OPORTUNITATEA INVESTITIILOR IN

INDUSTRIA PETROLIERA

NISTOR RADU AUREL

GRUPA 20186
IDFR – ANUL II
 Introducere

România are o veche istorie a extractiei titeiului și gazelor, deși nu mai este astăzi
un jucător de primă ligă la nivel mondial, așa cum era în perioada interbelică.  România are una
dintre cele mai vechi industrii ale petrolului și gazului din lume: peste un secol și jumătate de
extractie și rafinare industrială a petrolului și aproape 100 de ani de productie a gazelor naturale.
România deţine rezerve și producţie semnificative de petrol și gaze naturale, dar cu o
tendinţă netă de scădere. Zăcămintele sunt mature și fragmentate, iar producţia per sondă e
dintre cele mai mici din Europa. 

Cadrul general si necesitatea investitiilor

Securizarea alimentării cu gaze naturale a României în cea mai complicată iarnă din
ultimii 30 de ani trebuie sa fie preocuparea principala in acest moment. Inmagazinarea subterană
a gazelor naturale are un rol major în asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale,
facilitând echilibrarea balanței consum – producție internă – import de gaze naturale, prin
acoperirea vârfurilor de consum cauzate în principal de variațiile de temperatură, precum și
menținerea caracteristicilor de funcționare optimă a sistemului național de transport gaze
naturale. România are înmagazinate gaze naturale în volum de 3 miliarde metri cubi.

Viitorul petrolului depinde de capacitatea industriei de a inova și implementa solutii

tehnologice sustenabile, care să elimine emisiile de carbon în atmosferă. În generarea de
electricitate, vor fi utilizate, probabil, formule tehnologice complementare cu sursele de energie
regenerabilă, care au luat mare avânt în ultimii ani. Totodată, tehnologiile bazate pe gaze
naturale își fac tot mai mult loc în sectorul transporturilor: GNC (gazul natural comprimat) sau
GNL sunt tot mai mult utilizate pentru flotele de autovehicule ușoare, respectiv camioane și
vapoare. Vor fi probabil introduse și capacităti de captare și înmagazinare subterană a
carbonului, iar CO2 va fi stocat, transportat și comercializat inclusiv către operatorii
zăcămintelor de petrol și gaze, care îl vor utiliza pentru mărirea randamentului exploatării.

România trebuie să valorifice inteligent toate oportunitățile oferite de tranziția energetică

pentru dezvoltarea economică a țării. Iar una dintre direcțiile de viitor este captarea și stocarea
carbonului (CCS), o tehnologie esențială pentru reducerea emisiilor de carbon la nivel global.

Cu o activitate industrială în domeniul petrolului și gazelor naturale de peste un

secol, România ar putea deveni un furnizor cheie de stocare a CO2 pentru alte țări din
regiune. Sondele existente și conductele de gaze naturale pot fi refolosite pentru a
transporta și injecta CO2, astfel încât să contribuie la optimizarea investițiilor inițiale,
sporind în același timp avantajul competitiv al țării . Cu toate acestea, există numeroase
provocări în dezvoltarea proiectelor CCS în România. Legislația în vigoare pentru dezvoltarea
CCS este foarte fragmentată, deoarece fiecare etapă a procesului implică mai multe obstacole.
De exemplu, nu a avut loc sau nu a fost anunțată nicio licitație privind autorizațiile de stocare
până în present.
CCS oferă, dincolo de soluții pentru reducerea emisiilor de carbon, oportunități uriașe
pentru dezvoltare economică prin inovație. România dispune de experiență în industrii relevante
(precum producerea de țiței și gaze naturale) și de o capacitate de stocare a CO2
semnificativă. Pentru a fructifica aceste oportunități, avem însă nevoie de o strategie coerentă și
de un cadru de reglementare adecvat.

Importurile de gaze ale României provin integral din Federatia Rusă, ceea ce constituie
un element de vulnerabilitate strategică, mai ales inconditiile actuale privind razboiul. Există în
prezent patru puncte de interconectare transfrontalieră a României: cu Ucraina in 2 puncte, cu
Ungaria si cu Moldova. Prin interconectări, România va avea și posibilitatea de a importa gaze
naturale de la alti furnizori externi decât Gazprom, prin introducerea capacitătilor de flux invers.

