Principalele zacaminte de carbuni din Romania

Introducere:
Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu proprietăți combustibile formată
prin carbonizarea (îmbogățirea în carbon în condițiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante din
epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani
în urmă, prin două procese mai importante:

-faza biochimică produsă de bacterii și ciuperci care transformă celuloza și lignina din plante;

-faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, care se produce la temperaturi și presiuni
ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila și antracitul. Acest proces are ca rezultat o
îmbogățire de peste 50 % din volum în carbon.

Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere huila mai poartă numele de aurul negru.

Fig.1 Huila

Compozitie:
- În tehnică, compoziția cărbunilor se exprimă parțial în elemente chimice, carbon (C), hidrogen
(H), azot (N), oxigen (O) și sulf (S), parțial în substanțe ca masa minerală și umiditatea.

Compoziția se poate exprima ca:

-masă organică, care conține C, H, N, O și S din combinațiile organice;

-masă combustibilă ,care conține și S din combinațiile minerale (pirite), care arde și el, adică tot
ce arde - ceea ce nu arde (masa minerală plus umiditatea) este balastul;
-masă anhidră, care conține și masa minerală, adică tot, mai puțin apa;

-masa uscată la aer (masa pentru analiză), care conține și umiditatea de constituție și cea
higroscopică, compoziție folosită în determinările de laborator, fiind stabilă;

-masa inițială, care conține și umiditatea de îmbibație, adică compoziția cărbunelui introdus în
focare.

-În timpul încălzirii, din cărbune se degajă gaze combustibile, numite materii volatile. Cu cât se
degajă mai multe materii volatile, cu atât cărbunele se aprinde mai ușor.

Prin aprindere și ardere cărbunele degajă căldură. Cantitatea de căldură eliberată prin arderea
completă a unui kilogram de combustibil (aici cărbune) este puterea calorifică (sau căldura de
ardere) a combustibilului, care în SI se exprimă în MJ/kg. În practică, utilă este puterea calorifică
inferioară.

Principalele zacaminte de carbuni din Romania

In subsolul Romaniei exista toate tipurile de carbuni humici, inclusiv turba (precursor al
carbunilor), lignit, carbune brun, huile, huile antracitoase si antracit. Lignitii detin peste 85 % din
rezervele de carbuni energetici, celelalte tipuri se gasesc in cantitati modeste.

Fig.2 Carbune brun

1. Zacaminte de turba

Datorita conditiilor climatice si morfologice favorabile zacamintele de turba se gasesc atat in

zonele montane, cat si in cele de deal si campie.Desi cu un pronuntat caracter floristic si
fitocenologic si mai putin litologic, monografia turbelor din Romania realizata de Em. Pop
(1960) ramane un tratat de referinta in domeniu.Din punct de vedere al alimentarii cu nutrienti
zacamintele de turba din tara noastra sunt in principal eutrofe, dar raman destule si oligotrofe.

1.1 Zacamintele de turba eutrofa

Cele mai importante turbarii eutrofe sunt legate de depresiunile intramontane ale Carpatilor
Orientali. Astfel, depresiunea Ciucului cuprinde pe langa alte 15 zacaminte si zacamantul de la
Miercurea Ciuc cu o suprafata de 525 ha, urmat de cele de la Siculeni Siculeni (341 ha) si
Toplita (245 ha). Grosimea maxima a stratului de turba este de 2,40 m, in mod exceptional, la
Tusnad Bai, dar intr-un zacamant de numai 3,5 ha, turba ajunge la 11 m grosime.Alte zacaminte
de turba eutrofa se gasesc in Depresiunea Maramures (2), cel mai important fiind cel de la Ocna
Sugatag de 1,4 ha si cu o grosime maxima de 8 m;

Depresiunea Giurgeului (11 zacaminte) din care doar 6 au peste 10 ha, cel mai mare, Remetea
are 140 ha si o grosime a turbei de 3,7 m; Depresiunea Barsei, cu numeroase zacaminte, cel mai
mare la sud de Sanpetru are 43 ha cu grosimi sub 2,5 m.

In Bazinul Transilvaniei o turbarie importanta se afla la Mandra, langa Fagaras, are peste 300 ha
cu grosimea maxima a turbei de 3,5 m si este instalata in lunca Oltului. Alte turbarii mai mari se
gasesc in depresiunea Pannonica, unde turbaria de la Ecedea din bazinul Crasnei, desi intinsa pe
mai multe zeci de kilometri patrati nu contine o turba valorificabila.

