Fecioarele care au aprins imaginatia romanilor: printesa dacilor ravnita de Traian,

fata de boier care a sucit mintile regelui, domnita ce a adus razboiul

Daniel Guta,

Printesa daca rapita de imparatul Traian, domnita Ruxandra vestita pentru frumusetea ei, Zafira, tanara care s-a
sinucis de dorul iubitului si Elisabeta, fiica de boier care a sucit mintile regelui Ungariei sunt numai citeva dintre
personajele feminine fascinate din istoria romanilor, care au dat nastere a numeroase legende.
O serie de marturii istorice si relatari populare atribuie insusiri fantastice celor mai cunoscute fecioare din
trecutul romanilor.
Una dintre cele mai vechi legende ale poporului roman o are in prim-plan pe Dochia, sora regelui dac Decebal,
ravnita si rapita de imparatul Traian. Romanul ar fi remarcat-o pe printesa daca in timpul asediului cetatii dacice
Sarmizegetusa Regia, cand Dochia ar fi inaintat in fruntea unei ostiri, in sprijinul fratelui sau, Decebal.
,,Infrangand ostasii principesei, imparatul a inaintat in munti in cautarea Dochiei, care, vazandu-se si ea prinsa,
ordona ostasilor ce o insoteau sa o lase singura si sa urce culmile, derutandu-i pe urmaritori. Dochia ramase
singura si s-a ascuns dupa o stanca, a cazut deznadajduita in genunchi si a rugat pe Zamolxis, zeul zeilor, sa o
apere, sa nu o lase sa fie pangarita de imparat. Si atunci Dochia a fost prefacuta intr-o batrana ciobanita, cu
cateva oi langa ea", se arata intr-una dintre legendele despre Dochia, relatata de Romulus Vulcanescu, in
volumul "Mitologie Romana" (Editura Academiei RSR - 1957).

Dochia, printesa care i-a luat mintile imparatului Traian O scena ilustrata pe Columna lui Traian, din Roma,
si relatarile istoricului latin Dio Cassius amintesc de printesa daca. In fresca de pe columna a fost infatisat
imparatul Traian si doi dintre camarazii sai, asistand la urcarea unei tinere prizoniere, de rang inalt, pe o corabie
de pe Dunare.
,,Suntem informati despre acest episod printr-un pasaj pastrat din Istoria romana a lui Cassius Dio (LXVIII, 9),
in care e vorba de motivele care l-au determinat pana la urma pe regele dac sa accepte asprele conditii de pace
impuse de Traian, dupa ce facuse mai multe incercari de tergiversare. ,,Traian cuceri muntii fortificati si gasi
intre zidurile lor armele, masinile de razboi si steagul, care fusesera mai inainte luate de la Fuscus. De aceea si
mai ales pentru ca Maximus capturase in acelasi timp si pe sora lui Decebal, si o cetate puternica, regele dac se
arata gata sa consimta la tot ceea ce i s-ar porunci, nu in intentia de a se tine de cuvant, ci de a mai rasufla
deocamdata". Confruntand acest paragraf al lui Cassius Dio cu scena XXX de pe Columna Traiana, se constata
coincidente cu totul izbitoare", afirma Radu Vulpe, autorul volumului ,,Columna lui Traian" (2002 cIMeC Institutul de Memorie Culturala).

Zafira, fecioara care s-a omorat in curtea bisericii Densus O multime de legende circula pe seama bisericii
Densus, una dintre cele mai vechi din Romania, ridicata pe ruinele unui templu din Antichitate. Una dintre
povestile fascinante vorbeste despre Zafira, tanara care s-a ascuns vreme indelungata in turnul bisericii, iar in
cele din urma s-a omorat, de dorul iubitului ei. Zafira se indragostise de un tanar sarac din satul Densus, insa
parintii fetei nu au lasat-o sa-si impartaseasca iubirea. Cei doi indragostiti, spune legenda, se intalneau seara, pe
furis, intr-o livada din apropierea bisericii stravechi. Cu timpul, tatal fetei a ajuns sa fie cuprins de banuieli, iar o
data a decis sa o urmareasca pe tanara la locul de intalnire.
,,Odata venindu-i totusi prea suspicioasa lipsa ei, declara ca de va afla-o in conveniri cu cineva, i va ucide pe
amandoi. In seara cea mai de aproape pazind-o strans o afla discutand cu amantul sau in livada amintita. Ei
simtindu-l se despart, iar tatal sau se ia dupa amant, il ajunge si incepu a-l pisa. Ea credea acum ca-l omoara
desigur si ca sa scape de furia lui fuge; in fuga isi aduce aminte de galeria obscura de pe biserica, despre care

