TEZĂDELICENŢĂ

 
 
PARTICULARITĂŢILE PIEŢEI MONOPOLISTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ŞI POLITICI DE REGLEMENTARE”

 
Autor:
studentul anului IV,
secţia frecvenţă redusă
Savițchi Veaceslav
 
 Scopul şi obiectivele cercetării

Scopul lucrării constă în analiza pieței monopoliste în Republica

Moldova, a impactului întreprinderilor monopoliste asupra economiei
naționale, precum și a politicilor de reglementare a monopolurilor în
Republica Moldova.

Obiective ale cercetării:

• analiza pieței monopoliste, din punct de vedere teoretic;
• descrierea diferitor forme de monopoluri;
• analiza particularităților piețelor monopoliste din Republica Moldova;
• analiza consecințelor activității întreprinderilor monopoliste asupra
economiei naționale;
• analiza activității întreprinderii monopoliste „Apă-Canal Chişinău” S.A;
• analiza politicilor de reglementare a monopolurilor în Republica
Moldova.
 CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE ALE MONOPOLURILOR

 Piața monopolista reprezinta o structura a

pietei unde predomină o singură întreprindere
(firmă), care se numește monopolist sau firmă
de monopol.

 O întreprindere este monopolistă dacă ea este

singura întreprindere care produce un bun sau
serviciu unic, care nu poate fi substituit rapid şi
în mare măsură cu alte bunuri.
 Particularităţile pieţei monopoliste:
• Unicitatea ofertei şi inexistenţa concurenţei;

• Absenţa bunurilor substituibile

• Bariere la intrare (orice element care împiedică accesul unor firme noi de
a intra pe o anumită piaţă); bariere de natură tehnologică, juridică,
economică, comercială şi financiară;

• Stabilirea preţului pe piaţă şi a cantităţii de produse sau servicii vândute

(firma-monopolist stabileşte preţul pe piaţă, efectuează control maxim
asupra preţului şi stabileşte cantitatea oferită de produse sau servicii);

• Posesia informaţiei depline (unicul vânzător deţine informaţia deplină

despre preţuri, caracteristicile bunului, alţi parametri ai pieţei).
 Formele monopolului

• Monopol pur (perfect) – existenţa unui singur

ofertant al unui produs nesubstituibil, concurenţa
fiind astfel înlăturată.

• Monopol imperfect – situaţia când pe lângă

ofertantul principal, există şi alţii, cu o forţă
economică mai mică.
 Dezavantajele monopolului

Consumatorii şi societatea, în general, sunt

dezavantajaţi pe două căi:

nivelul preţului practicat este superior celui care

s-ar fi format în condiţiile concurenţei perfecte;

cantitatea oferită pe piaţă este de asemenea

inferioară celei pe care o asigură concurenţa
perfectă.
 Particularitățile piețelor monopoliste în Republica Moldova

 Mai multe sectoare ale economiei naționale sunt dominate de monopolişti,

majoritatea fiind monopoluri de stat, care nu au concurenți, și anume:  
Moldovagaz,
Moldtelecom,
Aeroportul Internaţional Chişinău,
Combinatul de Tutun din Chişinău, 
Apă-Canal Chişinău,
Termocom, 
Calea Ferată a Moldovei,
S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord” care a fost înființată în 2014, în urma
reorganizării întreprinderilor de stat „Reţelele Electrice de Distribuţie Nord” şi
„Reţelele Electrice de Distribuţie Nord-Vest”. De asemenea în sectorul energiei
electrice al R.M. predomină și un monopolist privat „RED Union Fenosa” S.A.

 Formarea monopolurilor în R.M. a început în perioada tranziției la economia de

piață, acestea fiind create prin reorganizarea întreprinderilor deja existente în
perioada sovietică.
Legislația care reglementează activitatea monopolurilor a
fost elaborată pe parcursul perioade de după proclamarea
independenței R.M.

Astfel, în 1992 a fost adoptată Legea privind limitarea

activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, urmată în
anul 1995 de Hotărârea Guvernului cu privire la
reglementarea monopolurilor, iar cea mai importantă a fost
Legea cu privire la protecţia concurenţei adoptată în 2000.