1.2. Zacamintele de turba oligotrofa

Turbariile oligotrofe din Romania apar exclusiv in zona montana, la altitudini de peste 800 m, au
suprafete sub 120 ha, in general, mai mici si grosimi de pana la 10 m.In Carpatii Orientali se
gasesc cele mai multe si mai mari turbarii oligotrofe, fiecare masiv muntos mai important avand
cateva turbarii. Mai importante sunt turbariile din Muntii Harghita, unde patru zacaminte
insumeaza 217 ha cu grosimi ale turbei de pana la 10 m, asa cum este turbaria de la Mohos cu 80
ha. Alte zacaminte se cunosc in Muntii Calimani, Muntii Gutaiului, Muntii Bargaului (Bazinul
Dornelor). Acesta din urma cuprinde 26 turbarii cu o suprafata de 700 ha cu valoare stiintifica si
economica deosebita, cea mai importanta fiind turbaria de la Pilugani - Poiana Stampei cu 96 ha
si grosime maxima a turbei de 6 m. Profilul litologic al zacamantului are urmatoarea succesiune:
in baza un strat de namol cu grosimea medie de 0,65 m, urmeaza un strat de turba neagra de cca
2 m grosime, turba de Sphagnum cu multe Cyperaceae si graminee eutrofe; stratul mediu de
turba mai putin turbificat, de cca 2 m si, in fine, la partea superioara apare ultimul strat de turba
de Sphagnum cu o grosime de peste 3,5 m de varsta subatlantica.

Turba de la Pilugani se exploateaza pentru uz casnic (combustibil), dar si pentru extragerea de

rasini eterice (pana la 7,5 %), produse de valoare in industria cosmetica. Namolul din primul strat
are proprietati terapeutice deosebite.

Alte turbarii importante din Bazinul Dornelor se gasesc la: Casoi, Colacelu, Gradinita, dar si in
alte locuri, insa de dimensiuni mai mici.

Turbarii oligotrofe se mai cunosc in bazinul Lucina (Suceava), Muntii Apuseni, cu peste 50 de
turbarii cu o suprafata totala de 212 ha si mai putine in Carpatii Meridionali (Fagaras, Sebes si
Semenic).

2. Zacamintele de lignit

Dintre zacamintele de carbuni din Romania, cele de lignit sunt cele mai mari. Din punct de
vedere structural-genetic zacamintele cele mai importante sunt legate de depresiunea marginala
(Avanfosa Carpatica) in Oltenia si mai putin in Muntenia, apoi in cateva bazine intramontane,
dar si cateva in umplutura neogena a Depresiunii Pannonice si cuvertura neogena a Platformei
Moesice si Platformei Moldovenesti.

Zacamantele din bazinul carbonifer pliocen Oltenia

In umplutura neogena a avanfosei si mai putin in cuvertura neogena a Platfoemei Moesice, intre
Dunare si Luncavat, se gasesc cele mai importante zacaminte de carbuni din Romania, el singur
cuprinzand mai mult de 80 % din rezervele de carbuni energetici ai tarii.

Zacamantul din Oltenia a fost controlat structural si paleogeografic cea mai mare cantitate de
carbuni gasindu-se in zona interna a avanfosei in foste campii de acumulare interdeltaice de tarm
cu doua arii de dezvoltare maxima (numar de strate si grosime), prima situata intre Motru si
Miculesti si cea de a doua intre Oltet si Taraia. O prezentare detaliata a acestui zacamant a fost
facuta de Ticleanu si Patrutoiu si apoi de Preda et al. (1994).

STRATIGRAFIA. In umplutura Avanfosei Carpatice si cuvertura neogena a Platformei Moesice,

peste depozitele pontiene, in continuitate, dupa I. Andreescu et al. (1985), urmeaza o succesiune
de depozite ce alcatuiesc trei unitati litostratigrafice (fig.3).
a)Formatiunea de Berbesti, predominant psamitica, dar si cu nivele pelito- humitice, de varsta
getian- parscovian bazala, cuprinde doua complexe carbunoase: primul in vest, complexul de
Valea Visenilor, alcatuit din stratele de carbuni A, B si I- IV si cel de- al doilea in nord- est,
complexul carbunos de Aninoasa care are 2- 4 strate de carbuni lipsite de importanta economica.

b)Formatiunea de Jiu- Motru este pelito- psamito- humitica, are peste 90 m grosime in zona de
margine a bazinului si peste 220 m in centrul acestuia si cuprinde cel mai important complex
carbunos (complexul carbunos de Motru). Varsta formatiunii este parscovian- romanian medie.

Fig.3 Coloane litostratigrafice ale depozitelor pliocene cu carbuni din partea de vest (sectorul
Motru-Dunare) si partea centrala ( sectorul Motru – Jilt) a bazinului carbogenerator Oltenia
c) Formatiunea de Candesti este predominant psamitica, uneori psefitica si cu intercalatii
argiloase mai frecvente in partea mediana unde este plasat si complexul carbunos de Balcesti
alcatuit din stratele XIV- XVIII de carbuni cu o dezvoltare restransa spre centrul bazinului.

