Proiect didactic

UNITATEA DE ȊNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Tărlungeni- Struct. Zizin

PROPUNĂTOR: Florea Maria Monica
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DATA: 05.05.2023
CLASA: a VII-a C
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECT: Complementul
UNITATEA DE ȊNVĂŢARE VI Valorile mele, valorile celorlalți
TIPUL LECŢIEI: actualizare și sistematizare a cunoștințelor

COMPETENȚE GENERALE:

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă şi de negociere a informaţiei şi a relaţiei cu interlocutorii
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative
complexe
4.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii
1
COGNITIVE
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:

-să definească complementul;

-să identifice complementele din diferite enunţuri , să identifice la ce întrebări răspunde complementul și să precizeze tipul acestora;
-să precizeze ce părți de vorbire determină complementele și prin ce părți de vorbire pot fi exprimate;
-să analizeze complementele dintr-un text dat;
-să redacteze o compunere în care să utilizeze toate tipurile de complemente învățate.

AFECTIVE:
-să introducă cunoştinţele acumulate în propriul sistem de valori;
-să conştientizeze importanţa studierii limbii române

PSIHOMOTORII:
– dirijarea atenţiei către centrul de interes sugerat
– coordonarea mişcărilor mâinii pentru a scrie estetic în timpul stabilit;
– controlarea mişcărilor, gesturilor şi a vocii în timpul lecţiei, astfel încât să corespundă sarcinilor de lucru şi regulilor de disciplină stabilite;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin redescoperire, analiza gramaticală

Materiale si mijloace didactice

-fise de lucru, tabla, creta, caietele elevilor

Forma de organizare: activitate frontală, individuală

Bibliografie

- Limba Română, manual pentru clasa a VII-a, Mariana Norel, Petru Bucurenciu, Mihaela Dragu, Editura Aramis, Bucureşti 2019
- Metodica predării limbii române, C. Parfene, editura Polirom, Iași, 2008
-Programa şcolarӑ pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, Bucureşti 2017

2
 SCENARIU DIDACTIC

Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode didactice Materiale Forma de Forma de
Nr. lecției didactice organiza-re evaluare
Crt
.
Profesorul noteazӑ absenţii. Se pregăteşte Elevii salută, spun absenţii Conversația
Moment pentru începerea lecției dacă este cazul si își Catalogul Activitate
1. organizatoric pregătesc cele necesare personal frontală
pentru începerea lecției
Profesorul va înmâna elevilor o fișă de Brainstorming
2. Captarea lucru care conține diverse tipuri de Elevii rӑspund întrebarilor Învățarea prin Fișa de Activitate
atenţiei complemente și va solicita elevilor să adresate de cӑtre profesor. redescoperire lucru frontală Aprecieri
precizeze oral care sunt acele cuvinte care Conversația verbale
răspund la următoarele întrebări: Explicația Observa-
Ce? Pentru ce? Pentru cine? Pentru ce? ția
Despre cine? Despre ce? Cu cine? Cu ce? sistematică
La cine ? la ce? Unde? Când ? Cum?
Apoi întreabă elevii dacă își amintesc ce
sunt cuvintele ca și parte de propoziție.
Profesorul reactualizează prin conversaţie Răspund întrebărilor
3. Reactualiza- frontală informaţiile esenţiale despre adresate de cadrul Conversaţia Tabla Activitate Aprecieri
rea complement. didactic. Textul frontală verbale
cunostinţelor Lacu
Caietele
elevilor

4. Enunţarea Anunţă subiectul lecţiei şi prezintă elevilor Explicaţia Caietele

obiectivelor obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul elevilor Activitate
lectiei lecţiei Elevii ascultă cu atenție şi frontală
Se notează titlul pe tablă : notează titlul în caiete.
Compelentul( actualizare)
3
5. Dirijarea Profesorul le propune elevilor spre Elevii sunt atenţi la Explicaţia Fişe de Activitate Aprecieri
predării și rezolvare niste exerciţii ce presupun explicații. lucru frontală verbale
învățării actualizarea cunoștințelor despre această și individual
parte de propoziție. Voi înmâna elevilor o Elevii citesc și rezolvă lă
fișă de lucru ce conține exerciții diverse. primul exercițiu de pe fișa
de lucru. Caietele
Se va aborda primul exerciţiu de pe fişă. elevilor
Apoi se va aminti definiţia
complementului. Elevii noteazӑ definiția
Complementul este partea secundară de complementului și părțile
propoziție care determină un verb, o de vorbire pe care acesta
locuțiune verbală,un adjectiv, un adverb le determină.
sau o interjecție.

Exemple:

Un verb: Într-o zi însorită de vară am fost

la mare împreună cu Maria și Ion.

O locuțiune verbală: Din fericire, Ion și-a

dat seama de greșeala făcută.

Un adjectiv: Privirea Mariei era plină de

admirație față de Ion.

Un adverb: Nu-l aprecia aproape deloc pe

Ion.

