INFLUENTA VARIATIEI PRETULUI

PETROLULUI ASUPRA ECONOMIEI

NATIONALE SI MONDIALE

NISTOR RADU AUREL

GRUPA 20186

IDFR – ANUL II
 Introducere

De-alungul timpului, preţul petrolului a cunoscut mai multe modalităţi de formare, în

funcţie de contextul economic şi istoric, dar mai ales în funcţie de raporturile de forţă de pe
piaţă. Până la formarea OPEC în anul 1960, piaţa a fost dominată de marile companii
petroliere occidentale care, deşi s-au aflat în permanenţă în competiţie, au recurs şi la
înţelegeri şi acorduri secrete pentru a controla producţia şi preţul.
După formarea sa, OPEC a dobândit controlul asupra pieţei. Dacă pe parcursul anilor
`60 Organizaţia a reuşit să impiedice reducerea preţurilor, în perioada şocurilor petroliere a
reuşit să îşi impună voinţa în formarea preţului de vânzare a petrolului. Un reper esenţial în
formarea preţului petrolului îl reprezintă introducerea tranzacţiilor futures cu petrol la Bursa
de la New York, în anul 1983. Aducerea pe bursă a petrolului a însemnat transformarea
mecanismelor de formare a preţului, acestea devenind impersonale, deschise şi competitive.
În prezent, preţul petrolului se formează în cadrul următoarelor tipuri principale de
tranzacţii: tranzacţii la vedere, tranzacţii la termen şi tranzacţii cu produse derivate (futures,
opţiuni).
Asupra formării preţului petrolului acţionează mai mulţi factori grupati în două
categorii principale, fiecare cu subcategoriile sale:
- Factori intrinseci pieţei petrolului:
1. factori fundamentali:
a. raportul cerere-ofertă
b. stocurile de petrol
2. factori adiţionali:
a. rata de utilizare a capacităţilor de rafinare
b. condiţiile de pe pieţele futures
- Factori extrinseci pieţei petrolului:
1. factori monetari:
a. rata dobânzii
b. cursul de schimb al dolarului
2. factori geopolitici
3. factori psihologici