TECTONICA. In general depozitele cu carbuni au inclinare mica spre est, pentru cele din partea
de vest a bazinului si spre sud, pentru cele din partea de nord a acestuia. In cadrul avanfosei
interne depozitele cu carbuni sunt slab cutate, cu cute largi orientate ENE-VSV. Se disting doua
sisteme de falii alcatuite din falii cu sarituri reduse si frecventa scazuta.

Fig.4 Stratele X si XI din cariera Pinoasa, la sud de orasul Rovinari

HIDROGEOLOGIA. In afara acviferelor freatice, uneori foarte puternic dezvoltate in luncile

principalelor rauri ce dreneaza aria zacamantului (Motru, Jiu, Gilort, Oltet), se cunosc numeroase
acvifere de adancime cu nivel ascensional, mai rar cu nivel liber. Aceste acvifere sunt cuprinse in
pachetele de nisipuri dintre principalele strate de carbuni. Datorita frecventei acviferelor, a
caracterului lor predominant ascensional si a legaturilor hidrogeologice dintre acestea
exploatarea carbunilor in subteran ridica numeroase probleme de asecare.

STRATELE DE CARBUNI. Din complexul de Valea Visenilor, cu larga dezvoltare intre Dunare
si Motru, este exploatat deocamdata doar stratul IV in cariera Husnicioara, unde are peste 10 m
grosime. In trecut a mai fost exploatat si stratul I care are grosimi ce pot ajunge la 7 m. De
asemenea, grosimi exploatabile pe arii extinse prezinta si stratul III de carbune .

Complexul carbunos de Motru cuprinde cele mai importante strate de carbune (V-XIII) care, cu
exceptia stratelor IX sI XIII, depasesc toate grosimi de 3 m in zona Motru-Miculesti. Uneori
stratele V-VII formeaza un subcomplex a carui grosime atinge 21 m in perimetrul Tismana, la
vest de Rovinari. Stratele X-XII formeaza si ele un subcomplex in zona Lupoaia-Rosiuta-Jilt
Sud. Stratul X este al doilea ca importanta si are o mare dezvoltare in carierele Lupoaia, Rosiuta,
Jilt, Pinoasa (fig.22), Rosia de Jiu si Pesteana.

In partea de nord-est a bazinului, intre Oltet si Cerna, stratele V si VI (I, II nomenclatura locala)
au din nou o dezvoltare maxima de 7,6 si 9,4 m grosime. In sudul bazinului stratul V de carbune
mai atinge grosimi de peste 4-5 m in perimetrele: Bailesti, Giubega, Segarcea, Salcuta si Mihaita
si s-au format mai ales datorita tasarii diferentiale a depozitelor din subasmentul stratelor de
carbuni .Stratele complexului carbunos de Balcesti sunt exploatate doar in zona colinara de la
nord-est de Motru, la Miculesti (XIV, XV).

3. Zacaminte de carbuni bruni

Codlea - Vulcan. In depozitele liasice in facies de Gresten sunt cuprinse doua complexe
carbunoase, unul inferior cu doua strate de carbuni, cu grosimi de 1,2-3,5 m si altul superior, tot
cu doua strate ce au grosimi de 1-4 m.

Bazinul Almas - Agrij. Depozite oligocen terminal - acvitaniene. In formatiunea de Zimbor

(Chattian) se gasesc 9 strate cu grosimi ce rar depasesc 1 m.Bazinul Almasului este un bazin
paralic, carbunii fiind formati intr-un mediu lagunar cu exces de umiditate in atmosfera. Aceasta
geneza explica de ce continutul in sulf este foarte ridicat comparativ cu alte zacaminte.

Carbunii au continutul mediu in cenusa de 20 %, puterea calorifica cuprinsa intre 4800 si 5600
Kcal/kg.

Bazinul Tebea-Brad. Bazin intramontan cu depozite de carbuni de varsta badenian-sarmatiana (3

strate in Badenian, 2 in Sarmatian). Caracteristica bazinului o constituie prezenta unor carbuni
bruni, mati care uneori ajung la continuturi foarte mici in cenusa, sunt 10 % (pe ansamblu cenusa
este cuprinsa intre 16-25 %) si prezenta fenomenelor de termometamorfism la contact cu
cuvertura de piroclaste.

Bazinul Comanesti. Bazin intramontan in Carpatii Orientali separat in mai multe cuvete prin
praguri ale fundamentului paleogen, praguri ce au functionat sincarbogenetic , ceea ce a
determinat individualizarea mai multor zacaminte, cate unul, chiar doua pentru fiecare cuveta.

