Elaborarea PGC.

În procesul de elaborare a PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:

La trasarea autodrumurilor temporare se recomandă de respectat distanţa între: autodrumuri şi
suprafaţa depozitelor, care trebuie să fie de 0,5-1m; autodrum şi calea de rulare a MAB 6,5÷12,5m;
autodrum şi axa căii de rulare a macaralei turn 3,75m; autodrum şi îngrădire •1,5m, lăţimea
autodrumurilor într-un sens 3,5÷5,5m, în două sensuri 5,5÷8m; raza curburii autodrumului R=12÷30m.
În cazul proiectării autodrumului într-un sens este necesar de amplasat fîşii cu lăţimea de 3m,
pentru trecerea autocamionului la descărcare; de organizat autodrumurile în formă de inel, în cazul
liniei moarte, se recomandă de prevăzut o suprafaţă de manevrare cu dimensiunile mai mari de
12×12m.
La proiectarea maşinelor şi mecanismelor se recomandă de respectat ca: locul de amplasare sau
calea de rulare a MAB trebuie să satisfacă fişele tehnologice elaborate; la amplasarea căii de rulare
a macaralei turn este necesar de indicat suporturile de sprigin a căii de rulare; conectarea macaralei
la reţeaua temporară de alimentare cu energie; cuplarea cu pămîntul şi îngrădirea zonei periculoase;
lungimea căii de rulare a macaralei turn trebuie să fie mai mică decăt lungimea construcţiei cu
valoarea deschiderii braţului; lăţimea căii de rulare a MAB se determină în baza gabaritelor şi razei
de
rotire a platformei rolative; pe axa căii de rulare a MAB se indică cu o săgeată direcţa de mişcare;
în cazul MAB este necesar de prevăzut suprafeţe de rezervă pentru fiecare permutare a macaralei
pe tot perimetrul clădirii; dimensiunile acestor suprafeţe trebuie să satisfacă gabaritele utilajului
de
primire a amestecurilor de mortare sau betoane; deasemenea prevăzute treceri a autobasculantelor
spre suprafeţele de primire a acestor amestecuri, precum şi suprafeţe de manevrare.
La amplasarea depozitelor de şantier se respectă următoarele cerinţe ca: parcurgerea resurselor
materiale a căii minime de rulare pe şantier; amplasarea depozitelor deschise de produs pe toată
lungimea frontul de lucru paralel cu axa de deplasare a macaralei; între depozite de amplasat
treceri; dimensiunile depozitelor să satisfacă amplasarea prefabricatelor pe ele; hotarele
depozitelor deschise trebuie să treacă de la marginea drumului la o distanţă•0,5m; primirea
amestecurilor de mortar sau beton trebuie prevăzut pe una sau două suprafeţe speciale, amplasate
în zona de lucru a macaralei.
La distribuirea clădirilor provizorii se respectă următoarele cerinţe ca: distanţa de la frontul de
lucru pînă la clădirile provizorii să fie”500m, pînă la vicee”100m, amplasarea lor în zona periculoasă
a macaralei este interzisă; amplasarea de produs prin respectarea cerinţelor de securitate a muncii
şi măsurile antiincendiare.
La trasarea reţelelor inginereşti se recomandă de respectat ca: amplasarea reţelelor temporare de
apă, canalizare şi energie de produs pe suprafeţele libere a şantierului; de indicat locurile de
racordare a conductelor, lungimea reţelelor trebuie să fie minimă; racordarea reţelei temporare de
alimentare cu energie la cea permanentă de produs prin transformator; reţeua temporară de
alimentare cu energie de trasat pe stîlpi din lemn distribuiţi la distanţa de 20÷40m unul de la altul
amplasaţi pe tot perimetrul şantierului, locurile de muncă de iluminat utilizînd turnuri mobile de
iluminare; amplasarea iluminatoarelor de produs la colţurile şantierului în scopul formării vizibilităţii
maxime; hidranţii antiincendiari de amplasat peste 300 de metri unul de