Organul de protecție a concurenței în R.M. a fost creat abia

în anul 2007, când a fost înființată Agenția Națională pentru
Protecția Concurenței, în prezent denumită Consiliul
Concurenței - este autoritatea naţională, ce asigură aplicarea
şi respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei.
 Ramurile economiei naţionale unde domină monopoluri
1. Monopolul pe piaţa energetică a Republicii Moldova
Evoluția pieței gazelor naturale pe perioada 2015 - 2016

Indicatori Unitatea de 2015 2016 2016/2015,

măsură %

mil. m3 1007,4 1037,1 3,0

1. Volumul gazelor naturale
achiziționate, total (fara TVA) mil. lei 4842,4 4031,6 -16,7

mil. m3 927,6 965,3 4,1

2. Volumul gazelor naturale livrate
consumatorilor mil. lei 5794,0 5873,5 1,4

3. Încasări, total mil. lei 5664,1 5820,7 2,8

Elaborat de autor în baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

www.anre.md, Monitorizarea pieței

Pe piaţa energetică monopolul îl deține SA „Moldovagaz”. Până în anul 2014, aceasta era unica întreprindere care desfăşura
activitatea de import a gazelor naturale în Republica Moldova. Însă, în august 2014, a fost inaugurat gazoductul Iași-Ungheni,
investiţie de 26,5 milioane EUR , circa 80% din cost fiind acoperit România și UE, iar restul de R.M. Capacitatea reală de transportare a
gazoductului este de 1,5 miliarde de m3 /an, volum de gaze naturale ce ar putea acoperi integral necesitățile de consum ale
Moldovei. Cu toate acestea, volumul exportat din România prin această conductă, în 2015, a constituit doar 1 milion de m3 sau
circa 1% din consumul total pe țară. În anul 2015 s-a decis extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău, unde se consumă circa
50-60% din totalul gazului importat în R.M., acest lucru este foarte important în contextul diversificării surselor de livrare a gazelor
naturale, ce contribuie nemijlocit la securitatea energetică a țării.
Din tabelul de mai sus observăm că volumul gazelor naturale achiziționate crește, în anul 2016 a crescut cu 3% față de 2015, astfel
principalul importator de gaze naturale a fost MoldovaGAZ, furnizorul fiind Gazprom-ul (Federația Rusă).
 2. Monopol în sectorul energiei electrice din R.M.
Evoluția pieței energiei electrice în anii 2015 - 2016
Cantitatea de energie electrică achiziționată S.A. "FEE Î.C.S. "GNF Total
Nord" Furnizare
Energie" S.R.L

Ianuarie-iunie   453,1 1381,8 1850,4

2017 mil. kWh
mil. lei 499,2 1479,4 1978,6
Ianuarie-iunie mil. kWh 468,6 1340,7 1793,8
2016  
 
mil. lei 555,3 1643,5 2198,8
 
Variaţie 2017 / 2016, % mil. kWh 3,4 3,1 3,2

mil. lei 10,1 9,0 9,55

Situaţii de monopol sunt înregistrate şi în sectorul energiei electrice a R.M. Rețelele electrice de distribuție „Furnizarea Energiei
Electrice Nord” S.A., și „RED Union Fenosa” S.A. deţin Licenţă de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. De menționat că S.A.
„Furnizarea Energiei Electrice Nord” a fost înființată în 2014, în urma reorganizării întreprinderilor de stat „Reţelele Electrice de
Distribuţie Nord” şi „Reţelele Electrice de Distribuţie Nord-Vest”.
Din tabelul respectiv observăm că consumul energiei electrice s-a majorat în Ianuarie-iunie 2017 față de aceiași perioadă a anului
2016 cu 8,8%, iar întreprinderile respective dețin o cotă de piață foarte importantă, fiecare deținînd monopolul energiei electrice pe
teritoriul în care activează.
 3. Monopol pe piaţa transportului aerian

Figura 2.1.2. Fluxul de pasageri al Aeroportului Internațional Chișinău

în perioada 2004 - 2014
Sursa:
Monopolul www.airport.md/
pe piaţa Transportului aerian este deținut de Aeroportul Internațional Chișinău.
La 31 mai 1995, Аeroportului Chişinău i s-a conferit statutul de Aeroport Internaţional.
La 5 martie 2012, Aeroportul Chişinău a implementat Sistemului Integrat de Management al Calităţii, primind 4 certificate ISO
9001, ISO 14001, ISO/IEC 27001 şi OHSAS 18001:2007 cu acreditare internaţională în domeniile managementului calităţii, de
mediu, securităţii informaţionale.
Cu toate acestea, la 1 noiembrie 2013, prin Hotărâre de Guvern a RM, Aeroportul Internaţional Chişinău a fost transmis în
concesiune companiei AVIA INVEST SRL pentru 49 de ani.  Potrivit contractului de concesiune, concesionarul aeroportului va
investit peste 240 milioane de euro. De menționat că din anul 2014 a crescut esențial numărul curselor efectuate, fiind efectuate
15022 curse, înregistrîndu-se o creştere de 9,2 % faţă de anul 2013, iar fluxul de pasageri a crescut cu 26%.
În 2017, Compania a înregistrat o creştere de peste 20% a traficului faţă de 2016, transportând peste 1,13 mil. de pasageri,
ceea ce reprezintă cel mai bun rezultat din istoria de 25 de ani a companiei. 
 4. Monopol pe piaţa transportului feroviar
Indicatorii principali de activitate