stia si aceea ca afara de unii calatori, nimeni n-o cerceteaza. Se duce si se ascunde in ea. Amantul ei fu batut si
lasat mai mort. Ea asculta in noapte de pe biserica gemetele lui pana la un timp, cand nemaiauzindu-le, tinu ca a
murit. Tatal sau o cauta dupa aceea, dar fara de a o mai afla. Trec zile, trec saptamani si Zafira nu mai vine,
nimeni n-o mai vede, nimeni nu mai aude despre ea si nimeni nu stie sa spuna ceva, oricat incearca si intreaba
parintii ei", relata istoricul Aron Densusianu.
Intr-o zi de sarbatoare, Zafira, ascunsa inca in turn, si-a revazut tatal in curtea bisericii povestindu-le catorva
sateni de disparitia ei. ,,Neindurate, pe cel ce l-am iubit l-ai omorat, voi acum sa mor si eu! S-a aruncat jos si a
fost moarta. Unde a cazut s-a si inmormantat. Mormantul ei acoperit cu piatra de marmura taiata in forma unui
cosciug, exista pana astazi bine conservat, numai crucea s-a sfaramat incatva. Amantul s-a restaurat din cruda
bataie si adeseori, zice traditiunea, plangerile lui pe mormantul nefericitei Zafira, in puterea noptii desteptau
vecinatatea", a relatat istoricul Aron Densusianu, in volumul Suveniri si impresiuni de calatorie, publicat in
Familia, in 1866.
Domnita Ileana din Cetatea Colt Aflate in apropierea bisericii Densus, ruinele Cetatii Colt de la poalele
Retezatului au stranit de-alungul timpului imaginatia calatorilor. In secolul al XVII-lea, cetetea era remarcata de
cronicarul otoman Evlya Celebi pentru multimea fetelor frumoase, iar doua secole mai tarziu, se spune ca Jules
Vernes a fost inspirat de ruinele ei, in romanul ,,Castelul din Carpati". Cea mai cunoscuta legenda a cetatii
provine insa din traditia populara si o are in prim-plan pe domnita Ileana Candea, care a stapanit cetatea in
secolul al XVI-lea. In timpul unui asediu al tatarilor, soldatul pe care Ileana il iubea a fost luat prizonier.
Tanarul i-ar fi aparut in somn fecioarei si i-a spus ca va fi eliberat, cand ea va aduna atata aur cat sa ajunga pana
la el.
,,Odata, intr-o noapte instelata, luminata de razele aurii ale lunii, sezand in foisorul cetatii atarnat pe marginea
stancii, Ileana toarse mult, pana ce trecu de miezul noptii. Si ce sa vada, Tortul, ce l-a tors dupa miez de noapte,
era din fire de aur si daca torcea oricand dupa miezul noptii, se alegea tot cu fire de aur. Asa torcea ea noapte de
noapte, cand odata, inspre cantatori, cine-i prinse fusul, ce sfaraia in josul foisoruluib Era iubitul Ilenei, care in
momentul in care firele de aur au fost atat de lungi, cat sa ajunga la locul in care era el prins, i-au pocnit
lanturile de pe trup si el a putut sa alerge acasa, in bratele ei iubitoare", a relatat istoricul Octavian Floca, in
Ghidul judetului Hunedoara, publicat in anul 1969.
Fecioara care s-a iubit cu regele Ungariei O serie de legende vechi, menita sa ii atribuie voievodului
transilvanean Ioan de Hunedoara origini regale, prezinta povestea de iubire dintre mama sa si insusi regele
Ungariei, Sigismund I. Cronicarii ungari din secolele trecute afirmau ca Iancu ar fi fost fiul nelegitim al regelui,
indragostit de o domnita valaha, Elisabeta.

