FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul: Cozma Răcoare

Autorul: Mihail Sadoveanu

Data apariţiei: Povestiri, 1904

Tema textului:  Haiducul, răzbunator al poporului de jos faţă de

nedreptăţile suferite.

Personajele: Cozma Răcoare, Nicola Zamfiridi, cucoana Sultana,

Vasile.

Locul, timpul acţiunii: Moldova în vremurile grele când turcii şi

grecii cutreierau moşiile în toate părţile.

Un pasaj care m-a impresionat: 

- Ce-i acolo? întrebă Sultana.
- Ne aşteaptă boierul Nicola...răspunse Răcoare.
Cucoana nu zise nimic. Dar Cozma o simti că se încordează. Şuşăniţa
de piele pocni şi mâinile albe se ridicară. Voinicul n-avu vreme s-o
stăpânească. Ca fulgerul dreapta prinse frâul şi întoarse calul în loc, iar
stânga se încolăci pe după gâtul lui Racoare. Voinicul simţi capul femeii
rezemându-se de pieptul lui şi un glas dulce murmură:
- Nu mă duce altuia!

Situaţia iniţială: Descrierea vremurilor grele din Moldova şi a

vestitului haiduc Cozma Răcoare care le dădea de furcă autorităţilor căci
scăpa de urmăritori de fiecare dată.

Cauza acţiunii: Dorinţa arzătoare a boierului Nicola Zamfiridi de a o

avea pe cucoana Sultana, rămasă văduva.

Derularea evenimentelor (succint): Haiducul vestit, om al codrilor,

Cozma Răcoare este evocat de un bătrân de 100 de ani, care ne încredinţează
că l-a cunoscut personal: ,,Straşnic român! Călare, cu flinta la spate şi cu un
cuţit de un cot”. Încântarea naratorului este sinceră şi-l descrie cu admiraţie
pe haiduc.
 Viaţa oamenilor simpli din Moldova era grea datorită dominaţiei
boierilor străini. Vestitul haiduc prăda noaptea de la cei bogati, făcea schimb
de prăzi cu un alt haiduc cu care se întâlnea la Milcov, Feciorul Româncei şi
de fiecare dată scăpa datorită calului său, un mânz furat de la iapa arăbească
a lui Vodă Calimah. Nici lanţurile nu-l puteau ţine legat iar glontele nici
măcar nu-l atingea. Îşi ducea viaţa prin pădurea Probotei şi munţii Bacăului.
Pe moşia Vultureşti, stăpânea un grec, boierul Nicola Zamfiridi, care
era îndrăgostit de o româncă, Sultana, stăpână pe moşia de la Frasini, rămasă
văduvă după un bătrân boier grec. Pe cât de mult Nicola o iubea şi încerca
toate metodele de a o cuceri, pe atât se încăpăţâna femeia să nu-l bage în
seamă. La sugestia unui bătrân slujitor de-al său, Vasile, boierul încearcă să
o fure pe Sultana, dar planul dă greş. Îngrijorat pentru stăpânul său, Vasile îi
propune boierului să facă un târg cu haiducul Cozma Râcoare. În schimbul a
cinzeci de galbeni, Răcoare urma să o răpească pe Sultana pentru a o aduce
boierului. Boierul Nicola Zamfiridi rămâne impresionat de infăţişarea
haiducului voinic şi arătos.
Când Cozma intră în toiul nopţii pe moşia de la Frasini, niciun argat
de aici nu s-a încumetat să-i stea în cale. Rămasă fără sprijin, Sultana este
legată şi luată de către Cozma. Forţa şi frumuseţea acestuia o atrag pe femeia
tânără. Pe drum aflând care îi era planul, Sultana îl roagă să nu i-o ducă
boierului Zamfiridi. Ea refuză să-l accepte pe boier preferând să rămâna cu
Răcoare. Cum şi acesta era atras de ,,codana de femeie” acceptă propunerea
Sultanei, fugind împreună pe calul său departe în negura nopţii.

Punctul culminant: Haiducul Răcoare este tocmit de boierul Nicola

Zamfiridi să i-o aduca pe cucoana Sultana, de care era îndrăgostit.

Deznodământul: Aflând de planul haiducului şi atrasă de forţa şi

frumuseţea acestuia, Sultana îl roagă să nu o ducă boierului. Nici Cozma nu
rămâne indiferent la farmecele femeii, de aceea îşi lasă calul să-i poarte în
negura nopţii, departe de locul întâlnirii cu boierul Nicola Zamfiridi.

Mesajul transmis: Asuprirea şi nedreptăţile sociale asupra oamenilor

simpli au făcut ca în trecutul nostru să existe mereu câte un hoţ de codru
vestit, simpatizat de oameni. Acest haiduc viteaz şi tare care nu suferea
nedreptatea sau constrângerile asupra oamenilor nevinovaţi, ajuta poporul
prin actele sale de răzvrătire.