PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. GHEORGHE DUMITREASA’’ - GIROV

STRUCTURA ŞCOLARĂ CĂCIULEŞTI

Profesor: Cozma Anca

Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Clasa: a VII-a
Data: 30.03.2016
Subiectul lecţiei : Rolul descrierii în naraţiune. Funcția expresivă a descrierii.
Tipul lecţiei : transmitere și dobândire de cunoștințe

Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competenţe specifice:
1.3. integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii;
2.4. adaptarea vorbirii la situaţiile speciale;
3.2. recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic – modurile de expunere (structură a textului narativ);
4.3. organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică
Competențe derivate:
C.d.1 - sesizarea rolului cuvântului în context;
C.d.2 - stabilirea unor comparaţii şi asemănări între texte;
C.d.3 - înţelegerea rolului procedeelor de expresivitate în descriere;
C.d.4 - recunoașterea modurilor de expunere ca o modalitate de organizare a operei/textului;
C.d.5 - organizarea unor secvenţe textuale în funcţie de o cerinţă specifică;
C.d.6 - identificarea rolului descrierii în narațiune.

1
Strategia didactică:
- Metode şi procedee: conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, imaginaţia ghidată de descrierea peisagistică, lectura,
învățarea prin descoperire, analiza
- Mijloace de învăţământ: fişe, notebook, caietele elevilor, texte-suport
- Forme de organizare: frontală, individuală şi în grupe/echipe
- Resurse umane și de management al timpului: capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare; timp:50 min.
Modalități de evaluare: observația sistematică, fișe de evaluare, autoevaluarea, tema pentru acasă

Bibliografie :
Crişan Al., Limba română – manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas, Buc., 2015
Goia Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Săpoiu Camelia, De la antrenament la competiţie – Clasa a VII-a, Ed. Trend, Piteşti, 2014
Secrieru Mihaela, Didactica limbii române, Ed. Universităţii, Iaşi, 2004
Şchiopu Constantin, Metodica predării literaturii române, Ed. Carminis, Piteşti, 2009
Teodoreanu Ionel, La Medeleni (vol. I), Ed.Cartex, Buc., 2000 (pag. 98, 99)
Dahl Roald, Charlie și Fabrica de ciocolată, Ed. Rao, Buc., 2005 (pag. 62-67)

2
 SCENARIU DIDACTIC

Secvenţele C.d. Conţinutul activităţii didactice Activitatea elevilor Strategia Forme de

lecţiei Activitatea profesorului didactică evaluare
Moment Asigur condițiile necesare desfășurării optime a Elevii se pregătesc pentru conversaţia
organizatoric activității: asigurarea liniștii, pregătirea materialului lecție.
(2 min.) didactic, notarea absenților. caietele
Elevii vor fi grupați în trei echipe. manualul

Captarea C.d.1 Exerciţiu de imaginație: Jocul de-a verdele. conversaţia

atenţiei Elevii pun mâinile la ochi; le prezint un text/o
(3 min.) descriere în care predomină culoarea verde: Vântul Emit cât mai multe idei.
cald mișca ramurile pletoase ale bătrânei sălcii.
Greierii cântă pe câmpul înverzit multe cântece.
Furnicile harnice au fost adormite de vocea
greierului și albinele strângătoare se pregătesc de
culcare. Numai vântul se mișca spunând ceva cu un
glas subțire. Florile îmbătate de parfum încep a
povesti despre lăcrămioarele cele triste care nu se
opresc din plâns. Broscuțele verzi încep să sară pe
nuferi…
Felinarele nopții încep să se vadă mai bine și luna imaginaţia
cea somnoroasă își pune căciulița sa de mătase ghidată de aprecieri
verzuie, pentru că se pregătește de somn… descrierea verbale
Fără a-şi lua mâinile de la ochi, le adresez peisagistică
întrebările: Ce gust are verdele? Ce miros are? Cum
simţiţi verdele când îl atingeţi?
Enunţarea Scriu titlul pe tablă: Rolul descrierii în cadrul Își notează titlul lecției și conversaţia observare
temei şi a naraţiunii și le precizez obiectivele propuse. tabelul schițat pe tablă. sistematică
obiectivelor Schiţez tabelul sintetizator ce va fi completat pe activitate
(2 min.) parcursul orei. individuală

