Povestea lui Harap-Alb

Caracterizarea personajului –schema pt imbracarea textului

Modalitati de caracterizare multiple : caracterizare directa; caracterizare indirecta,

autocaracterizare
Trasaturi fizice si trasaturi morale evidentiate
Caracterizare directa: facuta de autor: “boboc in felul sau” => naivitate, inocenta, lipsa de
experienta, dificultatea de a citi oamenii
Personajele din basm sunt raportate la erou in functie de rolul indeplinit de fiecare in parte pt a-l
ajuta in drumul sau initiatic
Astfel: Sfanta Duminica il numeste “luminate craisor”, ii apreciaza mila si bunatatea si-I promite
ca va ajunge imparat; Spanul il numeste “fecior de om viclean” dupa ce il supune prin viclesug.
Eroul se autocaracterizeaza in momentul cand ii spune Spanului ca el nu obisnuieste sa ii incalce
sfaturile tatalui sau => ascultator, constiincios
Ulterior, regreta neascultarea sfatului parintesc si se cearta singur.
Eroul – in antiteza cu Spanul
Caracterizarea indirecta este predominanta
- Desprinsa din faptele protagonistului, din reactiile sale, vorbe, atititudine, in raport cu
celelalte personaje
- Eroul nu se sperie de infatisarea groteasca a “ prietenilor “ sai care il vor urma pentru
dobandirea fetei Imparatului Ros => capacitatea de a-si face prieteni judecandu-I nu dupa
chip, ci dupa calitatile lor morale
- Gesturi pline de bunatate, generozitate: ajutorul dat Sfintei Duminici, crutarea vietii
furnicilor care treceau pe pod, construirea stupului pentru albinele fara adapost
- => ajutor dezinteresat, inima pura, buna
- Relatia cu Spanul este esntiala; este un “rau necesar” in devenirea lui Harap- Alb; are rol
benefic in formarea eroului; paradoxal, il ajuta sa-l formeze pentru viata tocmai facandu-i
rau, pentru a fi matur si pt a cunoaste ambele parti ale vietii
- Spanul = egoismul extrem, rautate impusa si necesara, egoism pe care fiul craiului il
invinge in final si isi redobandeste tronul, statutul social, drepturile depline de imparat
- Fata Imparatului Ros – rol salvator;

Fantasticul basmului este umanizat => personajele pun in evidenta comportamente,

mentalitati si limbaj specific taranesc, ca si cum ar fi satenii din viata autorului, din
planul real.
Basmul este particularizat lingvistic=> limbajul da umor si oralitate (ideea, impresia de
zicere a textului scris);
 Limbaj: expresii populare; interjectii; exclamatii; diminutive; proverb si zicatori; expresii
populare; regionalism; ironii si autoironii;

Descriere tip portret in caracterizarea celor cinci prieteni

Foloseste dialogul pentru a dramatiza si accentua ideile, trasaturile, actiunea

 Reguli redacatare text caracterizarea personajului Harap-Alb:

Introducere:
- Incadrarea autorului (Ion Creanga) si textului dat ( Povestea lui Harap-alb)in perioada de
care apartine
- Perioada marilor clasici: Creanga, Slavici, Caragiale, Eminescu
- Data aparitiei operei si apartenenta la genul literar, definitia: Povestea lui Harap-Alb,
publicata in revista Convorbiri literare in 1877;
- Basmul: opera epica in proza, de dimensiuni medii, in care realul se impleteste cu
fabulosul, in care ideea centrala este lupta dintre bine si rau; exista categorii de personaje
simbolice; se incheie cu victoria binelui
Cuprinsul redactarii:
Tema: specifica basmului, lupta dintre bine si rau
Deznodamantul este triumful binelui
Creatie culta=> autorul introduce si tema maturizarii eroului
Timpul si spatiul: vag creionate;nedeterminate concret
Naratiunea: la persoana aIII-a=> narrator omniscient dar nu si obiectiv; el intervine in comentarii
si reflectii
Apar prezentate 2 conflicte:
 Conflictul exterior: mezinul craiului si Spanul
 Conflictul interior: luptadintre diverse ipostaze in care se afla eroul:cea de initiat, la
inceput si postura de om initiat, din final
Peronajele basmului: valori simbolice; binele = eroul, craiul; raul = Spanul, Imparatul Ros
Multe calitati sunt dobandite pe parcurs: fata Imparatului Ros devine buna dupa ce se
indragosteste de Harap-Alb; personajele negative au si rol pozitiv, prezenta lor fiind benefic apt
maturizarea eroului
Povestirea operei pe momentele subiectului:
Expozitiunea: inceputul, echilibrul initial
Intriga: declansarea calatoriei unuia dintre fii, in urma primirii “cartii” de la Imparatul
Verde
Desfasurarea actiunii: toate evenimentele care se succed
Punctul culminant; uciderea lui Harap-Alb
Deznodamantul- restabilirea echilibrului

In povestirea operei se pune mai mult accent pe fiecare intamplare in parte si cu o

trasatura care se desprinde din intercatiunea eroului cu diverse alte personaje, in calatoria
sa:
- Podul: naiv, ajutat de cal sa dobandeasca tarie si curaj;
- Intalnirea cu Sf Duminica: fapta facuta de mezin; => mila, bunatate, ajutor dezinteresat
- Craiasa furnicilor ; fapta mezinului => bunatate, generozitate
- Craiasa albinelor; fapta => bunatate, ajutor neconditionat
- Dobandeste obiecte miraculoase de care se ajuta pt trecerea probelor
- Cei cinci prieteni: il ajuta sa treaca probele de la curtea Imparatului Ros

Numirea mijloacelor de caracterizare: directa : de catre cine e facuta; indirecta: cum se

realizeaza + exemple

Harap-Alb: accent pus pe personaj: este protagonsitul operei; erou atipic de basm pt ca
nu are puteri supranaturale, insusiri exceptionale dar, dobandeste o serie de calitati pe
parcusrul initierii: exemple de astfel de calitati
Este un personaj realist; trece prin stari conflictuale din punct de vedere spihologic, allege
insa calea cea buna pentru stadiul in care se afla
Moral, este un reprezentant al binelui desi are defecte: nu distinge binele de rau, aparenta
de realitate
Apare in diferite ipostaze: neinitiat la inceput; se deosebeste de fratii sai prin
generozitatea aratata fata de Sf. Duminica;
Fiecare proba este menita sa dezvaluie o alta calitate
Numele: contine un oxymoron=> Harap= sluga, rob; Alb= nobil => sluga de
vita/origine nobila; este un incepator in ceea ce priveste viata si experienta
Apare in trei ipostaze:
1. Fiul cel mic al craiului
2. Harap-Alb, sluga a Spanului
3. Imparatul (initiatul) din final

Probele la care este supus la curtea Imparatului Verde( aducerea salatilor din Gradina
Ursului, aducerea pieii cerbului si capului battue in pietre scumpe, aducerea fete
Imparatului Ros pt casatoria Spanului) subliniaza, in mod indirect trasaturi precum:
inteligenta, stapanirea de sine, dibacia, ascultarea, indemanarea, bunatatea; pentru cele
 doua probe, Sf Duminica ii da obiecte magice; pt a treia proba, mai complexa, are nevoie
de mai multe ajutoare: furnicile, albina, Gerila, Flamanzila, Setila, ochila, Pasari-Lati-
Lungila, calul sau pentru ultima proba, cea impusa de fata

Numirea fiecarei probe in parte si rolul jucat de fiecare prieten

Drumul catre curtea Imparatului Verde, insostit de fata: cel mai greu drum; se
indragostete de fata dar isi respecta juramantul dat Spanului
- Demascarea Spanului de catre fata
- Razbunarea Spanului crezand ca Harap-Alb l-a tradat, taindu-I capul cu sabia: dezlegarea
de juramant
- Invierea lui Harap-Alb de catre fata
- Redobandirea statutului de fiinta nobila; recastigarea palosului si dobadirea tronului si a
fetei

