Sunteți pe pagina 1din 11

Proiect didactic

I Algoritm introductiv
Şcoala cu clasele I – VIII Ipatele
Disciplina Limba şi literatura română
Profesor Monica Ifteme
Clasa a VII –a
Data : 15 mai 2013
Subiectul: „Dan, căpitan de plai” – caracterizarea personajului principal
Tipul lecţiei: de dobândire de competenţe
Durata : 50 de minute
Motivaţia: Importanţa lecţiei rezidă în utilizarea unor metode active care
contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului
critic, tolerant, deschis şi creativ al elevului. Activităţile de învăţare şi strategiile
de lucru propuse ţin seama de experienţa elevilor la această vârstă şi permite
valorizarea pozitivă a acesteia, dând posibilitatea elevilor să participe la propria
învăţare. În alegerea textului, importantă este relevanţa culturală şi estetică. În
orientarea lecturii şi interpretării, decisive sunt următoarele aspecte: primul se
referă la conturarea unui demers ce îşi propune trezirea interesului pentru lectură
şi iniţierea elevului în interpretare, cel de-al doilea se referă la valorificarea
tuturor dimensiunilor textului literar.
Scopul lecţiei: Scopul lecţiei este, în primul rând, acela de a-i determina pe elevi
să observe că, în absenţa personajelor, nu putem vorbi de opere epice. În al
doilea rând, ne propunem să dezvoltăm capacitatea elevilor de a caracteriza un
personaj prin formularea unor cerinţe legate de recunoaşterea personajului şi
conturarea profilului său.
Competenţe specifice: 1.1; 3.1; 4.1.
Obiective operaţionale:
O1 – să aprecieze modalitatea în care colegii şi-au redactat rezumatul textului
„Dan, căpitan de plai” de Vasile Alecsandri
O2 – să completeze tabelul trăsăturilor personajului principal;
O3 – să redacteze compunerea de caracterizare a personajului principal pe baza
tabelului completat în clasă.

Resurse materiale: textul din manual, tabelul trăsăturilor, tabla.

Resurse procedurale: Conversaţia, tabelul incomplet, Gândiţi-lucraţi în perechi-


comunicaţi, interogarea multiprocesuală, tehnica APASE

Bibiografie:
Dulamă, Maria Eliza – „Fundamente despre competenţe. Teorie şi aplicaţii”,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
Dulamă, Maria Eliza – „Didactica axată pe competenţe.Teorie şi aplicaţii”,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
Dulamă, Maria Eliza – Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe. Teorie şi aplicaţii”,
Ed. Clusium, Cluj –Napoca, 2009
Dulamă, Maria Eliza – „Metodologii didactice activizante. Teorie şi aplicaţii”,
Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2008
Pamfil, Alina – „Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006

II Structura organizatorică a lecţiei


Secvenţa Obiective Strategii didactice Evaluare
instruirii
Evocare – O1 Conversaţia, interogarea Evalua
10 minute multiprocesuală re
Moment organizatoric: pregătirea individua
mijloacelor de învăţământ, anunţarea lă
etapelor lecţiei şi a obiectivelor.
Verificarea temei pentru acasă.
Profesorul solicită elevilor să răspundă la
câteva întrebări:
- De ce textul dat este operă epică
având în vedere că este scris în
versuri?
- Ce sugerează titlul?

Realizarea O2 Conversaţia, tabelul incomplet, Evaluare


sensului – interogarea multiprocesuală, tehnica individuala
25 de APASE / în
minute Tabelul incomplet al trăsăturilor personajului perechi
Dan este distribuit elevilor (ANEXA 1). Li se
menţionează sarcina de lucru: timp de 10
minute completaţi în tabel trăsăturile care
lipsesc ale personajului principal din opera
„Dan, căpitan de plai”
.

Pentru completarea tabelului vom utiliza


tehnica APASE- o tehnică analitică a
diviziunii activităţii de lectură. Detaliem în
continuare structura operaţională a tehnicii:
Etapa 1: Antrenamentul iniţial (A). Cititorul
se încălzeşte pentru lectură. Astfel,
profesorul discută cu elevii modalitatea de
completare a primelor două rânduri din
tabel.
Etapa 2: Planificarea (P). Cititorul
proiectează un plan de lectură, stabilind
obiectivele prioritare, timpul alocat,
procedeele de bază în realizarea citirii prin
spicuire. Profesorul expune şi explică
sarcina de lucru.
Etapa 3. Studiu în perechi. Adaptarea (A).
Cititorul discerne mesajul de bază.
Etapa 4: Studiul activ (S). Cititorul
prelucrează pasajele importante din text şi
le notează.
Etapa 5: Evaluare (E) Cititorul reconstituie
planul, controlează calitatea viziunii
formate. Această activitate se desfăşoară
frontal, profesorul solicitând răspunsurile de
la câteva perechi.