Sursa: Situațiile financiare a Î.S. Calea Ferată din Moldova

http://www.railway.md/content/ro/2-Company/31-
Monopolul pe piaţa transportului feroviar este deţinut de întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova
Finance/2016/fin_2016.pdf?rand=1852605868
(CFM) . CFM administrează infrastructura, transportul de călători și marfă pe calea ferată din R.M.
În ultimele decenii, activitatea CFM este influențată de concurenţa transportului rutier sau aerian, volumul
mărfurilor transportate și a numărului de pasageri scade anual. Astfel în 2016 aceasta a scăzut cu 0,6 mil. tone,
iar a celui de călători a scăzut de la 3,3 mln. persoane în 2015 la 2,2 mln. persoane în 2016.
Transportul de călători în trafic local înregistrează pierderi anuale de cca 175 milioane Lei, care sunt acoperite
din veniturile din transportul de marfă, fapt ce a determinat o lipsă acută de mijloace financiare pentru
dezvoltare şi reparaţii capitale ale mijloacelor fixe.
 Situația financiară a Î.S. Calea Ferată din Moldova
Indicatorii financiari pe segmente de activitate pentru 2015 – 2016 (mii. lei)

• De asemenea, pe parcursul a mai multor ani CFM se confruntă cu o scădere a cotei de piaţă
în favoarea transportului rutier si aerian, înregistrând pierderi anule, în 2016 acestia au
constituit circa 142 mil. lei. În acest context, Guvernul R.M. își propune să restructureze
CFM, aprobând Concepția pentru restructurarea sectorului feroviar și a Î.S. „Calea Ferată
din Moldova pentru anii 2018-2021”. În acest sens, este prevăzută inițierea reorganizării
prin separare a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) în trei societăți pe acțiuni
independente pentru infrastructură, călători și mărfuri. Costul proiectului este în valoare de
100 de milioane de euro, care va fi finanțat de BERD.
 5. Monopolul pe piața telefoniei fixe

Figura 2.1.5. Evoluția cotelor de piață, în funcţie de cifra de afaceri pe piața telefoniei fixe
în perioada 2014 - 2016

Principala întreprindere de telefonie fixă din R.M. este Moldtelecom care este operatorul național de
telecomunicații și totodată cea mai mare companie de telecomunicații din Republica Moldova. Moldtelecom poate
fi considerată întreprindere monopolistă, întrucât deține o cotă de piață de circa 96%, la fel și o cifră de afaceri
impunătoare, alți furnizori de telefonie fixă avînd o cotă de piață neînsemnată.
Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2014 - 2016, mil. lei

Din figura de mai sus observăm că cifra de afaceri a S.A. Moldtelecom este în
scădere în perioada 2014 – 2016, datorită reducerii cotei de piață a întreprinderii
respective și creșterii cotei de piață a altor întreprinderi care furnizează acest
serviciu.
 6. Monopolul în producţia tutunului
Situația financiară S.A. „Tutun-CTC” pentru anul 2016

Sursa: Situația financiară S.A. „Tutun-CTC”, www.tutun-ctc.md

Combinatul de Tutun din Chişinău (actualmente S.A."Tutun-CTC" ) a fost înfiinţat în anul 1924. Această întreprindere a fost prima în
domeniul industriei tutunului din R.M.
La moment "Tutun-CTC" activează în două direcţii principale: producerea materiei prime de tutun şi fabricarea ţigaretelor.
Portofoliul "Tutun-CTC" include cca. 25 branduri de ţigarete, care sunt bine cunoscute nu numai în Republica Moldova, dar şi peste
hotarele ţării. Actualmente întreprinderea este liderul Republicii Moldova în domeniul fabricării şi comercializării produselor din tutun,
înregistrând anual profituri nete, acesta constituind în 2016, circa 15 mil. lei, cu circa 1 mil. lei mai față de 2015.
 7. Monopolurile pe piaţa serviciilor de furnizare a energiei termice
Situația financiară S.A. „Termocom”, în perioada 2015-2016