Personajul este caracterizat indirect si prin limbaj, prin felul sau de a vorbi; il umanizeaza
si-l incadreaza intr-un anumit spatiu
Termini si expresii populare, regionalism, proverb si zicatori; exprimarea trezeste
umorul, de multe ori

Incheierea redactarii:

Trecerea personajului prin incercari dificile, experienta, conditiile umilitoare de a juca rolul
sclavului Spanului, contureaza sensul educative al basmului. Scriitorul, promoveaza, astfel, prin
intermediul personajelor si relatiei dintre ele, valori umane fundamentale, trasaturi predominate
cheie precum intelepciunea, bunatatea, prietenia, altruismul, calitati demonstrate de catre ero pe
tot parcursul basmului.

***relatia dintre doua personaje intr-un basm cult: Harap- Alb si Spanul
Aceeasi schema de mai sus, dar se pune accent pe intalnirea cu Spanul, relatia dintre ei, rolul
Spanului; ce simbolizeaza fiecare; faptele lor; mijloace de caracterizare
Intamplari, fapte, trasaturi desprinse
Spanul are trasaturi ce nu evolueaza pe parcursul basmului, cum este in cazul eroului;
Ale calitati predefinite de catre auto; are un rol deja oferit;
Din punct de vedere psihologic, firul narativ al basmului urmareste desavarsirea personalitatii
erolui; pentru aceasta, Spanul este un “rau necesar” care il ajuta sa puna accent pe valorile pozite
- Harap-Alb este slab la inceput dar apoi se dovedeste a fi priceput, bun, ascultator,
dobandind aceste calitati in tot timpul in care ii este supus Spanului, fapt de unde reiese si
loialitatea fata de stapanul sau, respectarea juramantului dat
- Pe parcurs, ajunge sa faca diferenta dintre bine sir au, sa judece cu intelepciune cee ace I
se intampla; capata experienta de viata
- Rezista tentatiei de a se imbogati cu nestematele pieii cerbului; nu este lacom
Sub aspect moral, cele doua personaje se afla in opozitie; mezinul da dovada de moralitate prin
respectarea cuvantului dat, generozitate si loialitate dar Spanul este cu totul immoral, fals,
ascuns, folosindu-se de viclesug ca arma principal pentru a putea sa isi atinga scopul;
Relatia dintre cele doua personaje: este urmrita de catre narator inca din clipa in care mezinul
este sfatuit de crai sa nu se aleze cu omul-span;
- Secventa narativa semnificativa este cea a fantanii; Spanul il pacaleste pe mezin dupa ce
afla excat cu ce scop calatoreste acesta din urma; mezinul incalca sfatul parintesc pentru a
iesi din “padurea labirint” si il, accept ape Span drept tovaras de drum;
- Coborarea in fantana- spatiu al mortii si al renasterii; este momentul initierii spiritual;
intra ca fiu al craiului, iese ca sluga a Spanului;
- Juramantul din fantana contine si conditia eliberarii, sfarsitul initierii: sa il slujeasca pe
Spana pan ava muri si va invia iar;
- Finalul basmului constituie o alta secventa importanta pentru relatia dintre cele doua
personaje: fata Imparatului Ros il mesca pe Span, Spanul il ucide pe Harap-Alb, astfel
dezlegandu-l de legamant, initierea fiind incheiata. Fata il reinvie pe mezin, calul il ucide
pe Span abia dup ace initierea este desavarsita;
- Rolul spanului este decisiv; fara Span, eroul nu ar fi ajuns la maturizare
- Odata cu maturizarea eroului, se incheie si rolul raufacatorului;
Incheierea: Caracterul de basm cult al operei Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga, este
vizibil si la nivelul constructiei celor doua personaje, prin complexitatea pe care scriitorul
le-o ofera.