Reflecţia O3 În perechi, folosind planul scris pe fişă, Evaluare


şi extensia elevii trebuie să înceapă compunerea de individuală
20 de caracterizare a personajului Dan. / în
minute Profesorul discută cu elevii şi notează pe perechi
tablă planul compunerii de caracterizare a
unui personaj:
Introducere: Date despre opera în discuţie.
Cuprins: Precizarea tipului de personaj, a
statutului social al acestuia.
Menţionarea trăsăturilor fizice ale
personajului cu notarea modalităţii de
caracterizare.
Notarea trăsăturilor morale ale personajului,
cu exemple din text, şi precizarea
mijloacelor de caracterizare.
Încheiere: Impresia produsă de personaj.
Timp de 5 minute, în perechi elevii trebuie
să scrie introducerea compunerii. Timp de 5
minute profesorul solicită câtorva perechi
să lectureze ce au scris. Colegii trebuie să
facă observaţii.
Tema pentru acasă: de continuat
compunerea de caracterizare a
personajului.
„Dan, căpitan de plai”
de Vasile Alecsandri
Dan – tabelul trăsăturilor

Trăsătură Exemplu din text Modalitate de


caracterizare
Prin asocierea „Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic Caracterizare
epitetului În peşteră de stâncă, pe-un munte păduratic” Directă
„bătrânul” se
reliefează vârsta
sa înaintată;
Prin comparaţie
se sugerează
câteva trăsături
morale: curajos,
mândru, semeţ
Erou al altor „Vechi pustnic, rămas singur din timpul său Caracterizare
timpuri, simbol al afară, directă
vremurilor eroice Ca pe un gol de munte o stâncă solitară”
Înţelept, «Timpul rece apasă-umărul meu
meditează Şi cât m-afund în zile tot simt că e mai greu!
asupra trecerii O! Lege-a nimicirei, o! Lege nemiloasă!
timpului, privind Când, când s-a toci oare a vremei lungă
moartea cu coasă!»
seninătate
„Bătrânul Dan ascultă grăind doi vechi stejari
(...)«.. au năvălit tătarii!
Ş –acum în bălţi de sânge îşi joacă
armăsarii!»
Metafora „Un fulger se aprinde în ochii lui pe loc.
sugerează «La luptă, Dane! Ţara-i în jac, ţara-i în foc!»
patriotismul, care Bătrânul Dan desprinde un paloş vechi din
îl îndeamnă să cui,
plece la luptă. Şi paloşul luceşte voios în mâna lui.
Paloşul Bătrânul Dan pe sânu-i apasă a lui mână
personificat Şi simte că tot bate o inimă română”
reaminteşte
vremurile de
glorie, iar, în
pofida vârstei
înaintate, are
puterea de a
porni la luptă
împotriva
cotropitorilor
„El zice cu mândrie (...)
«Pe inimă şi paloş, rugina nu s-au pus.
O!Doamne, Doamne sfinte, mai dă-mi zile de
trai
Păn' ce-oi strivi toţi lupii, toţi şerpii de pe plai!
Fă tu să-mi pară numai atunci paloşul greu,
Când inima-nceta-va să bată-n peptul meu»”
„Dar râul îl cunoaşte şi scade-a sale valuri,
Să treacă înainte viteazul Dan la luptă.”
„Dan zice: «Măi Ursane! Acolo e de noi! Caracterizare
Acolo râde moartea în crâncenul război!»” indirectă, din
limbaj
Profilul moral al „Deşi cuprins de lanţuri, măreţ intră românul!
personajului este «Ghiaur! Zice tatarul cu inima haină,
confirmat şi de Ce simte firul ierbei când coasa e vecină?»
atitudinea sa în «Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde
faţa hanului căpitanul,
tătarilor. Dan, Căci are să renască mai fragedă la anul!»”
deşi „cuprins de
lanţuri” îşi
păstrează
demnitatea şi
este curajos. El
îşi exprimă
încrederea în
patriotismul şi
vitejia urmaşilor

„Ghirai cade pe gânduri, lăsându-şi capu-n


pept,
Şi îmblânzindu-şi glasul: «O!Dan, om înţelept!
Te ştiu de mult pe tine, cunosc al tău renume
Din graiul plin de lacrimi orfanilor din lume.»”