la altul, racordîndu-se la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, distanţa hidranţilor de la
autodrum să fie 2m; amplasarea havuzurilor în apropierea zonei fronturilor de lucru, racordarea lor
de produs la reţeua temporară de apă; îngrădirea şantierului de produs pe tot perimetrul la o
distanţă 2m de la marginea: autodrumurilor, clădirilor provizorii sau depozitelor de şantier;
îngrădirea să fie dotată cu poartă cu inscripţia: ÅIntrareµ sau ÅIeşireµ;
îngrădirea zonelor periculoase de pe teritoriul şantierului; hotarele zonelor periculoase depind de
înălţimea la care se execută lucrările, la macarale orientativ se primeşte cu 5m mai mare decît
deschiderea braţului; se indică trotuarele de circulaţe a muncitorilor; reţeua de energie se trasează
de culoare roşie, apa cu albastru, iar canalizarea de culoare neagră.
 1.Calculul suprafeţei depozitelor de şantier.
În procesul de elaborare a PGC, este necesar de proiectat depozitele de şantier.
În practica de construcţie cea mai raţională metodă de organizare a LCM este: cea din mijloacele de
transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd cont de faptul că cantitatea de depozitare a
resurselor materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă
răspândire, deacea este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.
În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM,
se cunosc următoarele tipuri de depozite de şantier: deschise sau închise.
În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele
cerinţe:
Determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate.
Stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier.
Stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor.
Locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.
Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela
6:ÅCalculul totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricateµ, iar metoda
de depozitare a resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie
depozitate, în dependenţă de CHȌdz, vezi tabela13: ÅNorma de depozitare la 1m2 de suprafaţă.
c
abela 1:Ŋorma de depozitare la 1m2 de suprafaţăµ.
c
Norma de
Nr. Denumirea resurselor materiale, construcţiilor Unitatea depozitare Tipul
şi semifabricatelor de măsură la 1m2, q depozit
ului
1 2 3 4 5
1 Construcţii prefabricate m3 0,3÷2,5 deschis
2 Cărămidă mii buc. 0,7 deschis
3 Calcar lacustru m3 1÷1,5 deschis
4 Panouri de cofraj m2 40÷50 deschis
5 Panouri dinX vată minerala, plăci din polistiren m3 2÷3 Închis
expandat, plăci din polistiren extrudat
6 Ipsos, amestec uscat, adezivi p/u faianţă sau gresie, t 2÷2,5 închis
ciment
7 Plăci din ghips²carton m2 /foi 2,0/300 închis
8 Nisip, piatră spartă, pietriş, cheramzit, zgură m3 2÷2,5 deschis
9 Mastic bituminos kg 900 închis
10 Blocuri de uşă sau fereastră m2 44÷45 închis
11 Var stins, vopsele, lacuri, ulei natural, diluant, kg 600÷800 închis
dizolvant
12 Linoleum, mochetă, parchet, laminat, faianţă, gresie m2 80÷100 închis
13 Plăci fibrelemnoase m3 0,4 închis
14 Plăci din: beton, materiale naturale, mozaic, etc. m3 1,5 închis
2
15 Ruberoid, linocrom, carton bitumat m /rul. 200÷360/15÷22 închis
16 Construcţii metalice kg 500÷700 închis
17 Foi de azbociment, foi zincate, ţiglă metalică, olane m2 125÷200 închis
18 Sticlă m2 170÷200 închis
19 Lemn rotund, cherestea m3 1,2÷2,0 închis
20 Spirt, motorină, benzină kg 600÷800 închis
 Durata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5
zile, închise 10÷15 zile.
Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate,
care se calculă conform relaţiei:
ùrez.=(ùtot. > 