Actualizarea C.d.5 Se verifică tema cantitativ. conversaţia

cunoştinţelor Elevii au avut de realizat două teme:
3
(10 min.) T1: Să continue un fragment narativ din Charlie și Elevii prezintă conținutul
fabrica de ciocolată, de Roald Dahl, cu un text temelor.
narativ (redarea câtorva idei de continuare a aprecieri
acţiunii). verbale
T2: Să realizeze un text narativ, pe baza unui
fragmentul de text descriptiv al lui Emil Gârleanu explicația
din Singuraticii, astfel încât descrierea să fie finalul
textului lor.
Textele a doi dintre elevi vor fi suportul de analiză
a lecției de azi. Alegerea textelor se va face după ce
membrii echipe au citit fragmentele scrise de colegi
alegându-l pe cel mai expresiv.
Pe baza fișei care conține
Se actualizează trăsăturile generale ale modurilor trăsăturile modurilor de observația
de expunere. (Anexa finală) expunere vor prezenta
caracteristicile esențiale.
Dirijarea C.d.1 Elevii primesc fişa cu sarcinile de lucru: Anexa 1. conversaţia observare
învăţării C.d.2 Fișa conține întrebări standard în vederea descoperii lectura sistematică
Evaluare C.d.3 rolului descrierii în cadrul narațiunii și are ca text- învăţarea prin autoevaluare
formativă C.d.4 suport fragmentul din manual: Amintiri din descoperire
(25 min.) copilărie, de Ion Creangă. Elevii care nu au dat explicaţia
După realizarea răspunsurilor, echipa care a răspunsuri corecte îşi activitate
terminat prima prezintă rezultatele. corectează fişa cu pix de individuală și
culoare roşie (au rolul de pe grupe
profesor ☺).
C.d.1 Anexa 2
C.d.2 Fişele sunt proiectate diferenţiat (în funcţie de
C.d.3 aptitudinile membrilor grupei: analiză, imaginație,
C.d.4 creativitate.
C.d.5 ECHIPA I
Are de analizat două fragmente descriptive din
primul volum al romanului La Medeleni, de Ionel
Teodoreanu (cap. III, Her Direktor)
Obiectivul sarcinilor de lucru este de a stabili observare
rolul dublu al descrierii pe parcursul naraţiunii: sistematică

4
 conturarea portretului unui personaj şi modificarea
cadrului în care este plasată acţiunea. Realizează sarcinile de conversaţia
ECHIPA II lucru lectura
Textul-suport constă într-un fragment din cartea învăţarea prin aprecieri
Charlie şi fabrica de ciocolată, de Roald Dahl, pe descoperire verbale
care voi l-aţi continuat cu un text narativ (redarea explicaţia
câtorva idei de continuare a acţiunii). activitate pe
 Obiectivul sarcinilor de lucru este de a stabili echipe
rolul descrierii pe parcursul naraţiunii, dar şi a
funcţiei sale expresive.
ECHIPA III După realizarea
Textul-suport este un fragment de text descriptiv sarcinilor, purtătorul de .
de Emil Gârleanu- Singuratecii - înaintea căruia cuvânt al fiecărei echipe
elevii au avut de realizat o scurtă naraţiune. prezintă rezultatele. Pe
Obiectivul sarcinilor de lucru este de a stabili măsura prezentării, un alt
rolul descrierii la sfârşitul unei naraţiuni, dar şi a membru al grupei
funcţiei expresive. completează tabelul
sintetizator de pe tablă.
Voi îndruma şi verifica răspunsurile, în timpul
realizării fişelor. evaluare
formativă
Finalul activităţii pe grupe constă în a descoperi
diferitele funcţii/roluri ale descrierii în cadrul
naraţiunii, precum şi a funcţiei expresive a acestui
mod de expunere.

Asigurarea C.d.5 Cu ajutorul tabelului de pe tablă se reiau Transcriu în caiete activitate aprecieri
feedback-ului informaţiile nou obţinute. informațiile obținute. frontală verbale
(4 min.) Anexa 3

Asigurarea O1,O Tema pentru acasă: Notează tema propusă. activitate tema pentru
retenţiei şi a 2,O3, Redactează un text de 10-15 rânduri în care să frontală acasă
transferului O4, justifici unul din rolurile descrierii în cadrul conversația
(1 min.) O5 narațiunii (la început, pe parcurs sau la sfârșit).