,,Regele Sigismund, care era si imparatul Germaniei, se desfata in aventuri amoroase. Intr-un timp, petrecand in
Ardeal, ca sa-i treaca de urat, face cunostinta cu o fata de valah, amagind-o. Inainte de sosirea noului musafir,
regele era silit sa plece, insa mai inainte se ingriji de fata si de reputatia ei si o marita dupa un nobil valah,
dandu-i totodata un inel de recunoastere, cu care sa-l trimita pe noul - nascut la dansul. Cu sosirea in lume a
micului Ioan, mama descopera totul barbatului sau, care fiind bun la inima se linisteste in toate, iar cei doi soti
asteapta cu nerabdare acel moment cand vor trimite copilul la monarhul tata, in palatul imperial plin de
stralucire. O intamplare curioasa era cat pe aici sa puna capat frumoaselor nadejdi. Intr-o zi, copilul jucandu-se
in bratele mamei cu inelul stralucitor, acela fu rapit de un hot de corb, care zbura pe acolo si disparu cu el. La
rugamintile repetate ale mamei, barbatul pleaca dupa pasarea hrapareata si sagetand-o aduce obiectul furat. Mai
tarziu, Ioan, cu inelul mantuit in mod miraculos, se prezinta Monarhului parinte, care-l primeste cu amabilitate
si-i daruieste cetati si sate", scrie Teodor Popa, citandu-l pe Gaspar Heltai, in volumul Iancu Corvin de
Hunedoara (1928).
O alta forma a legendei, care apartine cronicarului ungar Petho, spune ca in anul 1392, regele Sigismund a ajuns
in Ardeal si a poposit la Deva, unde isi astepta resturile armatei. ,,Ca sa-si alunge uratul si gandurile razboiului,
a chemat la el pe frumoasa fata a unui boier roman, pe Elisabeta de Margina. Fata n-a cedat dorintei regelui,
pana cand acesta n-a asigurat-o ca va avea grija de ea in orice imprejurari. Reintorcandu-se Sigismund din
expeditie, ca invingator, a chemat-o la sine pe Elisabeta de Margine si dupa ce a aflat ca fata este insarcinata i-a
dat un inel cu incredintarea ca daca ar naste fecior sa il duca la el la Buda, unda ii va purta de grija. Elisabeta a
adus pe nume un fecior, care a primit numele de Ioan", afirma autorul volumului Iancu Corvin de Hunedoara
(1928).
Tragedia Ruxandrei, frumoasa fiica a voievodului Vasile Lupu Ruxandra a fost fiica mezina a voievodului
Vasile Lupu, din Moldova secolului XVII, si a primei lui sotii, Doamna Tudosca. S-a nascut in 1632, la Iasi, iar
frumusetea ei si dramele suferite au transformat-o intr-un personaj legendar. Domnita Ruxandra a avut
pretendenti inca de la varsta de noua ani, scriu istoricii, insa tatal sau isi dorea ca ea sa fie data in casatorie unui
rege sau unui imparat. Mama fetei a murit cand aceasta avea 10 ani, iar trei ani mai tarziu, Ruxandra a fost
trimisa drept zalog la Constantinopol unde a ramas trei ani pana cand Vasile Lupu a rascumparat-o cu mari

sume de bani. Domnitorul a adus-o in tara cu gand sa o marite. Printre pretendentii ei s-a aflat Sigismund, fiul
principelui transilvan Gheorghe Rackoczi I, insa casatoria nu a mai avut loc. A fost ceruta apoi in casatorie de
un conte polonez si mai apoi de printul cazac Dumitru Wisznowiecki, care s-a prezentat la curtea ei, ca om de

rand.