n
(m2, m3, t, etc. , unde :
Qtot.²cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru
executarea LCM (m² , t, m³, etc.).
T²durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).
-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.
n²durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).
k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.
Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după
relaţia:
â=ùrez.>q(m2 , unde:
q²norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13.
Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după
relaţia:
:=â>
( m² , unde:

-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit
0,6÷0,7.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă.

abela 2:ÅCalculul suprafeţelor de depozitareµ.

Coeficientul consumului neritmic
Denumirea resurselor materiale

Norma de depozitare la 1m de

Suprafaţa totală a depozitului.

Suprafaţa utilă a depozitului F


Durata de păstrare la depozit.

neritmice cu materiale. =1,1

Norma consumului în schimb.
Durata asamblării. T (zile).

Coeficientul aprovizionării

Coeficient de utilizare a
suprafeţei depozitului

suprafaţă q (m2, m3, t)
Rezervarea la depozit,
Unitatea de măsură.

Metoda depozitării.
Necesitatea totală.

de materiale, k=1,3
semifabricatelor.

Qrez.(m , m³, t)
construcţiilor şi

Qtot(t, m³,m ).

Qtot/T.

n(zile).

S(m )
(m )
ȵ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Elem. pref. 52,3 16, 46,4 De
1 m³ 3,17 4 18,13 0,6 30,22
din b/a 8 5 9 s
mii 71,9 16, 24,9 54,8 De
2 Caramida 4,36 4 0,7 35,63
buc 7 5 4 2 s
1,1 1,3 0,6 De
3 Pietris m³ 4,14 13 0,32 4 1,83 2,5 0,73 1,12
s
Placi din  285, 288,
4 m 17 16,8 12 100 2,88 4,43 Inc
polisteren 6 3
Material
5 t 0,98 16 0,06 14 1,20 2,5 0,48 0,74 Inc
pulverulent
 Placi  227,
6 m 182,1 16 11,38 14 100 2,28 3,51 Inc
ceramice 8
Tigla  267, 53,5 766,
7 m 5 10 200 3,83 5,89 Inc
metalica 9 8 2
De
8 Armatura t 1,01 9 0,11 4 0,63 0,7 0,9 1,38
1.1 1.3 0.6 s
200,
9 Vopseli Kg 103,1 11 9,37 15 600 0,33 0,51 Inc
9
16, 0,00 0,00
10 Electroade t 0,01 10 0,5 0,02 0,03 Inc
5 06 9
c
Având calculată tabela 2 determinăm:
Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ 15.11m2 şi deschise: DD103.81m2, prin
sumarea coloanei 14.

2.Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.

În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor
provizorii, care se ia în dependenţă de raionul construcţiei şi durata de executare a LCM.
Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:
Clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.
Clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.
Clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.
Clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.
Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către
zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele inginereşti, suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a
construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de Åintrareµ şi Åieşireµ.
În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:
Inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.
Neinventare: de o singură folosire.
Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplinesc de către muncitori calificaţi, dirijaţi de:
maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, deservirea şantierului se înfăptueşte de slujbaşi iar paza
bunurilor materiale de către serviciu de pază.
Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a şantierului
de construcţii se stabileşte în baza raportului procentual, în conformitate cu numărul maximal de
muncitori, din GMFM, în raport cu tabela15.
Determinarea numărului de ingeneri tehnici, slujbaşi şi paznici a şantierului de construcţii se

stabileşte în baza raportului procentual, în conformitate cu numărul maximal de muncitori, din

GMFM.

Štot.=(Šmun.+Ši.t.+Šsl.+Šp. (om =(38+3+2+1 1,05§46

Š =Šmax.* 100% / 85 % (om =32*100% / 85 %§38

Ni.t.=8 % i.t.· 0,38 = 3(om).

Nsl.=5 %sl.· 0,38 = 2(om).
Np. =2 %p. · 0,38 = 1(om).

c
c
c
 abela 3 ÅCalculul suprafeţelor clădirilor provizoriiµ

muncitorilor

Dimensiunile
muncitorilor

folosesc de
încăpere în
Denumirea

provizorii

provizorii

provizorii
clădirilor

clădirilor

clădirilor
Numărul

Numărul
N Suprafaţa (m2)

ce se

Tipul
(m)
%
r.
Unitate Total
1 2 3 4 5 6 7 8
A. Încăperi de sreviciu:
Încăperea şefului
1 de 3 100 4,0 12 6x2,7x2,9 Vagon mobil
şantier
Încăperea de
2 46 100 0,75 34,5 6x2,7x2,9 Vagon mobil
odihnă
3 Dispecerat 1 7,0 Vagon mobil
100 7,0 6x2,7x2,9
4 Post de trecere 1 6,0 Container
B. Încăperi tehnico-sanitare:
5 Vestiar 46 70 0,7 22,54 6x2,7x2,9 Vagon mobil
Duş cu incapere de
6 46 60 0,2 18,58 6x2,7x2,9 Vagon mobil
incalzire a hainelor
Încăpere de
7 46 90 1,0 41,4 6x2,7x2,9 Vagon mobil
primire a hranei
8 Punct medical 1 100 7,0 7 6x2,7x2,9 Vagon mobil
9 Viceu 46 100 0,1 4,6 3x2,0x2,9 Container

Completarea tabelei:
Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o
unitate, coloana 5.
Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:
Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3 ,9m.
Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.
În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele
cerinţe:
Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie •50m.
Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie”75m, vicee”200m.
Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele
nepericuloase.
Reprezentarea pe plan conform ǵHȌdz.

