DESCRIEREA / PROIECT DIDACTIC

Clasa : a VII-a
Data: 28.01.2016
Profesor: Rusu Valentina
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina : Limba română
Subiectul lecţiei : Rolul descrierii în naraţiune. Functia expresivă a descrierii.
Tipul lecţiei : aprofundare şi sistematizare de cunoştinţe
Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competenţe specifice:
1.3. integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii;
2.4. adaptarea vorbirii la situaţiile speciale;
3.2. recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic – modurile de expunere (structură a textului narativ);
4.3. organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică
Obiective operaționale:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1- să sesizezăm rolul cuvântului în context
O2- să stabilim comparaţii şi asemănări între texte;
O3 -să înţelegem rolului procedeelor de expresivitate în descriere;
O4 - să vedem dacă modurile de expunere sunt o modalitate de organizare a operei/textului
O5- să organizăm secvenţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică
Strategia didactică:
- metode şi procedee: conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, imaginaţia ghidată de descrierea peisagistică, analiza
- mijloace de învăţământ: fişe, notebook, proiector, caietele elevilor, auxiliare
- forme de organizare: frontală, individuală şi în perechi
- resurse umane și de management al timpului: capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare; timp:50 min.
Modalități de evaluare:observația sistematică, fișe de evaluare, autoevaluarea, tema pentru acasă

Bibliografie : Siteografie:
Constantin Şchiopu, Metodica predării literaturii române, Ed. Carminis, Piteşti, 2009. www.uploady.com
Săpoiu Camelia, De la antrenament la competiţie – Clasa a VII-a, Ed. Trend, Piteşti, 2014. www.tititudorancea.ro
Alexandru Crişan, Limba română – manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas, Buc., 2014
 SCENARIUL LECŢIEI

Secvenţele lecţiei Timp Ob. Conţinutul activităţii did. Strategia didactică Evaluare
Op.
Captarea atenţiei 3 min. O1 Exerciţiu de imaginație: Jocul de-a verdele. Conversaţia -
Elevii pun mâinile la ochi, profesoara descrie o imagine în
care totul este verde (peisaj, personaje). Fără a-şi lua
mâinile de la ochi, profesoara pune întrebările: Ce gust are
verdele? Ce miros are? Cum simţiţi verdele când îl atingeţi?
Enunţarea temei şi 2 min. - Profesoara: Conversaţia Observare
a obiectivelor - scrie titlul pe tablă: Rolul descrierii în cadrul naraţiunii; sistematică
- schiţează tabelul sintetizator ce va fi completat pe
parcursul orei.
Un elev scrie pe tablă obiectivele anunţate de profesoară.
Actualizarea 10 min. O5 Se verifică tema cantitativ. Conversaţia Aprecieri verbale
cunoştinţelor Elevii au avut de realizat două teme:
T1: Să continue un fragment narativ din Charlie și fabrica
de ciocolată de Roald Dahl cu o descriere- tablou interior
realizată de ei, urmată urmată de un text narativ (redarea
câtorva idei de continuare a acţiunii).
T2: Să realizeze un text narativ, pe baza unui fragmentul de
text descriptiv al lui Emil Gârleanu din Singuratecii, astfel
încât descrierea să fie finalul textului lor.
Textele a doi dintre elevi vor fi suportul de analiză a lecției
de azi. Alegerea textelor se va face după ce membrii echipe
au citit fragmentele scrise de colegi alegându-l pe cel mai
expresiv.

Se actualizează trăsăturile generale ale modurilor de

expunere.

Dirijarea învăţării 25 min. O1, Elevii primesc fişa cu sarcinile de lucru: Anexa 1. Conversaţia Observare
Evaluare formativă O2, Fișa conține întrebări standard în vederea descoperii rolului Lectura sistematică
O3, descrierii în cadrul narațiunii și are ca text suport Învăţarea prin Autoevaluare
O4 fragmentul din manual Amintiri din copilărie de Ion descoperire
Creangă. Explicaţia
După realizarea răspunsurilor echipa care a terminat prima Activitate individuală
prezintă rezultatele.
Un elev vine la tablă şi notează concluziile în tabelul trasat.
Elevii care nu au dat răspunsuri corecte îşi corectează fişa
 cu pix de culoare roşie (are rolul de profesor).