Sursa: Situația financiară S.A. „ Termocom”, www. termocom.md

În municipiul Chişinău, furnizarea energiei termice este asigurată de întreprinderea Termocom, Începând cu anul 1990, SA “Termocom” gestionează
centralele termice şi reţele termice de distribuţie din localităţile zonei suburbane ale municipiului Chişinău. Aceasta are în componenţa sa 18
centrale termice cu o capacitate de producţie de la 1,2 până la 34,4 Gcal/h.
În ultimii ani, întreprinderea înregistrează pierderi. Potrivit Raportului privin situația financiară a S.A. „Termocom”, în anul 2016 venitul din vînzări s-
a diminuat considerabil, cu 10,5%, pe când costul vînzărilor a crescut cu 12,8%, întreprinderea înregistrând pierderi nete în valoare de 383 mil.lei.
Sursele proprii financiare ale Termocom S.A., ca şi cele ale bugetului municipal şi, respectiv, ale bugetului central, nu pot asigura modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii S.A. „Termocom”. In aceste condiţii este absolut necesară implicarea capitalului privat în finanţarea proiectelor de
eficientizare a sistemului termic.
 8. Monopolurile pe piaţa serviciilor de alimentare cu apă
Analiza indicatorilor financiari ai întreprinderii

Ritmul
Abaterea
Indicatori, lei 2015 2016 creşterii,
absolută
%
Venitul din vînzări 577178427 575969297 -1209130 99,791
Costul vânzărilor 390329644 400701127 10371483 102,657
Profit brut 186848783 175268170 -11580613 93,802
Rezultatul din activitatea operaţională 60061845 49490633 -10571212 82,399
Rezultatul din activitatea de investiţii (124675) 1784784 1909459 1431,549
Rezultatul din activitatea financiară 8100830 21185033 13084203 261,517
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune
68065044 72462985
pînă la impozitare 4397941 106,461
Profit net (pierdere netă) 68065044 72457585 4392541 106,453
Sursa: Raportul financiar al S.A. Apă-Canal Chişinău

Monopolul în alimentarea cu apă potabilă este deținută în municipiul Chișinău de către întreprinderea municipală Apă-Canal
Chișinău. Aceasta este unicul furnizor de servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare a locuitorilor municipiului. Această
întreprindere, deţine statutul de monopolist pe piaţa în care activează, rezultat din genul de activitate şi tipurile de servicii pe care
le prestează. Din Raportul financiar al întreprinderii, putem constata că aceasta înregistrează profit, în anul 2016 profitul net a
constituit circa 72,5 mil.lei, cu 6,6% mai mult față de 2015.
CONCLUZII:

• În concluzie putem menţiona că monopolurile au o structură economică diferită

de celelalte forme ale pieței și o mai mare putere pe piață. Acest lucru însă nu
înseamnă că monopolurile pot să dicteze întotdeauna prețurile conform voinței
sale, iar faptul că o firmă este monopolistă nu-i garantează acesteia obținerea
profitului.

• Totuși, activitatea monopolurilor necesită un control din partea statului, deoarece

complexitatea piețelor monopoliste poate duce uneori la abateri de la activitatea
economică normală, generînd unele consecințe economice și sociale nefavorabile.

• Reglementarea monopolurilor are loc prin intermediul legilor, sau politicilor de

stat care au ca scop prevenirea practicilor anticoncurențiale și a unor prețuri
exagerate pe piață.

• Efectele monopolurilor nu sunt totdeauna negative, iar impactul activității unei

firme monopoliste în economia unei țări depinde atît de firma respectivă cît și de
măsurile luate din partea statului pentru a regla activitatea firmei date.
RECOMANDĂRI:

În scopul limitării activității monopolurilor în Republica Moldova, considerăm

necesare luarea următoarelor măsuri:
 Diversificarea resurselor energetice și integrarea țării în piața
energetică a UE, în particular, asigurarea continuității gazoductului Iaşi-
Ungheni-Chişinău, fapt ce va duce la diminuarea monopolului
MoldovaGAZ și consolidarea securității energetice a țării. ;

 Consiliul Concurenţei să intensifice activitatea în domeniul protecţiei şi

dezvoltării concurenţei şi limitarea activităţii monopoliste; neadmiterii
abuzurilor agentului economic de situaţia dominantă pe piaţă;

 Consiliul Concurenţei să depisteze la timp acordurile (acţiunile

coordonate) între diferiți agenți economici, fapt ce limitează concurenţa
dintre agenţii economici, etc.