3.Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă.

În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de
alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este necesar de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:
Consumul de apă pentru deservirea proceselor.
Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.
Consumul de apă pentru alimentarea duşului.
Consumul de apă în caz de incendiu.
Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.
Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.
Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.
Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.
Diametrul conductei reţelei temporare.
 Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de
alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu
consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi
incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:
ïtot. =0,5
(ïn.i.+ïc.s.s.+ïn.d. +ïn.a.(l/s , unde:
Bn.i.;Bc.s.s.;Bn.d.; Bn.a.²respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială,
cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).
Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu
normele de consum pentru o unitate.
În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un
grafic.
abela 4:ÅGraficul consumului de apă pentru necesitatea industrială µ

N Consumatorii de apă U/M Cantitat Consumul de apă 2008

r ea în (l)
schimb unitate total luna
Aprilie Mai
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Alimentarea şi spălarea excavatorului Buc 1 120 120 120
2 Alimentarea şi spălarea buldozerului Buc 1 200 200 200
3 Întreţinerea betonului m³ 64,62 120 7754,4 7754,4
4 Stropirea cărămizelor şi prepararea Mii 71,97 180 12954,6 12954,6
mortarului buc
5 Tencuirea suprafeţelor m² 129,41 8 1035,28 1035,28
6 Zugrăvirea suprafeţelor m² 151,60 1 151,6 151,6
7 Compactarea solului m³ 22,46 150 3369 3369
8 Compactarea prundişului m³ 4,14 8 33,12 33,12
9 ƵBmax litri 24398 1220

ïn.i. = ßïmax *K1 > (t1 * 3600 (l/s = 24398*1,5 / 8*3600 = 1,27

ßïmax
= Štot. * K(l/sch. = 46*12 = 552

ïc.s.s. = ßïmax
*K2 > (t2 * 3600 (l/s = 522*3 / 8*3600 = 0,06

ßïmax
=(70  80 % Štot. * K(l/sch. = 0,75*46*35 = 1207,50

ïn.d. = ßïmax
*K3 > (t3 * 3600 (l/s = 1207,5*1 / 0,75*3600 = 0,45

ïtot. = 0,5 (ïn.i.+ïc.s.s.+ïn.d. +ïn.a.(l/s = 0,5 (1,27+0,06+0,45 +

+ 10 = 18,89

Calculăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă, după relaţia:

  

ë
22

 ® ë 22

Primim Ø 50mm.
 4.Calculul necesităţii şantierului în energie electrică.
Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare
a LCM, hotărînd următoarele cerinţe:
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.
Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.
Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime
minimă.
Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.
Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.
Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.

Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea

transformatorului, după relaţia:
Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.
K( , unde:
Wil.ind.²puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).
Wil.ext.²puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).
Wil.int.²puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).
K²coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:

abela 5:ÅGraficul puterii reţelei pentru cerinţele industrialeµ.

c
Consumul de
anul
Cantitatea energie (kw)
Nr. Consumatorii de energie U/M
(buc) luna
unitate total
Iunie Iulie August
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Trans. de sudat buc 1 20 20 20
2 Mecanisme portabile buc 5 0,6 3,0 3,0 3.5
3 Compactor manual buc 1 0,6 0,6 -,6
4 Vibrator de adincime buc 1 0,6 0,6 0,6
5 Masina de slefuit parchet buc 1 2,2 2,2 2,2
otal: ™Pn.ind. (  kw 21,2 5.2 3.5
 abela 6:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii O c

Puterea
Nr. Denumirea maşinii Marca motorului (kw)
1. Macara turn Kǥ 100 40
2. Ascensor de şantier Ƕdz-5 7,0
3. Troliu de şantier Ƕǯ-14 3,7
4. Perforator Ǭȁ-4712 0,6
5. Agregat de topit bitum CO-19/CO-10A 1,5/60,0
6. Macara cu lbr.=2,2 m T-108 3,3
7. Pompă de mortar CO-48ǥ 2,2
8. Malaxor C-23 1,25
9. Agregat de tencuit CO-57A 5,25
10. Staţie de tencuit. ,,Saliutµ 10,0
11. Agregat de vopsit CO-74A 0,27
12. Pulverizator CO-61 0,27
13. Autoîncărcător ȁdzK-1000 5,6
14. Agregat de gletuit CO-150 1,5
15. Compresor CO-7A 4,0
16. Staţie de zugrăvit CO-115 40,0
17. Agregat de şlifuit parchet CO-155 2,2
18. Agregat de sudat linoleum ,,Pilad²28µ 0,9
19. Agregat de rochetat CO-40 1,5
parchet
20. Agregat de şlifuit mozaic CO-17 2,2
21. Vibrator de adîncime Ǭ-18 0,8
22. Vibrator de suprafaţă ǬB-91 0,6
23. Riglă vibratoare CO-47 0,6
24. Agregat pentru depunerea CO-122A 4,9
bitumului
25. Agregat de sudat ADD-350/CTȁ-24 25/54

Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.

Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă,
conform PC.
Consumul total: ™Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este
maximal㠙 Pn.ind., servind ca bază la determinarea consumului de energie pentru cerinţele
industriale, după relaţia:
Wil.ind.=(™Pil.ind.
K c /cosĹ, unde:
™Pn.ind.²puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).
Kc coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
Cos Ĺ²coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
abela 7:ÅValorile coeficienţilor Kc şi cos c
O c
Š
c     c c   c  c cc
c c c
c
c   c c cc c   c ëc c
c  c c    c c c c ëc ëc
  c
c !  c c cc c   c c ëc

c "   c c c
 c c c
c
ëc "   ccc ëc 
c
c &c   c'c c c 
c
c !'cc   c  c 
c

c "   cc(   cc c c ëc
c # c  c  c  c
c # c  c 
c  c
c # c  c( c ëc  c
c #cc(   c ëc 
ëc
c  cc  c c ëc

 c c c  cc c  cc cc  c c
# c  c cc   cc cc  c$!
c
%  c cc c ccc c
c
c
c
abela 8:ÅPuterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucruµ.

c c )c & c
c c  c
Š
c % c   c
c*+c
c $  cc c ,c 
c
c $  cc  c ,c c
c $  cc  c ,c 
c

c $  cc c ,c 
c
ëc % c c ,c c
c   c *c ëc
c # cc c *c ëc

c # c  c ëc

abela 9:ÅPuterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioarăµ.

Nr.
Consumatorii de energie U/M Cantitatea Norma de Puterea(kw)
iluminare
(kw)
1 2 3 4 5 6

1 Executarea proceselor de construcţie 1000m 0,582 0,2 0,41

2 Depozite deschise 1000m 0,104 1,5 0,16
3 Autodrumuri temporare Km 0,032 2,2 0,07
4 Iluminarea de pază Km 0,042 1,2 0,05
5 Iluminatoare buc 1 0,5 0,05
Total: ™Pi.ex.=1,19(kw)
Wi.ext.= Kc* ™Pi.ext.( = 1*1,19 = 1,19
 abela 10:ÅPuterea reţelei la iluminarea spaţiului interiorµ

Nr. Consumatorii de energie U/M Cantitatea Norma de iluminare Puterea (kw)

(kw)

1 2 3 4 5 6
1 Încăperea şefului de şantier 0,12 1,2 0,1
2 Încăperea de odihnă 0,35 0,8 0,28
3 Dispecerat 0,07 1,0 0,07
4 Post de trecere 0,06 1,0 0,06

5 Vestiar 100m 0,23 0,8 0,18
6 Duş cu incapere de uscare a hainelor 0,19 1,2 0,23
7 Încăpere de primire a hranei 0,44 1,2 0,49
8 Punct medical 0,02 0,9 0,06
9 Viceu 0,05 1,1 0,05
10 Depozit închis 0,15 1,1 0,17

Total : ßPi.int. =1,73(kw)

Wi.int.=Kc *™Pi.int. ( = 1,73*0,8 = 1,38

Wtot.= (Wn.ind.+Wi.ext.+Wi.int. () = 5,3+1,19+1,38 = 7,87

Determinăm puterea transformatorului după relaţia :

Wtrans.= *Wtot. (, = 1,1*7,87 = 8,66

Primim transformatorul TM-20/10

abela 11:ÅIndicii tehnico-economici a PGCµ.