O1, Anexa 2 Conversaţia

O2, Fişele sunt proiectate diferenţiat (în funcţie de aptitudinile Lectura
O3, membrilor grupei:analiză, imaginație, creativitate Învăţarea prin
O4, ECHIPA I descoperire
O5. Are de analizat două fragmente descriptive din primul Explicaţia
volum al romanului La Medeleni de Ionel Teodoreanu (cap. Activitate pe echipe
III, Her Direktor) Observare
Obiectivul sarcinilor de lucru este de a stabili rolul dublu sistematică
al descrierii pe parcursul naraţiunii: conturarea portretului Oferirea de cecuri
unui personaj şi modificarea cadrului în care este plasată . valorice (remnate de
acţiunea. profesor) grupei
ECHIPA II care a dat cele mai
Textul suport constă într-un fragment din cartea Charlie şi corecte şi rapide
fabrica de ciocolată de Roald Dahl pe care voi l-aţi răspunsuri.
continuat cu o descriere-tablou interior urmată de un text
narativ (redarea câtorva idei de continuare a acţiunii).
 Obiectivul sarcinilor de lucru este de a stabili rolul
descrierii pe parcursul naraţiunii dar şi a funcţiei sale
expresive.
ECHIPA III
Textul suport este un fragment de text descriptiv de Emil
Gârleanu- Singuratecii - înaintea căruia elevii au avut de
realizat o scurtă naraţiune.
Obiectivul sarcinilor de lucru este de a stabili rolul
descrierii la sfârşitul unei naraţiuni, dar şi a funcţiei
expresive.

Profesoara îndrumă şi verifică corectitudinea răspunsurilor

în timpul realizării fişelor.

După realizarea sarcinilor, purtătorul de cuvânt al fiecărei

echipe prezintă rezultatele. Pe măsura prezentării, un alt
membru al grupei (desemnat de profesoară la începutul orei)
completează tabelul sintetizator de pe tablă.
Finalul activităţii pe grupe constă în a descoperii diferitele
funcţii/roluri în cadrul naraţiunii precum şi a funcţiei
expresive a acestui mod de expunere.

Asigurarea 5 min. O5 Cu ajutorul tabelului de pe tablă se reiau informaţiile nou Activitate frontală Aprecieri verbale
feedback-ului obţinute.
 Elevii au sarcina de a le transcrie în caiete. Anexa 3
Asigurarea 1 min. O1, Tema pentru acasă: Activitate frontală Tema pentru acasă
retenţiei şi a O2, 1.Din Caietul inteligent 2: exerciţiile din secţiunea Autor –
transferului O3, Narator - Personaj(pag. 47- 50);
O4,
O5
Verificarea şi 4 min. - Profesoara solicită elevilor să-şi exprime opiniile despre Activitate frontală Notarea elevilor în
evaluarea activitate, bifând sau nu, îndeplinirea obiectivelor scrise, la funcţie de numărul
rezultatelor începutul orei, pe tablă. de cecuri valorice
Apreciază global şi individual aportul elevilor la lecţie. obţinute (dovada
activităţii la clasă).
Fişa 1 Anexa 1

Deschideţi manualul la pg.90 şi recitiţi fragmentul din Amintiri din copilărie de Ion Creangă.

Sarcini de lucru:
1. Identificaţi în alineatele al doilea, al treilea şi al patrulea secvenţele descriptive.
2. Completaţi imaginile de mai jos cu: elementele descrise şi figurile de stil folosite.

Elementele descrise Figuri de stil

3. Elementele descrise ar putea fi grupate în trei categorii: cadrul natural, universul uman şi obiceiurile
caracteristice satului. Care dintre acestea vi se pare mai importantă din punctul de vedere al naratorului-personaj?
Argumentaţi ce simte el ajutându-vă de elementele descrise şi de figurile de stil.