5
Verificarea şi Solicit elevilor să-şi exprime opiniile despre activitate Notarea
evaluarea activitate, bifând sau nu, îndeplinirea obiectivelor frontală elevilor în
rezultatelor precizate la începutul orei. funcţie de
(3 min.) Apreciez global şi individual aportul elevilor în răspunsurile
desfășurarea lecţiei. clare, precise,
corecte.

6
Fişa 1 Anexa 1
Deschideţi manualul la pag.90 şi recitiţi fragmentul din Amintiri din copilărie, de Ion Creangă.
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi în alineatele al doilea, al treilea şi al patrulea secvenţele descriptive.
2. Completaţi imaginile de mai jos cu: elementele descrise şi figurile de stil folosite.

Elementele descrise Figuri de stil

3. Elementele descrise ar putea fi grupate în trei categorii: cadrul natural, universul uman şi obiceiurile caracteristice satului. Care
dintre acestea vi se pare mai importantă din punctul de vedere al naratorului-personaj?
Argumentaţi ce simte el, ajutându-vă de elementele descrise şi de figurile de stil.
4. Atmosfera de acasă este sugerată prin cuvintele şi secvenţele din norişorul de mai jos. Găsiţi construcţii asemănătoare care să
surprindă atmosfera locului strein şi scrieţi-le în norişorul liber.

mă desfătam, cântând,
chiuind, cutreieram, cea
mai mare însufleţire, nu
se putea să nu-ţi salte
inima de bucurie,
petreceri pline de veselie,
părea tot anul o zi de
5. Arătaţi rolul pe care îl are descrierea în fragmentul dat. Alegeţi una din următoarele variante:
sărbătoare.
a. creează cadrul acţiunii; c. introduce un moment de suspans; e. contribuie la conturarea unui personaj.
b. accelerează dinamica acţiunii; d. amână deznodământul;
7
Fişa 2 Anexa 2
ECHIPA 1
Luaţi de pe catedră volumul La Medeleni, de Ionel Teodoreanu, şi citiţi din capitolul III – Herr Direktor, fragmentul marcat de la
paginile 99 şi100.
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi cele două pasaje descriptive care conţin descrierea lui Herr Direktor.
2. Completaţi imaginile de mai jos cu trăsăturile morale şi fizice ale personajului din al doilea pasaj descriptiv. Precizaţi care este rolul
acestei descrieri în cadrul naraţiunii.

Trăsături morale
Trăsături fizice

3. Prima secvenţă descriptivă se referă la apariţia lui Herr Direktor la volanul unui automobil. Ce atmosferă creează naratorul în
momentul apariţiei lui? În exemplificarea opiniei voastre vă puteţi ajuta de elementele descrise şi de figurile de stil prezente în text.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………
4. Recitiţi prima secvenţă descriptivă, de la pagina 98, începând lectura cu paragraful – Olguţa, haidem afară să văd şi eu
automobilul…
Ce rol are pasajul descriptiv în cadrul textului narativ? Alegeţi una din următoarele variante:
a. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea;
b. încetineşte dinamica acţiunii;
c. amână deznodământul;
d. creează o pauză în succesiunea evenimentelor.
5. Precizaţi la ce mod şi timp sunt verbele în naraţiune? Dar în descriere?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

8
ECHIPA II
Textul-suport constă într-un fragment din cartea Charlie şi fabrica de ciocolată, de Roald Dahl, pe care voi l-aţi continuat cu un
text narativ (redarea câtorva idei de continuare a acţiunii).
Sarcini de lucru:
1. Din secvenţa realizată de voi alegeţi elementele descrise şi figurile de stil folosite. Completaţi apoi imaginile de mai jos cu ele.

Elementele descrise Figuri de stil

2. Elementele descrise ar putea fi grupate în trei categorii: cadrul interior, aspectul mâncării şi senzaţiile pe care le simte Charlie.
Argumentaţi care dintre acestea vi se pare mai importantă din punctul de vedere al celui care descrie (în acest caz voi sunteţi
naratorul). Ajutaţi-vă de elementele descrise şi de figurile de stil realizate de voi.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………
3. Întrebare adresată elevului care a realizat tema: Ce impresii, emoţii ai dorit să sugerezi, prin descriere, asupra noastră, a cititorilor?
Întrebarea adresată colegilor de echipă: Ce alte impresii, emoţii, v-a creat descrierea?
Scrieţi-le în norişor.