Nr. Denumirea indicilor U/M Mărimea indicilor

1 2 3 4

1 Suprafata santierului m 1500

2 Suprafata constructiei m 179,3

3 Suprafata cladirii provizorii m

4 Suprafata depozitelor de santier m
5 Lungimea retelei de energie temporara ml 86,40
6 Lungimea retelei de apa temporara mlc 17,20
7 Lungimea retelei de canalizare temporare mlc 37,00
8 Lungimeaautodrumurilor temporare mlc 70,00
9 Lungimea ingradirii temporare mlc 160
10 Coeficientul compactivitatii PGC % 11,95
5.Protectia muncii, protectia mediului ambiant si masuri antiincendiare la executarea LCM.
Organizarea snatierului, sectoarelor de munca trebuie sa asigure securitatea muncitorilor la
toate etapele executarii lucrarilor. Toate sectoarele izolate trebuie sa fie asigurate cu mijloace de
comunicare (telefon sau legatura radio).
La organizarea santierului, amplasarea sectoarelor si locurilor de munca, trecerilor pentru
transport si masinile de constructie, pasajelor pentru oameni este necesar de stabilit zonele
periculoase pentru oameni, in limitele carora actioneaza permanent sau periodic factori periculosi de
productie. Ele vor fi marcate cu semne de securitate si inscriptii corespunzatoare.
Zone cu actiune pemanenta a factorilor periculosi de productie sunt considerate:
- zonele din apropierea partilor conductoare neizolate ale instalatiilor electrice;
- zonele din apropierea locurilor meingradite cu diferenta de nivel de 1,3m si mai mult;
- locurile unde se pastreaza substantele nocive in concentratii mai mari decit cele admise sau
actioneaza zgomote cu intensitatea mai mare de 85 dB.
Zone cu actiune potentiala a factorilor periculosi de productie sunt considerate urmatoarele:
- sectoarele din apropierea cladirilor si instalatiilor in stadiul de constructie;
- etajele cladirilor sau instalatiilor din acelasi sector deasupra carora are loc manipularea
incarcaturilor (montarea, transportarea, etc.);
- zonele deplasarii masinilor, utilajului sau partilor precum si organele de lucru, locurile unde are loc
manipularea incarcaturilor cu macaralele.
Zonele cu actiune permanenta a factorilor periculosi de productie vor avea ingradire de
protectie cu inaltimea:
- 1,6m, pentru ingradirea santierului;
- 2,0m, daca ingraditura este prevazuta cu viziera de protectie;
- 1,2m, pentru ingradirea sectoarelor de executare a lucrarilor.
Zonele cu actiune potentiala a factorilor periculosi de productie vor avea ingraditura de
semnalizare (suporturi cu inaltimea de 0,8m, distantati nu mai mult de om unul de altul pe care se
intinde in partea de sus o funie, cablu sau sirma), GOST 23407-78.
La executarea lucrarilor in zonele periculoase se vor lua masuri organizatorice si tehnice
pentru asigurarea securitatii muncitorilor.
Granitele zonelor periculoase din apropierea cladirilor in stadiul de constructie si a locurilor
de manipulare a incarcaturilor cu macaralele se stabileste in conformitate cu urmatoarele date.
Granitele zonelor periculoase in apropierea partilor si organelor de lucru in miscare a
masinilor si mecanismelor se stabilesc in limita de 5m, daca nu sunt stabilite cerinte mai stricte in
instructiunea uzinei producatoare sau pasaportul masinii. In localitati sau pe teritoriul
intreprinderilor in functiune santierul de constructie trebuie ingradit in conformitate cu standardul
(GOST 34507 -78) ² pentru a evita accesul persoanelor straine, adica cu ingradituri de protectie sau
de paza ² protectie.
Securitatea antiincendiara la locurile de munca pe sectoare de santier in intregime va fi
asigurata in conformitate cu cerintele regulilor de securitate antiincendiara la executarea lucrarilor
de constructii-montaj (dzdzǥ-05-86). Electrosecuritatea la locurile indicate trebuie asigurata in
conformitate cu cerintele standartului GOST 12.1.013-78.
Santierul, sectoarele, locurile de munca si trecerile pet imp de noapte vor fi illuminate in
conformitate cu standardul GOST 12.1.046-85, respectindu-se normele de iluminare recomandate.
Iluminarea generala si uniforma a santierului trebuie sa fie nu mai mica de 2 ex. Nu se admite
