectarea furnizorilor care pot demonstra faptul că
metodele folosite în realizarea materiilor protejează mediul
înconjurător;
- monitorizarea continuă a preferinţelor consumatorilor
Identificarea de noi segmente de piaţă, de ex. segmentul „verde”;
- promovarea imaginii de firmă „eco-conştientă”;
- propune schimbări efectuate asupra produselor firmei (ex.
folosirea de materiale naturale etc.)
6 Responsabilul - controlul şi urmărirea modului în care se aplică reglementările
de mediu legislative în vigoare privind Protecţia Mediului ;
- acordarea de consultanţă departamentelor, celor care
coordoneaza diferite departamente din cadrul organizaţiei cu
privire la reglementările legislative în vigoare şi normele

84
 privitoare la Protecţia Mediului;
- asigurarea instruirii si informarii personalului tehnico-
administrativ in probleme de Protectia Muncii, Prevenirea si
Stingerea Incendiilor si Protectia Mediului prin cele trei forme de
instructaj;
- evalua impactul de mediu produs de companie şi poate acţiona în
sensul reducerii şi chiar al eliminării lui, prin respectarea normelor
legale;
- se ocupă de întocmirea documentaţiei pentru obţinerea avizelor
de mediu şi de transmiterea raportărilor periodice către Agenţia de
Mediu;
- îşi asumă realizarea şi îndeplinirea de planuri pentru reducerea
poluării şi chiar implementarea unor sisteme de management de
mediu;
- elaborarea planului de automonitorizare şi de baze de date pentru
protecţia mediului;
- managementul situatiilor de urgenţă;
- comunicarea internă, cu autorităţile de protecţia mediului şi cu
societatea civilă etc;
- verifică dacă şi cum au fost duse la
îndeplinire acţiunile corective ;

4.7. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri

ale organizaţiei

Pentru realizarea din punct de vedere metodologic a acestei etape am utilizat

indicatorii de mediu selectaţi pentru managementul mediului la SC CONPET SA, precum si
centrele de decizie ce sunt cuprinse în structura organizaţională a aceleaşi firme. Din aceasta
abordare rezultă concluzia că îmbunătăţirea calităţii managementului de mediu trebuie privită
în corelaţie cu managementul general al unei firme şi depinde în mare măsura de gradul de
integrare a managementului de mediu în managementul firmei.
Tabel 3. Stabilirea deciziilor de mediu

Decizii de mediu Indicatori de mediu
Implementarea politicilor -numărul de obiective şi
şi a programelor de ţinte realizate
mediu
-numărul de sugestii de
îmbunătăţire a mediului
provenite de la angajaţi
Compartiment/centru
de decizie
Managerii de vârf
(general, tehnic, financiar
contabil, calitate.....
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu

85
 -numărul de iniţiative Directorul tehnic
implementate privind Managerul de mediu
prevenirea poluării

numărul de angajaţi care
au incluse în fişa postului
responsabilităţi de mediu
numărul de furnizori de
servicii cu contract care
au un sistem de
management de mediu
implementat sau
certificat
-gradul de conformitate
cu reglementările
- numărul de constatări
de audit pe o perioada
gradul de conformitate al
furnizorilor de servicii cu
cerinţele şi aşteptările
specificate de organizaţie
în contracte
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Responsabilul de mediu
Directorul tehnic
Directorul economic
Managerul de mediu
Responsabilul de mediu
Managerul general
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Managerii de vârf
(general, tehnic, financiar
contabil, calitate.....
Managerul de mediu

timpul necesar Directorul tehnic

răspunsului sau corectării Directorul economic
incidentelor de mediu Managerul de mediu
Conformitate Responsabilul de mediu
numărul de acţiuni Directorul tehnic
corective identificate care Directorul economic
au fost rezolvate sau care Managerul de mediu
nu au fost nerezolvate Responsabilul de mediu
numărul de exerciţii Directorul tehnic
pentru situaţii de urgenţă Directorul economic
efectuate Managerul de mediu
Responsabilul de mediu
procentul referitor la Directorul tehnic
pregătirea de urgenţă şi Directorul economic
exerciţiile de răspuns Managerul de mediu
care demonstrează Responsabilul de mediu
promptitudinea
planificată
Performanta financiara -răspunderea juridică Managerul general
referitoare la mediu care Directorul economic
poate avea un impact Directorul Tehnic
material asupra situaţiei Managerul de mediu
financiare a organizaţiei