4. Atmosfera de acasă este sugerată prin cuvintele şi secvenţele din norişorul de mai jos. Găsiţi construcţii
asemănătoare care să surprindă atmosfera locului strein şi scrieţi-le în norişorul liber.

mă desfătam, cântând,
chiuind, cutreieram, cea
mai mare însufleţire, nu
se putea să nu-ţi salte
inima de bucurie,
petreceri pline de veselie,
părea tot anul o zi de
sărbătoare.
5. Arătaţi rolul pe care îl are descrierea în fragmentul dat. Alegeţi una din următoarele variante:
a. crează cadrul acţiunii;
b. accelerează dinamica acţiunii;
c. introduce un moment de suspans;
d. amână deznodământul;
e. contribuie la conturarea unui personaj.
Fişa 2 Anexa 2
ECHIPA 1
Luaţi de pe catedră volumul La Medeleni de Ionel Teodoreanu şi citiţi din capitolul III – Herr Direktor,
fragmentul marcat de la paginile 99 şi100.
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi cele două pasaje descriptive care conţin descrierea lui Herr Direktor.
2. Completaţi imaginile de mai jos cu trăsăturile morale şi fizice ale personajului din al doilea pasaj descriptiv.
Precizaţi care este rolul acestei descrieri în cadrul naraţiunii.

Trăsături morale
Trăsături fizice

3. Prima secvenţă descriptivă se referă la apariţia lui Her Direktor la volanul unui automobil. Ce atmosferă creează
naratorul în momentul apariţiei lui? În exemplificarea opiniei voastre vă puteţi ajuta de elementele descrise şi de
figurile de stil prezente în text.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
4. Recitiţi prima secvenţă descriptivă, de la pagina 99, începând lectura cu paragraful – Olguţa, haidem afară să
văd şi eu automobilul…
Ce rol are pasajul descriptiv în cadrul textului narativ? Alegeţi una din următoarele variante:
a. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea
b. încetineşte dinamica acţiunii;
c. amână deznodământul;
d. creează o pauză în succesiunea evenimentelor.

5. Precizaţi la ce mod şi timp sunt verbele în naraţiune? Dar în descriere?

…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
ECHIPA II
Textul suport constă într-un fragment din cartea Charlie şi fabrica de ciocolată de Roald Dahl pe care voi l-aţi
continuat cu o descriere urmată de un text narativ (redarea câtorva idei de continuare a acţiunii).

Sarcini de lucru:
1 Din secvenţa descriptivă realizată de voi alegeţi elementele descrise şi figurile de stil folosite. Completaţi apoi
imaginile de mai jos cu ele.

Elementele descrise Figuri de stil

2. Elementele descrise ar putea fi grupate în trei categorii: cadrul interior, aspectul mâncării şi senzaţiile pe care le
simte Charlie. Argumentaţi care dintre acestea vi se pare mai importantă din punctul de vedere al celui care descrie
(în acest caz voi sunteţi naratorul). Ajutaţi-vă de elementele descrise şi de figurile de stil realizate de voi.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
3. Întrebare adresată elevului care a realizat tema: Ce impresii, emoţii ai dorit să sugerezi, prin decriere, asupra
noastră a cititorilor?
Întrebarea adresată colegilor de echipă: Ce alte impresii, emoţii v-a creat descrierea?
Scrieţi-le în norişor.

4. Referindu-vă la tot textul suport, ce rol are pasajul descriptiv în cadrul textului narativ? Alegeţi una din
următoarele variante:
a. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea
b. accelerează dinamica acţiunii;
c. amână deznodământul;
d. contribuie la conturarea unui personaj.

5. Precizaţi la ce mod şi timp sunt verbele în naraţiune? Dar în descriere?

…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
ECHIPA III

Fragmentul de text descriptiv al lui Emil Gârleanu- Singuratecii - înaintea căruia voi aţi realizat o scurtă naraţiune,
ne serveşte drept suport de lucru.
Sarcini:
1. Completaţi imaginile de mai jos cu: elementele descrise şi cinci imagini artistice prezente în fragmentul
descriptiv.