La propunerea „Creştinul Dan, bătrânul cu suflet luminos,


lui Ghirai de a se Înalţ-a lui statură şi zice maiestos:
lepăda de legea «Ceahlăul sub furtună nu scade muşunoi!
creştină în Eu, Dan, sub vântul soartei să scad păgân nu
schimbul vieţii, voi.
păstrându-şi Deci,nu-mi convine viaţa mişelnic câştigată,
demnitatea, Dan Nici pata fărdelegii în fruntea mea săpată.»”
nu acceptă, iar
tăria sa de
caracter este
asemănătoare
neclintirii
munţilor. Eroul
respinge cu
fermitate
compromisul, şi
sentimentul
onoarei este
redat prin
repetiţia
adjectivului „alb”
Puternica „«Ghirai, mă lasă în ora morţii grele
legătură cu Să mai sărut o dată pământul ţării mele»”
pământul
strămoşesc pe
care l-a apărat
toată viaţa este
concentrată în
ultima sa dorinţă.
Patriotismul este „Bătrânul Dan ferice se duce, Nistrul trece,
reliefat din nou, Şi-n aerul Moldovei se umflă peptu-i rece,
prin gestulŞi inima lui creşte şi ochii-i plini de jale
îngenuncherii Cu drag privesc prin lacrimi podoaba ţării
sale.
Sărmanu-ngenunchează pe iarba ce străluce,
Îşi pleacă fruntea albă, smerit îşi face cruce
Şi pentru totdeauna sărută ca pe-o moaşte
Pământul ce tresare şi care-l recunoaşte.”
Onest, Dan se „Apoi el se întoarce la hanul, intră-n cort,
întoarce în cortul Suspină, şovăieşte şi, palid, cade mort!”
hanului, răpus de
dorul de
pământul natal.
!Iar hanul, lung privindu-l, rosteşte cu durere:
«O!Dan viteaz, ferice de tine care pere,
Având o viaţă verde în timpul tinereţii
Şi albă ca zăpada în iarna bătrâneţii!...»
Proiect didactic

I Algoritm introductiv
Şcoala cu clasele I – VIII Ipatele
Disciplina Limba şi literatura română
Profesor Monica Ifteme
Clasa a VI –a
Data : 23 mai 2012
Subiectul: Scrierea reflexivă - scrisoarea
Tipul lecţiei: de dobândire de competenţe
Durata : 50 de minute
Motivaţia: Importanţa lecţiei rezidă în utilizarea unor metode active care
contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului
critic, deschis şi creativ al elevului. Scenariul didactic este focalizat asupra
formării capacităţilor scripturale fundamentale, capacităţi ce permit elevilor să
vorbească despre lume, să o reprezinte şi să o interpreteze.
Scopul lecţiei: Scopul lecţiei este acela de a relua şi a fixa prin discuţii paşii
procesului de configurare a mesajului scris, respectiv scrisoarea. Proiectând
scrierea într-un cadru flexibil şi dinamic, sperăm că elevul va câştiga o altă
motivaţie pentru activitatea de scriere. Redactarea devine astfel o formă de
exersare a unor situaţii întâlnite în afara şcolii. Desfăşurată astfel, ora de scriere
dobândeşte caracterul paradoxal al „jocului serios” de-a scrisul,desfăşurat cu
gândul că jocul poate deveni oricând realitate.
Competenţe specifice: 1.1; 3.1; 4.1.
Obiective operaţionale:
O1 – să aprecieze modalitatea în care colegii şi-au redactat textele cerute;
O2 – să observe aşezarea în pagină a unei scrisori şi ceea ce cuprinde;
O3 – să identifice statutul receptorului înainte de a formula un mesaj scris sau
oral;
O4 – să redacteze o scrisoare pe o cerinţă dată, respectând convenţiile.

Resurse materiale: textul din manual, tabelul trăsăturilor, tabla.

Resurse procedurale: Conversaţia, Gândiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi,


interogarea multiprocesuală, jocul de rol, atelierul de scriere

Bibiografie:
Dulamă, Maria Eliza – „Fundamente despre competenţe. Teorie şi aplicaţii”,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
Dulamă, Maria Eliza – „Didactica axată pe competenţe.Teorie şi aplicaţii”,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
Dulamă, Maria Eliza – Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe. Teorie şi aplicaţii”,
Ed. Clusium, Cluj –Napoca, 2009
Dulamă, Maria Eliza – „Metodologii didactice activizante. Teorie şi aplicaţii”,
Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2008
Pamfil, Alina – „Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006