86
 -costurile (operaţionale şi
de capital) care sunt
asociate aspectelor de
mediu ale produsului sau
procesului
-fondurile de cercetare si
dezvoltare utilizate în
proiectele cu semnificaţie
de mediu
reinvestirea unei părţi a
venitului pentru
proiectele de
îmbunătăţire a mediului
economiile realizate prin
reducerea utilizării
resurselor, prevenirea
poluării sau reciclarea
deşeurilor
Performanta operaţională -cantitatea de materiale
in ceea ce priveşte: prelucrate, reciclate sau
materialele reutilizate, folosite
-cantitatea de apă pe
unitatea de produs
cantitatea de materiale
periculoase utilizate în
procesul de producţie
-cantitatea de materiale
utilizate pe unitatea de
produs
cantitatea de apă
reutilizată
Performanţa operaţională -cantitatea de materiale
in ceea ce priveşte: reciclabile şi reutilizabile
serviciile care sprijină folosite de furnizorii de
activităţile firmei servicii contractate
-cantitatea sau tipul de
deşeuri generate de
furnizorii de servicii
contractate
87
Directorul economic
Directorul Tehnic
Managerul de mediu
Directorul economic
Managerul de mediu
Directorul general
Directorul economic
Directorul Tehnic
Managerul de mediu
Directorul economic
Directorul Tehnic
Managerul de mediu
Directorul Tehnic
Managerul de mediu
Directorul Tehnic
Responsabil SPP
Directorul Tehnic
Responsabil SPP
Managerul de mediu
Directorul Tehnic
Responsabil SPP
Directorul Tehnic
Responsabil SPP
Directorul comercial
Managerul de mediu
Directorul comercial
Managerul de mediu
Performanta operaţională -cantitatea de energie
in ceea ce priveşte: utilizată pe an sau pe
energia unitatea de produs
-cantitatea din fiecare tip
de energie utilizată
Performanta operaţională -numărul de ore de
in ceea ce priveşte: funcţionare pe an pentru
utilităţile fizice şi un anumit echipament
echipamentele -suprafaţa de teren
utilizată în scopuri de
producţie
-numărul de ore de
mentenanţă preventivă a
echipamentului pe an
numărul de situaţii de
urgenţă (de exemplu,
explozii) sau activităţi
care nu sunt uzuale (de
exemplu , închideri ) pe
an
consumul mediu de
combustibil al parcului
de autovehicule
numărul de echipamente
cu părţi proiectate pentru
fi uşor dezasamblate,
reciclate şi reutilizate
Performanta operaţională numărul de livrări de
in ceea ce priveşte: produse pe tip de
furnizarea şi livrarea transport pe zi
-consumul mediu de
combustibil al parcului
de autovehicule
88
Directorul tehnic
Managerul mecano
energetic
Responsabil SPP
Directorul tehnic
Managerul mecano
energetic
Responsabil SPP
Directorul tehnic
Responsabil SPP
Directorul tehnic
Manager mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Manager mecano
energetic
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Manager mecano
energetic
Directorul economic
Managerul de mediu
Responsabil SPP
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Manager mecano
energetic
Manageri mecano
energetic
Manager comercial
Director economic
Directorul economic
Manager mecano
energetic
Performanta operaţională numărul de unităţi de
in ceea ce priveşte: energie consumate în
produsele timpul utilizării
produsului
Performanta operaţională -cantitatea de deşeuri
in ceea ce priveşte: controlată prin autorizaţii
deşeurile de mediu
-cantitea de deşeuri pe an
sau pe unitatea de produs
- cantitatea de deşeuri
depozitate pe
amplasamentul
organizaţiei
Performanta operaţională -zgomotul măsurat într-
in ceea ce priveşte: un anumit amplasament;
emisiile
-cantitatea de emisii
specifice pe an
-cantitatea de material
specific deversată în apă
pe unitatea de produs
-cantitatea de emisii în
aer cu potenţial de
distrugere a ozonului
Starea mediului - AER -nivelurile medii de
zgomot măsurate în
perimetrul utilităţilor
organizaţiei
-concentraţia unui anumit
poluant în aer
înconjunrător, în zonele
alese pentru monitorizare
mirosul măsurat la o
distanţă specificată de
utilităţile organizaţiei
Starea mediului - APA -concentraţia unui anumit
poluant în apele
subterane sau de
suprafaţă
89
Directorul tehnic
Manager calitate
Responsabil SPP
Managerul de mediu
Manager general
Directorul tehnic
Directorul financiar
Managerul de mediu
Manager calitate
Manageri CR
Directorul tehnic
Manager calitate
Directorul economic
Managerul de mediu
Responsabil SPP
Directorul tehnic
Manager mecano
energetic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Manager mecano
energetic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Manager mecano
energetic
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
 Starea mediului – SOL refacerea terenului într-o Directorul tehnic
anumită zonă Managerul de mediu
concentraţia unui poluant Directorul tehnic
specific în orizonturile de Managerul de mediu
la suprafaţa solului în
anumite zone din
apropierea utilităţii
organizaţiei

4.8. Întocmirea diagramei de relaţii de mediu pentru fiecare departament

al structurii organizaţionale

Diagramele de relaţii de mediu prezintă circulaţia informaţiilor de mediu in cadrul

unei firme, ceea ce constituie un element ce sprijină conceperea si funcţionarea sistemului
informaţional si construirea tabloului de bord integrat de mediu. Diagramele sunt prezentate
in figurile 4,5,6,7.