9
4. Referindu-vă la tot textul-suport, ce rol are pasajul descriptiv în cadrul textului narativ? Alegeţi una din următoarele variante:
a. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea;
b. accelerează dinamica acţiunii;
c. amână deznodământul;
d. contribuie la conturarea unui personaj.

5. Precizaţi la ce mod şi timp sunt verbele în naraţiune? Dar în descriere?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

10
ECHIPA III

Fragmentul de text descriptiv al lui Emil Gârleanu- Singuratecii - înaintea căruia voi aţi realizat o scurtă naraţiune, ne serveşte drept
suport de lucru.
Sarcini:
1. Completaţi imaginile de mai jos cu: elementele descrise şi cinci imagini artistice prezente în fragmentul descriptiv.

Elementele descrise Imagini artistice

2. Imaginaţi-vă că vă aflaţi în acest cadru natural descris de autor.

Ce sentimente trăiţi?
Cum vă simţiţi în acest cadru? Ce anume provoacă trăirile voastre?
Ce gânduri vă trec prin minte în acest moment?
Ce aţi vrea să schimbaţi în acest cadru natural ca să vă simţiţi mai bine, mai relaxat.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………

3. Precizaţi, observând epitetele cromatice din fragment, culorile în care este realizată descrierea. Care este culoarea dominantă?
……………………………………………………………………………………………………………………
4. Ce stare de spirit v-a creat tabloul de natură? Alegeţi din următoarele răspunsuri.
a. de veselie;
b. de linişte şi echilibru;

11
c. de sărbătoare;
d. de plictiseală.

5. Referindu-vă la tot textul-suport, ce rol are pasajul descriptiv în cadrul textului narativ? Alegeţi una din următoarele variante:
a. introduce un moment de suspans;
b. accelerează dinamica acţiunii;
c. amână deznodământul;
d. surprinde cadrul în care se încheie acțiunea.

6. Precizaţi la ce mod şi timp sunt verbele în naraţiune? Dar în descriere?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

12
Anexa 3

FIŞA TEORETICĂ

ROLUL DESCRIERII ÎN CADRUL NARAŢIUNII

LA ÎNCEPUTUL PE PARCURSUL LA SFÂRŞITUL

NARAŢIUNII NARAŢIUNII NARAŢIUNII
1. Descrierea are rolul de 1. Descrierea: 1. Descrierea poate
a crea cadrul sau a) creează o pauză în surprinde cadrul în care
atmosfera în care vor ritmul desfăşurării se încheie acţiunea.
avea loc întâmplările acţiunii (indică De obicei, acest decor
povestite. modificarea cadrului în final este caracterizat
care este plasată printr-o stare de linişte şi
acţiunea); echilibru.
b) conturează portretul
unui personaj.

ROLURI/FUNCŢII EXPRESIVE ALE DESCRIERII:

2. Construieşte o altă lume dând impresia de verosimilitate;
3. Semnalează punctul de vedere al naratorului sau al personajului care descrie;
4. Oferă expresivitate operei prin puterea de sugestie a imaginilor artistice şi a
figurilor de stil

ROLURILE TIMPURILOR VERBALE:

ÎN NARAŢIUNE: modul indicativ – timpurile: perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect sau
prezent.
ÎN DESCRIERE: modul indicativ - timpurile prezent şi imperfect.