II Structura organizatorică a lecţiei


Secvenţa Obiective Strategii didactice Evaluare
instruirii
Evocare – O1 Verificarea temei date acasă – 8 minute Evaluare
15 minute Elevii au avut de redactat un text individuală
funcţional – o cerere. Profesorul roagă
doi-trei elevi să citescă ce au scris,
colegii trebuie să fie atenţi pentru a
observa dacă s-au respectat convenţiile
acestui tip de scriere.
Elevii primesc apoi o fişă şi vor fi rugaţi
să observe ce conţine fişa – o scrisoare.
Realizarea O2 Jocul de rol. Gândiţi- lucraţi în Evaluare
sensului – perechi- comunicaţi. Atelierul de individuală
25 de scriere. şi în perechi
minute Ghidaţi de profesor, elevii vor observa
ce cuprinde o scrisoare, notând ceea ce
au descoperit în caiete.
Profesorul propune apoi un joc de rol în
scopul evidenţierii modului în care
configuraţia mesajului se schimbă în
funcţie de statutul emiţătorului şi
receptorului.
Etapele activităţii:
O3 1. prezentarea unei situaţii posibile: un
elev a încălcat o regulă de circulaţie şi a
fost sancţionat de un poliţist;
2. profesorul cere unui elev să relateze o
asemenea întâmplare unui coleg de
clasă;
3. profesorul cere aceluiaşi elev să
relateze aceeaşi întâmplare unui părinte/
profesor;
4. se discută cu elevii diferenţele de
limbaj care au survenit în formularea
aceluiaşi mesaj.
Pornind de la această discuţie, se
notează clasificarea scrisorii în funcţie
de statutul receptorului.
În continuare, elevii primesc o sarcină ce
va fi rezolvată în perechi. Ei trebuie să
redacteze o scrisoare în 15 minute.
O4 Profesorul oferă sugestii :
1. Te numeşti Cornel / Cornelia
Vlădescu şi locuieşti în Arad. Te-ai întors
din tabără de la Constanţa. Redactează
pe o pagină distinctă a caietului o
scrisoare familială în care să-i
împărtăşeşti vărului tău Aurel impresiile
lăsate de activităţile organizate în
tabără. Data expedierii scrisorii este 16
iulie 2011.
2. Te numeşti Viorel / Viorica
Păunescu , locuieşti în Iaşi şi ţi-ai
petrecut vacanţa de vară la bunici.
Redactează o scrisoare familială de 15-
20 de rânduri adresată bunicilor prin
care evoci clipe plăcute petrecute alături
de ei şi de verii tăi în vacanţă şi le
mulţumeşti bunicilor pentru condiţiile
deosebite pe care ţi
le-au creat în timpul găzduirii. Data
expedierii scrisorii este 20 septembrie
2011.

Reflecţia şe O1 Activitate frontală – profesorul solicită Evaluare


extensia – câtorva perechi să citescă ce au scris. individuală
10 minute Colegii sunt invitaţi să facă observaţii. si în perechi
Temă pentru acasă de redactat o
scrisoare.
Proiect didactic

I Algoritm introductiv
Şcoala cu clasele I – VIII Ipatele
Disciplina Limba şi literatura română
Profesor Monica Ifteme
Clasa a VI –a
Data : 23 mai 2012
Subiectul: Scrierea reflexivă - scrisoarea
Tipul lecţiei: de dobândire de competenţe
Durata : 50 de minute
Motivaţia: Importanţa lecţiei rezidă în utilizarea unor metode active care
contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului
critic, deschis şi creativ al elevului. Scenariul didactic este focalizat asupra
formării capacităţilor scripturale fundamentale, capacităţi ce permit elevilor să
vorbească despre lume, să o reprezinte şi să o interpreteze.
Scopul lecţiei: Scopul lecţiei este acela de a relua şi a fixa prin discuţii paşii
procesului de configurare a mesajului scris, respectiv scrisoarea. Proiectând
scrierea într-un cadru flexibil şi dinamic, sperăm că elevul va câştiga o altă
motivaţie pentru activitatea de scriere. Redactarea devine astfel o formă de
exersare a unor situaţii întâlnite în afara şcolii. Desfăşurată astfel, ora de scriere
dobândeşte caracterul paradoxal al „jocului serios” de-a scrisul,desfăşurat cu
gândul că jocul poate deveni oricând realitate.
Competenţe specifice: 1.1; 3.1; 4.1.
Obiective operaţionale:
O1 – să aprecieze modalitatea în care colegii şi-au redactat textele cerute;
O2 – să observe aşezarea în pagină a unei scrisori şi ceea ce cuprinde;
O3 – să identifice statutul receptorului înainte de a formula un mesaj scris sau
oral;
O4 – să redacteze o scrisoare pe o cerinţă dată, respectând convenţiile.

Resurse materiale: textul din manual, tabelul trăsăturilor, tabla.

Resurse procedurale: Conversaţia, Gândiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi,


interogarea multiprocesuală, jocul de rol, atelierul de scriere

Bibiografie:
Dulamă, Maria Eliza – „Fundamente despre competenţe. Teorie şi aplicaţii”,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
Dulamă, Maria Eliza – „Didactica axată pe competenţe.Teorie şi aplicaţii”,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
Dulamă, Maria Eliza – Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe. Teorie şi aplicaţii”,
Ed. Clusium, Cluj –Napoca, 2009
Dulamă, Maria Eliza – „Metodologii didactice activizante. Teorie şi aplicaţii”,
Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2008
Pamfil, Alina – „Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise”, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006

II Structura organizatorică a lecţiei

S-ar putea să vă placă și