90
 TABLOU DE BORD INTEGRAT DE MEDIU- MANAGER GENERAL

Indicatori de rang I Indicatori de rang II Indicatori de rang III

Fisa Fisa Fisa

indicator indicator indicator

Fisa
indicator

TABLOU EVOLUTIE INDICATOR

TABLOU CENTRALIZATOR

91
 Figura5: Diagrama de relaţii de mediu – director tehnic

Manager general
- Informaţii privind nivelul PSI
indicatorilor
- Propuneri de
strategii/acţiuni şi politici
Indicatori de mediu de mediu
Pregătire Listă cu probleme de - Informaţii/date privind
mediu starea mediului
Pază şi protecţia
mediului
Programare Indicatori de mediu - Informaţii privind nivelul
Listă cu probleme de DIRECTOR TEHNIC de cunoaştere al
mediu angajaţilor privind
protecţia mediului
Indicatori de mediu
Transport ţiţei, - Propuneri de cursuri
Listă cu probleme de
gazolină şi etan- mediu
dispecerat - propuneri pentru - Informaţii privind
o bună valorificare a impactul
Mecano-energetic, Indicatori de mediu
materialelor activităţilor/produselor
siguranţă instalaţii Listă cu probleme de
firmei asupra mediului
mediu
- Idei de produse noi
-

Birou Dezvoltare – investiţii şi

plan dezvoltare activitatea secţiei
intervenţii

92
 Figura6: Diagrama de relaţii de mediu – director economic

Manager
- Informaţii privind
Date mediu costurile şi beneficiile
Birou cheltuielilor de mediu
Contabilitate –
financiar

- Informaţii privind
penalizările de mediu Complex
Birou financiar
preţuri, tarife DIRECTOR commercial
- Informaţii privind Bărăganu
ponderea cheltuielilor de
ECONOMIC
mediu in preţul
Informaţii privind
cheltuielile de mediu
Birou analiză
economică

Administrativ – Oficiul de calcul

secretariat

93
 Manager
general
Informaţii de mediu privind
furnizorii/sucontractanţiiInfo
rmaţii de mediu privind
Informaţii de mediu privind clienţii
Contracte-surse furnizorii/subcontractanţii Informaţii de mediu privind
Listă cu probleme de mediu concurenţii
C.T.C.
-Laborator
DIRECTOR
COMERCIAL
Transport auto şi
Aprovizionare cu C.F.U.
materiale
Informaţii privind nivelul de
educare al clienţilor în
Aprovizionare şi domeniul mediului
transport Politici de informare a clienţilor
privind pericolele pe care
produsele le reprezintă faţă de
mediu

Birou
marketing - vânzări

Figura 6: Diagrama de relaţii de mediu – director comercial

94
 Indicatori de mediu Oficiul juridic
Director tehnic Listă cu probleme şi soluţii
de mediu - Informaţii privind legislaţia
de mediu

Director comercial Listă cu informaţii, Protecţie civilă

probleme şi soluţii de DIRECTOR GENERAL - Informaţii privind măsurile
mediu de prevenire a accidentelor
Analize privind costurile şi de mediu
Director economic cheltuielile de mediu
Informaţii privind
propuneri impactul
pentru organizării muncii
Compartiment Propuneri de programe de Dispensar
integrarea asupra mediului
Resurse umane training pe probleme de medical
sistemului
mediu
calitate-mediu

Compartiment
pază şi control Compartiment C.T.C.
calitate

Figura7: Diagrama de relaţii de mediu – director general

95
 Concluzii

În cadrul studiului de caz am urmărit aplicarea metodologiei proiectate pentru o firmă

de transport ţiţei prin conducte.
Pentru a putea realiza sistem de indicatori de performanţă de mediu am parcurs următoarele
etape:
- prezentarea organizaţiei;
- descrierea managementului organizaţional: structura organizatorică, sistemele de
management de mediu identificate, obiectivele economice ale firmei;
- cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu asupra managementului
societăţii S.C.CONPET S.A. cu ajutorul chestionarelor;
- proiectarea sistemului de indicatori: sunt aleşi indicatorii de mediu, se identifică factorii
poluatori, performanţele de mediu propuse, obiective, ţinte, cuantificarea indicatorilor.

96
 BIBLIOGRAFIE

- http://www.conpet.ro;
- Corneliu Rusu – Management. Concepte, metode, tehnici. Editura Expert, Bucureşti,
1993;
- SR ISO 14001, (2005), Sisteme de management de mediu – Specificaţii şi ghid de
utilizare, Asociaţia de standardizare din România (ASRO);
- SR ISO 14004, (2005), Sisteme de management de mediu Linii directoare referitoare
la principii, sisteme şi tehnici de aplicare, Asociaţia de standardizare din România
(ASRO);
- SR EN ISO 14031, (1999), Management de mediu – Evaluarea performanţelor de
mediu – Ghid, Asociaţia de standardizare din România (ASRO).

97