Imagini artistice
Elementele descrise

2. Imaginaţi-vă că vă aflaţi în acest cadru natural descris de autor.

Ce sentimente trăiţi?
Cum vă simţiţi în acest cadru? Ce anume provoacă trăirile voastre?
Ce gânduri vă trec prin minte în acest moment?
Ce aţi vrea să schimbaţiîn acest cadru natural ca să vă simţiţi mai bine, mai relaxat.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………

3. Precizaţi, observând epitetele cromatice din fragment, culorile în care este realizată descrierea. Care este
culoarea dominantă?
……………………………………………………………………………………………………………………
4. Ce stare de spirit v-a creat tabloul de natură? Alegeţi din următoarele răspunsuri.
a. de veselie;
b. de linişte şi echilibru;
c. de sărbătoare;
d. de plictiseală.

5. Referindu-vă la tot textul suport, ce rol are pasajul descriptiv în cadrul textului narativ? Alegeţi una din
următoarele variante:
a. introduce un moment de suspans
b. accelerează dinamica acţiunii;
c. amână deznodământul;
d. surprinde cadrul în care se încheie acțiunea.

5. Precizaţi la ce mod şi timp sunt verbele în naraţiune? Dar în descriere?

…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
FIŞA TEORETICĂ Anexa 3

ROLUL DESCRIERII ÎN CADRUL NARAŢIUNII

LA ÎNCEPUTUL PE PARCURSUL LA SFÂRŞITUL
NARAŢIUNII NARAŢIUNII NARAŢIUNII
1. Descrierea crează 1. Descrierea: 1. Descrierea poate
cadrul sau atmosfera în a) creează o pauză în surprinde cadrul în care
care vor avea loc ritmul desfăşurării se încheie acţiunea
întâmplările povestite acţiunii(indică De obicei acest decor
modificarea cadrului în final este caracterizar
care este plasată printr-o stare de linişte şi
acţiunea); echilibru.
b) conturează portretul
unui personaj.

ROLURI/FUNCŢII EXPRESIVE ALE DESCRIERII:

2. Construieşte o altă lume dând impresia de verosimilitate;
3. Semnalează punctul de vedere al naratorului sau al personajului care descrie;
4. Oferă expresivitate operei prin puterea de sugestie a imaginilor artistice şi a
figurilor de stil

ROLURILE TIMPURILOR VERBALE:

ÎN NARAŢIUNE: modul indicativ, timpul perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfectul sau
prezent.

ÎN DESCRIERE: modul indicativ, timpul prezent şi imperfect.