13
– fragment -
Charlie şi fabrica de ciocolată
Roald Dahl
Şi, în fiecare zi, micuţul Charlie Bucket, luptând cu zăpada în drum spre şcoală, trecea pe lângă gigantica
Fabrică de Ciocolată a domnului Willy Wonka. Şi, în fiecare zi, când se apropia de ea, îşi înălţa năsucul cârn în
aer şi adulmeca minunata aromă de ciocolata topită. Uneori, rămânea nemişcat în faţa porţilor câteva minute,
trăgând adânc în piept aerul aromat, de parcă ar fi încercat să mănânce mirosul.
— Copilul ăsta, zise bunicuţul Joe, iţindu-şi capul de sub pătură într-o dimineaţă geroasă, copilul ăsta
trebuie să mănânce mai mult. Nu contează ce mâncăm noi. Suntem prea bătrâni să ne mai facem griji pentru asta.
Dar el e un băiat în creştere! Nu poate să continue aşa! Începe să semene cu un schelet!
— Dar ce putem face? murmură bunicuţa Josephine cu glas trist. Refuză să primească ceva de la noi. Am
auzit că, de dimineaţă, mama lui a încercat să-i pună în farfurie bucata ei de pâine, la micul dejun, dar el n-a vrut
să se atingă de ea. A făcut-o să şi-o ia înapoi.
— E un băieţel pe cinste, spuse bunicuţul George. Merită mai mult decât atât.
Vremea aspră îşi continua domnia.
Şi, în fiecare zi, Charlie Bucket se subţia tot mai tare. Faţa îi deveni înspăimântător de albă şi ciupită.
Pielea i se trăsese atât de rău pe obraji, că i se vedeau oasele de sub ea. Nu exista nici o îndoială că nu putea
continua multă vreme în ritmul ăsta, fără să se îmbolnăvească grav.
Şi acum, foarte calm, cu acea ciudată înţelepciune pe care o capătă copilaşii în vremuri de restrişte, începu
să facă mici schimbări pe ici, pe colo în efortul pe care-l depunea, ca să îşi păstreze puterile. Dimineaţa, pleca de
acasă cu zece minute mai devreme, ca să meargă mai încet spre şcoală, fără să fie nevoit să alerge. Stătea liniştit
în clasă în timpul pauzei, să se odihnească, în vreme ce restul copiilor se năpusteau pe uşă afară, să se bată cu
bulgări sau să se ia la trântă în zăpadă. Acum făcea totul încet şi cu grijă, ca să nu-şi epuizeze forţele.
Apoi, într-o după-amiază, în timp ce se întorcea acasă, cu vântul tăios bătându-i în faţă (şi, întâmplător,
simţindu-se mai înfometat ca niciodată), ochii îi căzură brusc pe o bucată de hârtie ce zăcea în rigolă, în zăpadă.
Hârtia era de culoare verzuie şi avea ceva vag familiar. Charlie păşi peste bordură şi se aplecă să o examineze.
Era parţial îngropată sub zăpada, însă văzu imediat ce era. Era o bancnotă de un dolar!
Se uită iute de jur împrejur.
O fi scăpat-o cineva chiar atunci?
Nu, era imposibil, din cauza felului în care era acoperită de zăpadă o parte din ea.

14
 Câţiva oameni treceau în pas grăbit pe lângă el, pe trotuar, cu bărbiile ascunse în gulerele paltoanelor şi
trosnind zăpada sub picioare. Nici unul nu îşi căuta banii; nici unul nu acorda nici cea mai mică atenţie
băieţaşului ghemuit în rigolă. (…)
Îl ţinea strâns între degetele sale tremurătoare, privindu-l fără să-şi poată crede ochilor. Dolarul acela
însemna pentru el un singur lucru: MÂNCARE.

Singuraticii
Emil Gârleanu

Pe lacul luciu din grădina cu florile neclintite de nici o adiere, cu crengile nestrăbătute de nici un foşnet, pe
lacul adormit că pare o uriaşă lespede de cristal ce acoperă o altă grădină fermecată, lebăda — bărbatul rămas
singur — trece ca o închipuire, alb ca zăpada, cu aripile ca două scoici de argint, cu gâtul lăsat între ele, subţire,
ondulat ca toarta unei amfore. Pasărea pluteşte lin, şi în ea parcă poartă, rătăcit, sufletul unei fiinţe duse de pe
lume.
Sus, pe bolta adâncă, stelele au pălit; în haosul albastru, luceafărul sclipeşte tainic, strălucitor, purtând
parcă în văpaia lui viaţa tuturor lumilor cereşti, a lumilor veşnic călătoare în necuprinsul firii.
Şi cum, jos, lebăda sidefează faţa apei, sus, luceafărul luminează întinsul tăriei. Numai ei doi sunt pâlpâirile
nopţii acesteia, în care lumea pare adâncită într-un somn de moarte. Amândoi rătăcesc singuri, amândoi
străjuiesc singurătatea, mistuindu-se în tăcere, mândri, deopotrivă de reci, deşi unul, bulgăre de gheaţă, celălalt,
pară de foc. Şi se cunosc, se văd în fiecare seară, merg unul către altul şi se-ntâlnesc: din înalt, luceafărul îşi
coboară raza jos, în adâncul apei, unde răsare ca un mugur de aur.
Iar pasărea se apropie de scânteia picurată din cer şi pluteşte uşor împrejurul ei, mai întâi în cercuri largi,
apoi în rotiri tot mai strânse, tot mai strânse, până ce se opreşte drept deasupra răsfrângerii stelei; şi-atunci, din
mugurul de aur, pare că se desface dintr-o dată o floare plutitoare, o floare măiastră de argint.
Şi astfel stau de se privesc: sus, lebăda de aur a cerului, jos, luceafărul de argint al apelor.

