PROIECT DE LECTIE

Data:
Clasa: a VIII-a D
Profesor: Geru Alin Nicolae
Unitatea de invatamant: Scoala Gimnaziala I.G. Duca
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatură română
Subiectul lectiei: Textul Liric
Tipul lecţiei: Însușire de noi cunoștințe

Competenta generala:
 Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea
textului oral;
 Receptarea textului scris de diverse tipuri;
 Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;

Competenta specifica:
 Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiaşi teme în texte diferite, în
vederea evaluării informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor communicative;
 Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue
și multimodale;
 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru
înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

Obiective operationale:
 O1:să identifice sensul termenului ‘natură’;
 O2:să citească expresiv poezia;
 O3:să-și exprime opiniile în legătură cu textul citit;
 O4:să descopere informaţiile esenţiale din textul dat;
 O5:să identifice trăsăturile operei lirice;
 O6:să sesizeze structura operei lirice ;
 O7:să diferențieze tipurile de rimă;

STRATEGIA DIDACTICA:
a. Metode şi procedee:
 Conversaţia
 Explicaţia
 Dezbaterea
 lucrul cu manualul
 lectura orală
 învăţarea prin descoperire
 exercițiul
 învățarea creativă
 ciorchinele
 brainstormingul;

b. Forme de organizare:
 activitate frontală și individuală

c. Mijloace de învăţământ:
 Manualul
 caietele elevilor
 tablă
 prezentare power point

d. Resurse:
 capacitatea de învăţare a elevilor.
 timp 40 de minute.

e. Materiale bibliografice:
 Programa pentru clasa a VIII-a,București 2017.
 PAMFIL, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura
Paralela 45, 2003;
 Gramatica limbii române pentru gimnaziu, autor Gabriela Pană Dindelegan, Editura Univers Enciclopedi
Gold , București,2019.
 Limba și literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, autori: Florentin Sâmihăian , Sofia Dobra,
Monica Halaszi , Anca Davidoiu-Roman, Horia Corccheș, Editura art Klett, Bucureşti, 2020,
 Scenariul didactic
Nr. Elemente de strategie didactică
Crt. Secvențele Crearea situațiilor de învățare Evaluare
instruirii Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de
Timp procedurale materiale organizare
1. Moment Asigură ordinea şi Se pregătesc pentru lecţie. Conversaţia Catalogul Activitate
organizatoric pregăteşte materialele necesare Discuţia frontală
(1min). pentru lecţie .

2. Actualizarea Se face prin verificarea Expun modul de realizare Conversaţia Caietele Activitate Aprecieri
cunostințelor temei . Profesorul verifică a temei. Fac observaţii, elevilor frontală şi verbale
însusite anterior tema, solicitând elevilor, prin aprecieri, corectări. individuală
(2 min.) sondaj, să citească rezolvarea
acesteia. Face observaţiile şi
corectările ce se impun, dar si
aprecieri asupra modului de
realizare a temei.

3. Captarea atenției Se face cu ajutorul unei Elevii răspund solicitărilor Conversația Imaginea Activitate Aprecieri
(10 min.) imagini (anexa 1-2 min) . profesorului. Dezbaterea frontală verbale
Profesorul le propune
elevilor analiza unei imagini,
reprezentând o poză a naturii,
respectiv a lunii , în miez de
noapte.
Profesorul pune urmatoarele
întrebări :
- Ce reprezintă imaginea?
 - De ce credeţi că am ales
această imagine spre analiză?
-Am putea alege termenul
‚natură’, ca titlu semnificativ al
imaginii? Dacă da , de ce? brainstorming Prezentare
ciorchinele power
point
Profesorul prezintă un slide cu Elevii notează patru
tehnica ciorchinelui.(Anexa 2- cuvinte ce au legătură cu
5 min) În centrul schemei se natura.
află termenul ‚natură’. O primă
etapă a brainstormingului Elevii citesc definițiile
presupune ca elevii să noteze date și meditează o clipă la
primele cuvinte pe care le au în acestea, comparând ideile
minte atunci când aud cuvântul notate de ei ulterior cu
dat. noile informații.
În continuare , profesorul le
prezintă definiția termenului
cât și părerile altor oameni . Elevii stabilesc, împreună
Profesorul prezintă din nou cu profesorul definiția
schema ciorchinelui , făcând termenului ‚natură’.
legătură cu termenii notați
anterior, corectează ideile
greșite , adăugând altele noi ,
după caz.

4. 4.Anunțarea Se anunță subiectul lecției, Elevii ascultă obiectivele, Expunerea Ecranul

subiectului și apoi se prezintă elevilor apoi notează în caiete titlul partajat,
enumerarea obiectivele operaționale (sunt
 obiectivelor precizate pe pagina de titlu). lecției. caietul
operaționale Se notează titlul lecției: Textul
liric. Frumusețea naturii.
(1 min.)
Într-un lac

de Tudor Arghezi

5. Dirijarea învățării Profesorul le propune Elevii își imaginează Conversația Prezentarea Aprecieri
(20 min.) elevilor un exercițiu de natura în diferite ipostaze , euristică power verbale
imaginație pentru care elevii ajungând la concluzia că point,
trebuie să asocieze termenul natura poate fi o temă caietele
’natură’ cu alți termeni. principală a poeziei. elevilor

Profesorul le prezintă elevilor

câteva date despre autor și le

cere să scrie pe caiete:

Elevii notează pe caiete
TUDOR ARGHEZI este unul informațiile despre autor.
dintre cei mai de seamă poeți
români,care a scris volume
importante de poezii:’Cuvinte
potrivite’, Flori de mucigai,
Cărticică de seară, Hore.
Poezia Într-un lac a apărut în
volumul Hore (1939). Elevii citesc poezia și
rezolvă cele 2 exerciții
În continuare, profesorul îi care au ca scop verificarea
cere unui elev să citească gradului de înțelegere a Lectura orală
poezia cu voce tare și să noteze textului lecturat. , lucrul cu Aprecieri
impresiile după prima manualul Individual verbale
lectură(ANEXA 3-5 min) Exercițiul Caietele
 elevilor

Pentru predarea noului Elevii notează pe caiet .

conținut, profesorul va partaja
ecranul care conține reperele
legate de textul liric.
(anexa 4)

Răspunsurile și
6. Asigurarea participarea efectivă a Observarea
feed-back-ului Se realizează pe tot elevilor pe parcursul orei. sistemică
parcursul lecției, prin aprecieri
verbale, vizând participarea
elevilor, calitatea exemplelor și
a argumentației, claritatea şi
corectitudinea exprimării.

7. Profesorul le propune Rezolvă cele 3 exerciții . Exercițiul Caietele Activitate Aprecieri

Evaluarea formativă elevilor, pentru sistematizarea elevilor individuală verbale
(5 minute) cunoştintelor o fișă de lucru ce Notare
conține 6 exerciții pe baza
textului lecturat .(Anexa 4-
5min)
8. 8. Tema pentru Elevii primesc temă pentru Notează tema în caiete şi Explicația Caietele Activitate
acasă și explicarea ei acasă :ex 4,5, 6/pag.93 sunt atenţi la explicaţii Conversația elevilor frontală
(1 minut)

Anexa 1 -2 mi
n
ANEXA 2 (5 min)
Anexa 3 -5 min
Poezia ‚Într-un lac’ de Tudor Arghezi-IMPRESII DUPĂ PRIMA LECTURĂ
 Oglinda tablei

Textul liric.Frumusețea naturii

Într-un lac

de Tudor Arghezi.

Date despre autor:

TUDOR ARGHEZI este unul dintre cei mai de seamă poeți români,care a scris volume importante
de poezii: ’Cuvinte potrivite’, Flori de mucigai, Cărticică de seară, Hore.

Poezia’ Într-un la’c a apărut în volumul Hore (1939).

Caracteristicile textului liric:

• Textul liric(poezia) este un text literar în care autorul exprimă gânduri, idei, sentimente în mod
direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, încărcat de
subiectivitate.

• Versificația sau prozodia se ocupă cu regulile de construcție a poeziei.

• Versul este o unitate dintr-o poezie cu un număr determinat de silabe și terminată printr-o pauză
mai mare sau mai mica.

• Măsura reprezintă numărul de silabe dintr-un vers. Aceasta poate fi constantă în întreaga poezie
sau poate varia.

• Rima constă în potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers. Tipurile de rimă din catren sunt:
împerecheată (aabb); încrucișată (abab); îmbrățișată (abba); monorima (aaaa).

• Există și rimă imperfectă, când se potrivesc numai vocalele accentuate de la sfârșit de vers,
consoanele fiind diferite (creștet – veșted) sau semirima, când se combină încrucișat versuri cu
rimă cu versuri fără rimă (abcb).
 RIMA ÎMPERECHEATĂ

Când voi muri iubito, la crestet sa nu-mi plângi; a

Din teiul sfânt si dulce o ramura sa frângi, a

La capul meu cu grija tu ramura s-o-ngropi, b

Asupra ei sa cada a ochilor tai stropi; b

("O, mamă..." de Mihai Eminescu)

RIMA ÎNCRUCIȘATĂ

"Somnoroase păsărele a

Pe la cuiburi se adună, b

Se ascund în rămurele - a

Noapte bună!" b

( "Somnoroase păsărele" de Mihai Eminescu)

RIMA ÎMBRĂȚIȘATĂ

"Ai noştri tineri la Paris învaţă a

La gât cravata cum se leagă, nodul, b
Ş'apoi ni vin de fericesc norodul b
Cu chipul lor isteţ de oaie creaţă." a
( "Ai noştri tineri..." de Mihai Eminescu)

MONORIMA
"La mijlocul drumului, a

La puțul porumbului a
Vazui floarea campului, a

("Balaurul" de Vasile Alecsandri)

ANEXA 4: fișa de lucru(5 min)

• 1.Alege, pentru fiecare strofă a poeziei, un cuvânt sau

un vers care crezi că sintetizează cel mai bine ideea
strofei respective.

• 2.Care este, după părerea ta, obiectul descris în poezie,

lacul sau luna? Justifică-ți răspunsul.

• 3.În poezie, sunt prezente două câmpuri lexicale

diferite: cel al elementelor naturii și cel al obiectelor
casnice. Menționează cuvintele din text aparținând
celor două câmpuri lexicale.

• 4.Precizează câte strofe are textul și cum se numește

acest tip de strofă.

• 5.Indică măsura versurilor din cele trei strofe. Ce

observi? În ce strofă măsura este diferită?

• 6.Stabilește tipul de rimă din fiecare strofă.