4. Zacaminte de huila

Zacamintele de huila din Romania sunt legate de zone de orogen si de bazine posttectonice
intramontane.

4.1. Zacaminte de huila din zone orogene

In Carpatii Meridionali, atat in Autohtonul Danubian (Svinita-Svinecea Mare), cat si in Panza

Getica (Resita-Moldova Noua) se gasesc zacaminte de huila.
Zona Svinita- Svinecea. Depozitele de varsta carbonifer superioara sunt constituite din
conglomerate, gresii, argilite, argile carbunoase cu numeroase resturi vegetale, fosile si carbuni.

Zacamantul Camenita are un complex superior cu patru strate de carbuni cu grosimi cuprinse
intre 0,7 sI 3,75 m. Continutul in cenusa Aanh este cuprins intre 27,4 si 35,5 %, continutul in
materii volatile V variaza intre 13,7 si 15,6 %. Puterea calorifica (Qi) este cuprinsa intre 7500 si
8000 Kcal/kg.

Zona Resita-Moldova Noua este instalata pe cristalinul getic. Depozitele din ciclul de
sedimentare Carbonifer superior - Permian inferior nu contin carbuni, in schimb depozitele
liasice contin carbuni in mai multe zacaminte.

4.2. Zacaminte de huile in bazine intramontane

Bazinul carbonifer Petrosani

Intre Muntii Surianu si Retezat, la nord si Muntii Vulcan, la sud, pe o lungime de 50 Km (E-W)
si o latime de 1,5 - 9 Km, se dezvolta Bazinul Petrosani. Depozitele chattiene detritice
continentale si marine sunt separate in cinci 'orizonturi', dintre care doua contin carbuni: primul
21 strate si secundul 9 strate lenticulare, necorelabile. Tectonica este complicata, depozitele cu
carbuni formand un sinclinal asimetric afectat de mai multe sisteme de falii.

In ceea ce priveste calitatea carbunilor retinem continutul in sulf de 2-3 % si puterea calorifica
de 7600- 8000 Kcal/kg. De asemenea este de retinut ca gradul de carbonificare al carbunilor
(huile cocsificabile si huile energetice) creste de la E spre W, fapt datorat cresterii stressului in
acelasi sens.

Bazinul Rusca Montana situat in Muntii Poiana Rusca cuprinde depozite lacustre cu influente
marine de varsta maastrictiana. Depozitele formeaza un sinclinal asimetric cu 6 strate de carbuni
avand grosimi cuprinse intre 0,2 si 3 m.

5. Zacaminte de antracit

Zacamantul Schela-Viezuroiu

In depozitele liasice apare o succesiune de conglomerate, gresii, sisturi argiloase, la partea

inferioara a succesiunii acestora, urmate de un 'orizont' median de 200-300 m grosime alcatuit
din gresii, sisturi pirofilice, sisturi grafitoase si lentile de antracit. Tectonica zacamantului este
foarte complicata, iar variatiile rapide de facies complica si mai mult situatia. Lentilele de
antracit au lungimi 100-150 m si grosimi de 5-10 m si se disting 4-10 nivele cu lentile de
antracit.

Alte acumulari: Culmea Obarsiei, Crasna-Stanesti, Raul Lung-Raul Alb din partea interna a
Autohtonului Danubian, zona Presacina cu strate lentiliforme avand grosimi de 0,2-0,4 m.
Concluzii:
In concluzie, in ultimii 50 de ani, rezervele de carbuni din Romania au fost evaluate intre 10.000
si 11.000 miliarde de tone, dintre care 1000 de miliarde de tone sunt rezerve certe. Potrivit
estimarilor recente, carbunele reprezinta 90% din rezervele de combustibili fosili, fata de numai
4% petrol si 1% gaze naturale.

Viitorul cărbunelui:

-În vederea găsirii unei noi forme de energie, cărbunele este mult mai abundent decât
combustibili mai ieftini: petrol sau gaze naturale. Probabil noi tehnologii vor face eficientă
exploatarea zăcămintelor mai greu accesibile. Experţii consideră că prin tehnologiile actuale se
poate exploata eficient doar aproximativ 12% din rezervele mondiale existente. Restul de
zăcăminte ar putea fi folosit prin arderea cărbunelui din adâncime şi captarea gazului emanat. O
altă metodă ar fi extragerea petrolului care ar putea înlocui rezervele aflate într-o continuă
scădere. Mai multe ţări efectuează în prezent cercetări în acest sens.
BIBLIOGRAFIE:

 https://nicolaebors.wordpress.com/2015/03/03/utilizarea-
carbunelui-de-pamint/
 http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/PRINCIPA
LELE-ZACAMINTE-DE-CARB77.php
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Carbune