Influenţa variaţiei preţului petrolului asupra economiei mondiale

Prețul petrolului a crescut in ultimele zile ale anului 2022 și era pe cale să înregistreze
a doua creștere anuală consecutivă într-un an volatil, marcat de rezervele reduse din cauza
războiului din Ucraina și de slăbirea cererii din partea principalului importator mondial de
țiței, China.
Prețul țițeiului a urcat în martie, referința globală Brent ajungând la 139,13 dolari pe
baril, cel mai ridicat nivel din 2008, după ce invazia Rusiei în Ucraina a stârnit îngrijorări
legate de aprovizionare. Prețurile s-au răcit rapid în a doua jumătate a anului 2022 din cauza
îngrijorărilor legate de recesiunea globală.
In data de 30 decembrie 2022, prețul petrolului Brent a scăzut cu 35 de cenți, sau
0,4%, la 83,11 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate a crescut cu 10 cenți,
sau 0,1%, la 78,50 dolari.
Cotatia Brent părea să câștige 6,9%, după un salt de 50% în 2021. Țițeiul american
este pe cale să crească cu 4,4% în 2022, după ce anul trecut a înregistrat un avans de 55%.
Ambele repere au scăzut în 2020, deoarece pandemia a afectat cererea.
 Scăderea pretului petrolului în a doua jumătate a anului 2022 a venit ca urmare a
faptului că băncile centrale au majorat ratele dobânzilor pentru a combate inflația, ceea ce a
stimulat dolarul american. Acest lucru a făcut ca mărfurile denominate în dolari să fie o
investiție mai costisitoare pentru deținătorii de alte monede.
De asemenea, restricțiile zero-COVID din China care au fost atenuate abia in luna
decembrie 2022 au zdrobit speranțele de redresare a cererii. Cel de-al doilea consumator
mondial în 2022 a înregistrat prima scădere a cererii de petrol din ultimii ani.
Deși se așteaptă ca China să își revină în 2023, o creștere recentă a cazurilor de
COVID-19 a diminuat speranțele unui impuls imediat al cererii.
”Înăsprirea politicii monetare are deja un impact asupra activității industriale”, au spus
analiștii de la ANZ Research.
Rezerva Federală a SUA a indicat că va crește ratele dobânzilor și anul viitor, chiar
dacă economia se îndreaptă către o posibilă recesiune.
Banca Angliei și Banca Centrală Europeană au majorat ratele dobânzilor pentru a
combate inflația.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că avansul cererii de petrol din China
va reveni anul viitor cu aproape un milion de barili pe zi, după o contracție în 2022.
Guvernele occidentale urmăresc să limiteze exporturile de petrol ale Rusiei în
încercarea de a limita veniturile pe care se sprijină bugetul Moscovei, armata acesteia și
invazia Ucrainei, scrie The Week. Astfel s-a hotarat plafonarea pretului pentru petrolul
rusesc importat pe cale maritima. Plafonul a intrat în vigoare in data de 05 decembrie 2022,
Uniunea Europeana ajungând  la un acord privind pragul de 60 de dolari pe baril.
Măsura ar avea un efect incert asupra prețului petrolului, existând temerea că oricum
cererea de petrol ar putea scădea din cauza încetinirii economiei globale.
Rusia, cel de-al doilea producător mondial de petrol, și-a redirecționat deja o mare
parte din aprovizionare către India, China și alte țări asiatice la prețuri reduse, după ce clienții
occidentali au evitat să cumpere de la ei, înainte de interdicția UE.
Un plafon de 60 de dolari nu ar avea un impact prea mare asupra finanțelor Rusiei, a
spus Simone Tagliapietra, expert în politici energetice la think tank-ul Bruegel din Bruxelles.
Petrolul din Rusia se vinde cu oricum mult mai ieftin față de indicele de referință internațional
Brent și a scăzut sub 60 de dolari pentru prima dată în săptămâna aceasta din cauza temerilor
unei reduceri a cererii din China, pe fondul focarelor de COVID-19.
În primul rând, plafonul de 60 de dolari nu este unul satisfăcător, a spus Tagliapietra,
dar ar împiedica Kremlinul să profite dacă prețurile petrolului vor crește brusc.
Dacă plafonul ar fi fost de până la 50 de dolari, ar fi redus mai mult veniturile Rusiei și
ar face imposibil ca Rusia să-și echilibreze bugetul de stat. Moscova ar avea nevoie de un preț
de aproximativ 60 până la 70 de dolari pe baril pentru a așa-numitul efort fiscal. Dar un plafon
de 50 de dolari ar fi fost în continuare peste costul de producție al Rusiei, cuprins între 30 și
40 de dolari pe baril, oferind Moscovei un stimulent să continue să vândă petrol pentru a evita
să fie nevoită să oprească sondele care pot fi greu de repornit.
Robin Brooks, economist-șef la Institutul pentru Finanțe Internaționale din
Washington, a sugerat că un plafon de 30 de dolari ar oferi Rusiei criza financiară pe care o
merită.
Problema stabilirii plafonului a arătat dezacordul asupra obiectivului urmărit: afectarea
finanțelor Rusiei sau îmblânzirea inflației, SUA optând pentru scăderea inflației, explică
Maria Shagina, expert în sancțiuni la Institutul Internațional pentru Strategii și Studii din
Berlin. Plafonul de 60 de dolari nu reprezintă o măsură prea coercitivă, dar e mai mult decât
deloc. Iar acest nivel de 60 USD poate fi scăzut în timp.
 Rusia a declarat că nu va respecta niciun plafon și va opri livrările către țările care o
fac. Rusia ar putea riposta prin oprirea transporturilor în speranța de a profita de pe urma
creșterii semnificative a prețului petrolului la nivel global.
Nici cumpărătorii din China și India s-ar putea să nu fie de acord cu plafonul, iar Rusia
și China ar putea încerca să-și înființeze propriile firme de asigurări pentru a le înlocui pe cele
interzise de SUA, Regatul Unit și Europa. Rusia ar putea, de asemenea, să vândă petrolul prin
firme-paravan la fel ca Venezuela și Iran. Dar chiar și în aceste circumstanțe, plafonul ar face
ca Rusia să vândă mai costisitor, cu un consum mai mare de timp.
Producătorii ruși nu vor putea să-și redirecționeze tot petrolul pe care îl exportau în
Europa, iar unii probabil că vor închide porțile.
Analiștii de la Commerzbank spun că embargoul UE și plafonul împreună ar putea
duce la o înăsprire vizibilă a pieței petrolului la începutul anului 2023 și se așteaptă ca prețul
Brent-ului de referință internațional să scadă sub 95 de dolari pe baril în săptămânile
următoare.
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, inclusiv Rusia, denumite
împreună OPEC+, au convenit in luna decembrie 2022 să respecte planul lor din octombrie de
a reduce producţia cu 2 milioane de barili pe zi din noiembrie până la sfârşitul lui 2023.