O alta oportunitate de investitii extrem de importanta si urgenta in vremurile pe care le

traversam o reprezinta operaționalizarea interconectorului Bulgaria-Grecia, ultima componenta a
Coridorului Vertical, ce contribuie în mod semnificativ la diversificarea surselor de
aprovizionare cu gaze naturale și la asigurarea securității energetice a întregii regiunii balcanice.
Prin Coridorul Vertical se vor diversifica sursele de gaze, iar România, Bulgaria și celelalte țări
din Balcani și din Europa centrală și de est vor putea avea acces la alte surse de gaze față de cele
tradiționale. Interconectorul Grecia-Bulgaria prin conectarea la Coridorul Transbalcanic, poate
prelua gaze naturale din zona Mării Caspice și Azerbaidjan, asigurând un plus de siguranță în
aprovizionarea cu gaze naturale atât pentru România, cât și pentru întreaga regiune.

Transgaz impreuna cu marii operatori din industruia petrolului din Romania este
angrenată în dezvoltarea mai multor proiecte de investiții strategice, constând în realizarea de
gazoducte pentru transportul gazelor naturale. investiții ce vor permite creșterea nivelului de
interconectare a Sistemului National de Transport cu sistemele similare din țările vecine, precum
si dezvoltarea rețelei de transport de gaze naturale, dezvoltarea de proiecte regionale strategice.

Necesarul investitional al industiei romanesti de petrol este enorm. O mare parte din
infrastructura energetică existentă este deja depășită și precară din punct
de vedere tehnic. Aproape 70% din sistemul de transport de gaze trebuie modernizat și circa
40%din infrastructura distributiei de gaze trebuie reînnoită. Situatia cea mai precară este în
subsectorul generării și transportului de energie termică, extrem de ineficient. 

Sectorul de petrol și gaze rămâne un important contribuitor la bugetul de stat. Investițiile

efectuate de sectorul de petrol și gaze sunt, de asemenea, însemnate, reprezentând o șesime din
investițiile din sectorul public. Dezvoltarea viitoare a industriei interne de petrol și gaze, și în
special a gazelor naturale, va depinde în mare măsură de modul în care autoritățile vor adopta
legislația necesară, astfel încât investițiile în sector - în special cele legate de proiectele de gaze
offhore - să devină viabile din punct de vedere economic. Planul de acțiune al Pactului Ecologic
European implică faptul că există o fereastră de oportunitate relativ limitată în care aceste
investiții ar putea fi încă profitabile. Dacă sectorul de petrol și gaze ar mai putea juca un rol în
procesul de tranziție energetică, ceea ce este o presupunere rezonabilă, investițiile în acest sector
ar avea un impact pozitiv asupra creșterii PIB și a contribuțiilor fiscale ale sectorului la buget în
anii următori.

Se propune modificarea art. 20 din Legea nr. 256/2018, privind unele măsuri necesare
pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare
la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime astfel încât, din sumele datorate de
titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore şi onshore de adâncime ca
impozit asupra veniturilor suplimentare să se asigure şi investiţii şi activităţi de restructurare în
domeniul energiei stabilite prin Hotărâre a Guvernului. De asemenea, se propune ca aceste sume
să poată fi alocate şi ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, stabilindu-se,
totodată şi mecanismul de finanţare.

O parte din sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele

offshore şi onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare se vor îndrepta către
investiţii şi activităţi de restructurare în domeniul energiei stabilite prin Hotărâre a Guvernului,
potrivit proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea
unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Concluzii

Petrolul ramane combustibilul numărul unu în mixul global de energie primară. Sub
investiţiile cronice în industria mondială a petrolului din ultimii ani, din cauza recesiunilor din
industrie, a pandemiei de Covid-19, precum şi a politicilor centrate pe încetarea finanţării
proiectelor de combustibili fosili, este o cauză majoră de îngrijorare. În momentul de față,
România are nevoie de investiții cât mai multe și cât mai rapide pentru consolidarea sistemului
energetic național și a capacităților de producție.

BIBLIOGRAFIE:
Editia decembrie 2022 a Energynomics Magazine
www.energynomics.ro
www.academia.edu
www.fppg.ro
www.gazderomania.ro
www.agerpres.ro/economic-intern/2022/11/29