– fragment -
Charlie şi fabrica de ciocolată
Roald Dahl
Şi, în fiecare zi, micuţul Charlie Bucket, luptând cu zăpada în drum spre şcoală, trecea pe lângă gigantica
Fabrică de Ciocolată a domnului Willy Wonka. Şi, în fiecare zi, când se apropia de ea, îşi înălţa năsucul cârn în
aer şi adulmeca minunata aromă de ciocolata topită. Uneori, rămânea nemişcat în faţa porţilor câteva minute,
trăgând adânc în piept aerul aromat, de parcă ar fi încercat să mănânce mirosul.
— Copilul ăsta, zise bunicuţul Joe, iţindu-şi capul de sub pătură într-o dimineaţă geroasă, copilul ăsta
trebuie să mănânce mai mult. Nu contează ce mâncăm noi. Suntem prea bătrâni să ne mai facem griji pentru asta.
Dar el e un băiat în creştere! Nu poate să continue aşa! începe să semene cu un schelet!
— Dar ce putem face? murmură bunicuţa Josephine cu glas trist. Refuză să primească ceva de la noi. Am
auzit că, de dimineaţă, mama lui a încercat să-i pună în farfurie bucata ei de pâine, la micul dejun, dar el n-a vrut
să se atingă de ea. A făcut-o să şi-o ia înapoi.
— E un băieţel pe cinste, spuse bunicuţul George. Merită mai mult decât atât.
Vremea aspră îşi continua domnia.
Şi, în fiecare zi, Charlie Bucket se subţia tot mai tare. Faţa îi deveni înspăimântător de albă şi ciupită.
Pielea i se trăsese atât de rău pe obraji, că i se vedeau oasele de sub ea. Nu exista nici o îndoială că nu putea
continua multă vreme în ritmul ăsta, fără să se îmbolnăvească grav.
Şi acum, foarte calm, cu acea ciudată înţelepciune pe care o capătă copilaşii în vremuri de restrişte, începu
să facă mici schimbări pe ici, pe colo în efortul pe care-l depunea, ca să îşi păstreze puterile. Dimineaţa, pleca de
acasă cu zece minute mai devreme, ca să meargă mai încet spre şcoală, fără să fie nevoit să alerge. Stătea liniştit
în clasă în timpul pauzei, să se odihnească, în vreme ce restul copiilor se năpusteau pe uşă afară, să se bată cu
bulgări sau să se ia la trântă în zăpadă. Acum făcea totul încet şi cu grijă, ca să nu-şi epuizeze forţele.
Apoi, într-o după-amiază, în timp ce se întorcea acasă, cu vântul tăios bătându-i în faţă (şi, întâmplător,
simţindu-se mai înfometat ca niciodată), ochii îi căzură brusc pe o bucată de hârtie ce zăcea în rigolă, în zăpadă.
Hârtia era de culoare verzuie şi avea ceva vag familiar. Charlie păşi peste bordură şi se aplecă să o examineze.
Era parţial îngropată sub zăpada, însă văzu imediat ce era. Era o bancnotă de un dolar!
Se uită iute de jur împrejur.
O fi scăpat-o cineva chiar atunci?
Nu, era imposibil, din cauza felului în care era acoperită de zăpadă o parte din ea.
Câţiva oameni treceau în pas grăbit pe lângă el, pe trotuar, cu bărbiile ascunse în gulerele paltoanelor şi
trosnind zăpada sub picioare. Nici unul nu îşi căuta banii; nici unul nu acorda nici cea mai mică atenţie
băieţaşului ghemuit în rigolă.
Îl ţinea strâns între degetele sale tremurătoare, privindu-l fără să-şi poată crede ochilor. Dolarul acela
însemna pentru el un singur lucru: MÂNCARE.
 Singuratecii
Emil Garleanu
Pe lacul luciu din grădina cu florile neclintite de nici o adiere, cu crengile nestrăbătute de nici un foşnet, pe lacul
adormit că pare o uriaşă lespede de cristal ce acoperă o altă grădină fermecată, lebăda — bărbatul rămas singur —
trece ca o închipuire, alb ca zăpada, cu aripile ca două scoici de argint, cu gâtul lăsat între ele, subţire, ondulat ca toarta
unei amfore. Pasărea pluteşte lin, şi în ea parcă poartă, rătăcit, sufletul unei fiinţe duse de pe lume.
Sus, pe bolta adâncă, stelele au pălit; în haosul albastru, luceafărul sclipeşte tainic, strălucitor, purtând parcă în
văpaia lui viaţa tuturor lumilor cereşti, a lumilor veşnic călătoare în necuprinsul firii.
Şi cum, jos, lebăda sidefează faţa apei, sus, luceafărul luminează întinsul tăriei. Numai ei doi sunt pâlpâirile
nopţii acesteia, în care lumea pare adâncită într-un somn de moarte. Amândoi rătăcesc singuri, amândoi străjuiesc
singurătatea, mistuindu-se în tăcere, mândri, deopotrivă de reci, deşi unul, bulgăre de gheaţă, celălalt, pară de foc. Şi se
cunosc, se văd în fiecare seară, merg unul către altul şi se-ntâlnesc: din înalt, luceafărul îşi coboară raza jos, în adâncul
apei, unde răsare ca un mugur de aur.
Iar pasărea se apropie de scânteia picurată din cer şi pluteşte uşor împrejurul ei, mai întâi în cercuri largi, apoi
în rotiri tot mai strânse, tot mai strânse, până ce se opreşte drept deasupra răsfrângerii stelei; şi-atunci, din mugurul
de aur, pare că se desface dintr-o dată o floare plutitoare, o floare măiastră de argint.
Şi astfel stau de se privesc: sus, lebăda de aur a cerului, jos, luceafărul de argint al apelor.