Influenţa variaţiei preţului petrolului asupra economiei Romaniei

Anul 2022 a început cu intrarea în vigoare a unor schimbări ce au contribuit la

creșterea veniturilor populației: creșterea salariului minim, respectiv a pensiilor. Am avut vârf
record de cazuri în pandemie. Apoi a venit războiul de la granița României. Și criza energetică
si recorduri de inflație. Datele publicate anul acesta au arătat că România a depășit o bornă
importantă în ceea ce privește investițiile străine, dar tot nu am intrat în Schengen.
Am început anul cu o inflație de 8,35% și îl terminăm cu o rată anuală de 16,8%. În
ceea ce privește veniturile, 2022 a debutat cu un salariu mediu net de 3698 lei și în octombrie
am depășit pragul de 4000 de lei.
Conform Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2022 publicat de Banca Nationala
a Romaniei, rata anuală a inflației IPC a avansat până la 15,88% în luna septembrie (valoare
superioară cu 0,83 puncte procentuale celei atinse în iunie), încetinindu-și însă viteza de
creștere comparativ cu trimestrul anterior. Singura contribuție notabilă în sens dezinflaționist
din trimestrul III 2022 a revenit combustibililor, ca urmare a măsurii guvernamentale de
compensare a prețului unui litru de carburant (începând din iulie), dar și a cotației descendente
a petrolului Brent.
Guvernatorul Băncii Naționale a României Mugur Isărescu a declarat luni că BNR
vede, la finalul anului, o inflație mai mare decât în prezent, în jur de 16%. El a afirmat că au
mai fost perioade cu creșteri de costuri care vin din mișcări la prețul energiei, însă din 2005
până în prezent niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale. El a
precizat că, deși în primul semestru activitatea economică din România a fost una din cele mai
ridicate din UE, în partea a doua a anului este previzibilă o temperare.
La începutul acestui an, prețul petrolului era aproape dublu față de anul precedent.
Cauzele acestei evoluții ascendente sunt complexe: printre ele, cele mai semnificative sunt
politicile restrictive care au fost aplicate în contextul pandemiei, creșterea apetitului de
consum pe panta de revenire a economiilor în anul precedent, și tensiunile geopolitice.
Dacă economia Statelor Unite este suficient de dezvoltată pentru a reuși să reducă
impactul negativ al creșterii prețului la petrol asupra Produsului Intern Brut (de la 0,3% la
0,15% pentru fiecare increment de 10$), nu putem spune același lucru și despre economia
românească.
 Impactul negativ al creșterii prețului la petrol ar putea fi resimțit atât la nivelul
populației, cât și în mediul de business, pentru că această creștere este un factor generator de
inflație — iar inflația este unul dintre cele mai mari pericole pentru o economie.
Pentru cetățeni, acest impact s-ar traduce într-o scădere a puterii de cumpărare,
generată de creșterile masive de prețuri la energie, transport, produse alimentare, corelate cu
ritmul relativ mai scăzut de creștere a salariilor. Recenta liberalizare, necontrolată și haotică, a
pieței de energie, care a generat costuri exponențial mai mari a contribuit la o majorare în lanț
a prețurilor.
O nouă creștere ar putea fi tragică pentru populație, mai ales pentru comunitățile
vulnerabile, care trăiesc deja la limita sărăciei. Costul cu energia se regăsește în structura de
preț a tuturor bunurilor și serviciilor produse și comercializate în economia națională, iar o
creștere a lui determină imediat majorări de preț, care pot scăpa foarte ușor de sub control.
Impactul ar putea fi semnificativ și pentru companii: scăderi ale cifrei de afaceri,
pierderea controlului asupra costurilor de producție, diminuarea profitabilității și a capacității
investiționale, concomitent cu creșterea gradului de îndatorare, cu impact direct asupra unor
posibile intrări în proceduri de faliment și concedieri colective. Prețul mai mare al barilului va
adăuga costuri în prețul de retail al produselor și serviciilor furnizate de companii. Aceste
costuri ar putea fi atât de mari încât piața in continuare la scăderi ale ritmului de creștere
economică, urmate de un lanț de efecte negative, nu doar economice, ci și sociale: închideri
de societăți comerciale, disponibilizări de personal, creșteri ale șomajului. Iar asta ar putea să
provoace un nou exod al populației adulte. Să nu uităm că migratia masivă a forței de muncă
românești spre Europa Centrală și de Vest a pornit tocmai într-un astfel de context, în care
șomajul era foarte ridicat iar ritmurile de creștere economică înregistrate de România aveau
valori pozitive nesemnificative sau chiar înregistrau valori negative.