15
 Modurile de expunere
Sunt modalităţi prin care autorul înfăţişează în opera literară fapte, întâmplări, personaje, atitudinile acestora,
diferite aspecte din realitate şi îşi exprimă gândurile, ideile şi sentimentele.
I. NARAŢIUNEA este modul de expunere prin care autorul povesteşte o întâmplare sau un şir de întâmplări
dispuse într-o succesiune de momente desfăşurate într-un spaţiu determinat, la care participă unul sau mai multe
personaje. Ea presupune:
1. un povestitor sau un narator (cel care relatează sau povesteşte faptele) care poate fi: - autorul
(relatarea se face la persoana a III-a, deoarece vorbeşte despre alţii) sau un personaj al operei (relatarea se face la
persoana I, vorbeşte despre sine şi îşi asumă rolul de narator şi de personaj)
2. o acţiune (totalitatea faptelor şi întâmplărilor desfăşurate)
3. personaje (persoanele care participă la acţiune)
Există mai multe tipuri de naraţiune:
a. naraţiunea la persoana I (naratorul este participant la acţiune)
b. naraţiunea la persoana a III-a (naratorul se află deasupra faptelor, ştie totul şi îi povesteşte cititorului)
c. naraţiunea impersonală (naratorul se ascunde în spatele personajelor şi le lasă să acţioneze singure)
Acţiunile narate se desfăşoară: a. într-un spaţiu ( real/imaginar, terestru/cosmic)
b. într-un timp ( un moment/ o perioadă mai mare de timp, real/imaginar,
trecut/present/viitor)
Faptele pot fi prezentate: a. cronologic (în ordinea în care sa-u petrecut în timp)
b. în ordine temporală întâmplătoare
Funcţiile naraţiunii : pune în relaţie o stare de început a unor lucruri cu alta finală,
modificată; este un mijloc indirect de caracterizare a personajelor; pune faţă în faţă
personajele, să se confrunte; pune în relaţie diferite spaţii şi momente în care se desfăşoară acţiunile.
Procedee de legare a secvenţelor narative:
a. înlănţuirea – dispunerea cronologică a întâmplărilor;
b. alternanţa – prezentarea alternativ a două povestiri;
c. inserţia – includerea unei povestiri în interiorul alteia - povestire în povestire)

16
II. DESCRIEREA este modul de expunere prin care autorul înfăţişează un colţ din natură, un ţinut, fenomene
specifice anumitor timpuri, diverse obiecte precum şi chipuri de oameni, prezentând sugestiv particularităţile
acestora.
Tipuri de descrieri:
1. Descrierea literară poetică (subiectivă) –caracteristicile unui colţ din natură, ale unui ţinut, ale unor
fenomene, anotimpuri, obiecte, persoane.
2. Descrierea obiectivă (ştiinţifică) – oferă informaţii precise, exacte cititorului făra a apela la imagini artistice
sau la figuri de stil.
3. Descrierea tehnică oferă date precise folosind termeni specifici anumitor domenii ale tehnicii (descrierea
unui motor, a modurilor de funcţionare)
4. Descrierea publicitară oferă informaţii precise şi atractive unui posibil cumpărător: reclama, anunţul
publicitar)

III. DIALOGUL este modul de expunere prin care se reproduce direct o discuţie între două sau mai multe
personaje având ca scop reliefarea însuşirii acestora, a modului lor de a se exprima şi realizarea comicului de
limbaj.
- principală modalitate de comunicare în textul dramatic
- este alcătuit dintr-o serie de replici
- modalitate de caracterizare a personajelor

IV. MONOLOGUL este modul de expunere folosit pentru a reda gândurile, trăirile sufleteşti ale personajelor,
fără a implica, în general un interlocutor.
- modalitate de realizare a comunicării
- monolog interior
- monolog dramatic

17