,,Wisznowiecki cand vazu pe Ruxandra, o iubi ca un nebun, insa nu fu iubit de ea. Toate stradaniile lui fura
zadarnice. Domnita nu vru sa auda de dragostea acestui necunoscut, care nu-i placea. Cand destainui intr-adevar
cine era, dupa multa vreme, fu prea tarziu. Ruxandra era poate prea mandra pentru a se marita cu un print pe
care il respinsese inainte de a sti cine este", a relatat istoricul Constantin Gane, in volumul ,,Trecute vieti de
doamne si domnite" (1932). Ruxandra a fost ceruta in casatorie in 1650 de Bogdan Hmielnitki, hatmanul
cazacilor, care o voia drept sotie pentru fiul sau Timus.
,,In septembrie 1650 intrara intai tatarii in Moldova si, scurt dupa aceia, veni si armata cazacilor. Curtea
domneasca, zapacita, se razleti. Doamna Ecaterina, Domnita Ruxandra, fiul si fratii voievodului, fugira de se
inchisera in Cetatea Neamtului, iar Vasile Lupu el insusi s-a mutat din Iasi, in niste poeni, in codrul
Capotestilor", mai sustine istoricul. Abia atunci Vasile Lupu s-a vazut nevoit sa-i trimita petitorului un raspuns
favorabil la cererea in casatorie. Nunta a avut loc, insa un an mai tarziu, printul cazac a murit in lupta. Dupa
moartea sotul ei, Ruxandra a ramas in exilul tinuturilor stapanite de cazaci aproape 20 de ani. S-a intors in tara
si s-a stabilit in cetatea Neamtului, unde a sfarsit in 1687, cand un grup de cazaci au jefuit asezarea.
,,Aflat-au pre doamna Ruxandra, fata lui Vasilie Voda, pre care o au tinut-o in Cetatea Neamtu si cu multe
munci au muncit-o pentru avutie, pre urma i-au taiat capul pe pragu cu toporu", relata cronicarul Ion Neculce.
Va recomandam si:
Povestea scenei XXX de pe Columna lui Traian. Cum a refuzat sora regelui Decebal avansurile
imparatului Traian

Imparatul roman Traian s-ar fi indragostit de sora regelui dac Decebal, potrivit unor legende care isi au originea
in scrierile autorului latin Dio Cassius si intr-o scena incarcata de simboluri, sculptata pe Columna lui Traian.
FOTO Blestemul dintre ruinele cetatii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului
Cetatea Colt, din comuna hunedoreana Rau de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne in romanul ,,Castelul din
Carpati" a devenit un monument aproape interzis turistilor. Cei care ajung la poalele ei gasesc cu greu drumul
spre cetate si trebuie sa fie cu ochii in patru din cauza viperelor si a zidurilor subrede.
Cea mai cumplita poveste adevarata din Castelul Corvinilor: patimile domnitei care a sfarsit in chinuri
groaznice pentru ca si-ar fi inselat sotul, pe Ioan Torok
Cea mai infricosatoare poveste adevarata din istoria Castelului Corvinilor este cea a decapitarii domnitei Ana
(Barbara) Torok, de catre sotul ei, nobilul Ioan Torok, cel care a stapanit Castelul Corvinilor in secolul XVI.
Domnita a sfarsit torturata si ucisa cu un piron, pentru ca isi inselase sotul.
Infioratoarea poveste a celor trei turci ucisi dupa ce au sapat fantana castelului din Hunedoara: ,,Marite
domn, apa aveti, dar inima nu!"
Locul care da fiori celor mai multi dintre vizitatorii Castelului Corvinilor este fantana din curtea interioara,
veche de sase secole, despre care se spune ca a fost construita de trei prizonieri turci, in vremea lui Iancu de
Hunedoara. Potrivit unor legende, turcii au fost ucisi dupa 15 ani in care au sapat in stanca si au dat de apa, desi
li se promisese ca vor fi eliberati.
Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre ,,mama-eroina" care l-a facut pe Matia
Corvin rege al Ungariei
Elisabeta Szilagyi, sotia lui Ioan de Hunedoara si mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat in istoria
poporului roman, chiar daca povestea ,,reginei din Hunedoara" este presarata de controverse.