Concluzii: ce se va întâmpla cu prețul petrolului în 2023

Prețul petrolului ar urma să înregistreze creșteri modeste în 2023, în condițiile în care

un context economic global tot mai sumbru și epidemia de COVID-19 din China amenință
evoluția cererii și compensează impactul penuriei de ofertă cauzată de sancțiunile împotriva
Rusiei.
Se preconizeaza ca economia lumii va intra în recesiune la începutul anului 2023, când
efectele inflației ridicate și ale creșterii ratelor dobânzilor se vor face resimțite.
Se estimează că țițeiul american va ajunge la o medie de 84,84 dolari pe baril în 2023, față de
un consens de 87,80 dolari.
Cei mai mulți analiști se așteaptă ca cererea de petrol să crească semnificativ în a doua
jumătate a anului 2023, pe măsură ce China își relaxează restricțiile COVID-19 și băncile centrale
adoptă o abordare mai puțin agresivă a ratelor dobânzilor.
Este evident că în prezent ne aflăm în fața unor provocări majore, dar ele nu sunt
imposibil de soluționat. Chiar dacă la nivel global România dispune de relativ puține pârghii
de influențare, la nivel național se poate baza pe specialiști ce ar putea identifica soluții care
să fie puse în practică de guvernanți prin adoptarea și implementarea de politici comerciale și
fiscale anti-inflaționiste, în strânsă colaborare cu Banca Națională, care ar trebui să adopte
politici monetare potrivite și corelate cu abordările guvernamentale. 
 BIBLIOGRAFIE:

www.bnr.ro

www.doctorat.ubbcluj.ro

www.forbes.ro

www.rsm.global/romania/ro/news

www.economedia.ro

www.theweek.in/news

www.dcbusiness.ro

www.reuters.com/news