executarea lucrarilor in locuri neiluminate.
Fintinile, gropile si alte excavari in locurile cu acces al oamenilor trebuie inchise cu capace
sigure sau ingradite. Pet imp de noapte ingraditurile trebuie marcate cu lampi de semnalizare
alimentate de o tensiune n>42V.
Depozitare materialelor, instalarea cailor ferate, stilpilor pentru retelele electrice sau de
comunicatie se va face, de regula, in afara prismei de prabusire daca peretii excavatiilor nu au
intarituri.
 Trecerile, pasajele si locurile de munca se vor curate regulat, iar pe timp de iarna se vor
presara cu nisip sau zgura, daca ele se afla in afara cladirilor. Trecerile cu o inclinare mai mare de
20° trebuie dotate cu trepte sau scari cu ingraditura. Latimea trecerilor trebuie sa fie nu mai mica
de 0,6m, iar inaltimea de 1,8m.
Pentru ridicarea sau coborirea muncitorilor la locurile d emunca ce se afla la inaltimi sau
adincimi mai mari de 25m trebuie sa foloseasca ascensoare.
Locurile de munca trebuie sa fie asigurate cu utilaje necesare in conformitate cu tehnologia
executarii lucrarilor, mijloace collective de protetie, mijloace de comunicare si semnalizare.
Materialele, constructiile, agregatele utilajului trebuie date la locul de lucru in ordinea tehnologica
ce asigura securitatea lucrarilor.
Nu se admite folosirea focului deschis in raza de 50m de la locurile de folosire sau
depozitare a materialelor usor inflamabile sau explozibile. La locurile de munca aceste materiale se
vor pastra in calitati ce nu depasesc necesarul pentru un schimb de lucru.
Inainte de inceperea lucrarilor in locurile unde pot aparea gaze nocive inclusive rezervoare,
fintini, transee este necesar de efectuat analiza mediului aerian. La aparitia gazelor nocive
executarea lucrarilor se va intrerupe, reluarea lor fiind posibila doar dupa aigurarea locurilor de
munca cu ventilatie sau folosirea de catre muncitori a mijloacelor individuale de protectie.
Aruncarea neorganizata a gunoiului se admite doar de la inaltimi sub 3m. Daca inaltimea este
mai mare, gunoiul se va cobori in lazi, containere sau cu ajutorul ulucelor. Locurile de aruncare a
gunoiului se vor ingradi din toate partile sau se va organiza supravegherea acestor locuri.
Materialele (constructiile, utilajul) se vor depozita pe terenuri speciale luindu-se masuri
impotriva rasturnarii, varsarii, prabusirii sau rostogolirii lor. La stivuirea materialelor sau
constructiilor cu sipci acestea se vor amplasa intr-un plan vertical.
Se interzice rezemarea materialelor si constructiilor de garduri, instalatii provizorii sau
capitale. Materialele pulverulente trebuie pastrate in vase inchise, luindu-se masuri impotriva
imprastierii la incarcare sau descarcare. Buncarele si alte vase cu adincimea mai mare de 2m vor fi
dotate cu dispozotive de prabusire artificiala a materialului. Materialele ce contin fractii
daunatoare sau explosive se vor pastra in ambalaje inchise ermetic.
Dirijarea cu dispozitivele de inchidere. Deschidere si alte mecanisme la instalatiile de
prelucrare a varului, cimentului, ipsosului si altor materiale pulverulente trebuie efectuata de la
pupitre mobile.
 6.ïibliografia.
1. N. Danilov ´Tehnologia şi organizaţia stroitelinovo proizvodstvaµ, Moscova, 1988
2. A. Gaevoi ´Cursove i diplomnoe proiectirovanieµ, Leningrad, 1987
3. V. Bauman ´Stroitelinîe maşinîµ, tom I, Moscova, 1976
4. ǵDZȌdz IV -2 -82 ´Roshod materialovµ, Moscova, 1982
5. N. Pruteanu ´Tehnologia efectuării construcţiilorµ, Chişinău, parteaII, 1997
6. E. Olaru ´Tehnica securităţii în construcţiiµ, Chişinău, 1998
7. ǩDZȌǴ2 ÅZemleannîe rabotîµ µ, Moscova, 1987
8. ǩDZȌǴ3 Å Camennîe rabotîµ , Moscova, 1987
9. ǩDZȌǴ 7 ÅCrovelinîe rabotîµ , Moscova, 1987
10. ǩDZȌǴ 11 ÅIzoleaţionnîe rabotîµ , Moscova, 1987
11. ǩDZȌǴ 19 ÅUstroistvopolovµ, Moscova, 1987
12. ǩDZȌǴ 22 ÅSvarocnîe rabotîµ , Moscova, 1987
13. Indrumar metodic ÅElaborarea planului calendaristic si planul general de constructieµ, Chisinau
2004, autor V. Grosu.