O interjecție: Iată schimbarea! Elevii citesc exercițiul, Aprecieri

rezolvă cerința apoi Exercițiul Fişe de Activitate verbale
notează în caiete lucru frontală
întrebările la care și individual
4
 răspunde complementul. lă

Caietele
elevilor
Următorul exercițiu vizează descoperirea Aprecieri
întrebărilor la care răspunde complementul. Elevii citesc urmӑtorul verbale
exercițiu, rezolvă cerința, Învățarea prin Fișa de Activitate Observarea
Ce?pe cine? La cine? La ce? Pentru cine? apoi realizează împreună redescoperire lucru frontală sistematică
Pentru ce? Despre cine? Despre ce?La cu profesorul clasificarea Explicația și individual
cine? La ce? Cui? Cum? Unde? Când? În complementelor. Conversația lă
ce fel? În ce mod? De unde ? până unde? Exercițiul

Apoi profesorul solicită elevilor să rezolve

exercițiul 3 de pe fișa de lucru, pentru a
realizeza împreună o clasificare a
Obtinerea complementului, în funcție de întrebările pe
performanţei care le-au pus anterior cuvintelor.
Se va realiza următoarea schemă:

Complemente necircumstanțiale:

-complement direct: Citește o carte Elevii noteazӑ în caiete

-complement indirect: Dau Mariei un clasificarea însoțită de Caietele
glob. exemple. elevilor
-complement prepozițional: Merg cu el
acasă.

Complemente circumstanțiale:

-circumstanțialul de timp: Ziua citește,

noaptea doarme. -
circumstanțialul de mod: Elevul citește
bine. - Fișa de
Elevii rezolvă exercițiul 4. Exercițiul lucru Activitate Aprecieri
5
circumstanțialul de loc: Merg la munte. Explicația individuală verbale
Conversația

Fișa de
Elevii analizeazӑ câteva Exercițiul lucru
Profesorul solicită elevilor complemente. Explicația Caietele Activitate Aprecieri
rezolvarea exercițiul 4 pentru a Conversația elevilor frontală verbale
redescoperi prin ce părți de vorbire Învățarea prin Observarea
se poate exprima complemnetul. redescoperire sistematică
Analiza
Se va nota pe tablă:
gramaticală
Complementul poate fi exprimat
prin:
Adverb: Elevul citește bine.

Substantive: Merg la munte.

Pronume: Merg cu el acasă.

Profesorul le vorbeşte despre urmӑtorul

exerciţiu ce vizează categoriile gramaticale
specifice complementului şi modul de
analiză sintactico-morfologică a
complementului.

6
 Feedback Se va realiza pe tot parcursul lecției prin Elevii răspund pozitiv la Conversația Fișa de Activitate Aprecieri
6. intermediul aprecierilor verbale și al aprecierile primate. lucru individuală verbale
observației sistematice

7. Asigurarea Profesorul le va da ca temă pentru acasă

transferului şi redactarea unei compuneri de 15-20 de Notează tema în caiete, Conversația Caietele Activitate Aprecieri
tema pentru rânduri în care să cuprindă: două fiind atenți la explicațiile elevilor individuală verbale
acasӑ complemente directe, un complement primite. Explicaţia
indirect, un complement prepozițional, un c
circumstanțial de loc, circumstanțial de
timp și un circumstanțial de mod, solicitând
elevilor să le și analizeze după modelul
complemnetelor analizate în clasă.

7
Fişӑ de lucru
Se dă textul:

„Într-o zi însorită de vară am fost la mare împreună cu Maria și Ion. Am plecat înspre plajă dar, din păcate am luat-o într-o direcție greșită. Din fericire,
Ion și-a dat seama de greșeala făcută și ne-a spus să ne întoarcem la hotel și să verificăm prin Google Maps , locul unde trebuie să ajungem. Mariei nu îi
venea să creadă că am fost la un punct să ne rătăcim și i-a spus lui Ion că a procedat bine cu privire la decizia reîntoarcerii la hotel. Privirea Mariei era plină
de admirație față de Ion, chiar dacă până atunci nu-l aprecia aproape deloc pe Ion. Iată schimbarea! Orice om își poate da seama mai devreme sau mai târziu
de greșile făcute și le poate îndrepta.”

Exercițiul 1.

Precizează ce părți de vorbire determină următoarele cuvinte:

La mare-
De greșeala-
De admirație-
Deloc-
Schimbarea-

Exercițiul 2. La ce întrebări răspund următoarele cuvinte:

8
 într-o zi=
la mare=
de greșeala=
Mariei=
bine=
pe Ion=

Exercițiul 3.Realizează corespondența între cele două coloane:

A. B.
Elevul citește bine. Circumstanțial de loc
Ziua citește,noaptea doarme. Complement indirect
Merg la munte. Complement direct.
Citește o carte. Circumstanțial de mod
Dau Mariei un glob. Complement prepozițional
Merg cu el acasă. Circumstanțial de timp
Pe Vlad îl cunosc de trei ani.

Exercițiul 4.Precizează prin ce părți de vorbire sunt exprimate următoarele complemente:

Bine=
Ziua=
La munte=
Cu el=

5.Stabilește dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate sau false.Dacă consideri că sunt adevărate încercuiește litera A, iar dacă consideri că
sunt false încercuiește litera F.
A/F Complementul ,,bine” din enunțul : Elevul citește bine” determină un verb.
A/ F În enunțul : Ion și- a dat seama de greșeala făcută., avem un circumstanțial de mod.
A/F Complementul ,,schimbarea „ din enunțul: Iată himbarea! determină o interjecție predicativă.

9
 6.Analizează complementele de la exercițiul 2 după modelul de mai jos:

Bine=circumstanțial de mod, exprimat prin adverb de mod, grad de comparație pozitiv, caz Acuzativ

05.05.2023

Complementul(actualizare)

Complementul este partea secundară de propoziție care determină un verb, o locuțiune verbală,un adjectiv, un adverb sau o interjecție.
Exemple:

Un verb: Într-o zi însorită de vară am fost la mare împreună cu Maria și Ion.

O locuțiune verbală: Din fericire, Ion și-a dat seama de greșeala făcută.

Un adjectiv: Privirea Mariei era plină de admirație față de Ion.

Un adverb: Nu-l aprecia aproape deloc pe Ion.

O interjecție: Iată schimbarea!

10