Sunteți pe pagina 1din 4

Creanga de aur (mihail Sadoveanu) roman istoric - comentariu (subiectul romanului, stilul)

Strict formal, Creanga de aur este un roman istoric, de mai mica intindere, incadrabil langa Zodia Cancerului, Nunta
domnitei Ruxanda, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava s.a. in fondul sau, se constituie ca roman filosofic pigmentat cu o
tragica poveste de dragoste. O definitie adecvata ar fi aceea de roman-basm, sugerata de autorul insusi atunci cand
se refera la o creatie similara, Izvorul Alb, volumul al 1l-lea din Fratii Jderi: Am convingerea ca romanul, in ultima
analiza, trebuie sa fie ce era basmul mamei, ori al bunicii in copilaria noastra".
Dupa ce publica un fragment in Adevarul literar si artistic" din aprilie 1933, sub titlul Calendarul (varianta a
primului capitol), Mihail Sadoveanu definitiveaza romanul in cateva luni. Este dat la tipar in decembrie, acelasi an,
si se difuzeaza abia in februarie 1934, fara ecouri deosebite in presa vremii.

Constructia epica. Ideologia romanului

Cu o arhitectura traditionala. Creanga de aur se structureaza in 17 capitole, dintre care cel introductiv indeplineste
functia prologului, cu timpul fixat in contemporaneitatea autorului. Actiunea se petrece in Dacia prefe-udala si se
desfasoara intre 780 - 797, mutandu-si locul in functie de avatarurile personajului central: pe Muntele Ascuns (cap.
II
III),
in
Bizant
(cap.
IV
XVI),
din
nou
la
Munte
(cap.
XVII).
Primul capitol reprezinta efectiv o introducere in ideologia romanului si in conceptia sadoveniana de tip arhetipal,
asociata cu o conventie literara renascentista - ca la Cervantes, de pilda - a manuscrisului preluat si transcris. Autorul
prezumtiv al fictiunii poetice" se face cunoscut in persoana batranului profesor Stamatin care, in 1926, conduce un
grup de studenti intr-o expeditie speologica spre inima Carpatilor, in tara necunoscuta' o ,/egiune neviolata" cu
aspect paradisiac. Dupa moartea mentorului", in alta expeditie din 1930, se gaseste in biroul sau un manuscris
adresat naratorului care va transcrie in continuare aceasta poveste de dragoste cu toate ciudateniile pe care domnu
Stamatin
le-a
intretesut
in
ea".
Speologul Stamatin - reprezentand vocea autorului in naratiune - nu cerceteaza rocile, cum marturiseste, ci cauta
pestera Magului, exponentul civilizatiei dacice. Referindu-se la regresiunea spre elementar - remarcata prima data de
G. Calinescu drept esenta creatiei sadoveniene -, Alexandru Paleologu observa ca aceasta conceptie nu este una
naturist-rousseauista, fiindca decurge din nostalgia originarului, din vointa de a conserva un anumit tip de
civilizatie" (Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu). Civilizatia arhaica, asa cum o intelege
Sadoveanu, este cea primordiala nedegradata si recuperarea ei nu inseamna paseism, ci tentativa de regasire a
modelului arhetipal: Nostalgia arhetipurilor este in fond o anamnesis platoniciana si presupune mitul eternei
reintoarceri. Sadoveanu nu poate fi inteles fara mitul eternei reintoarceri" (ibidem). Ar fi de adaugat ca ideologia
romanului s-a sedimentat deopotriva sub influenta elementelor de filosofie a istoriei de la Vasile Parvan si de
filosofie a culturii de la Lucian Blaga. In viziunea lui Stamatin - expusa intr-un lung monolog -, magul pe care il
cauta practica .grafia sacra a cunoasterilor spirituale" pe vremea regilor daci: Batranul mi-a deschis intelegerea
eresurilor, a datinelor, a descantecelor, a vietii intime a poporului nostru, asa de deosebita de civilizatia oraseneasca.
Acest neam traieste inca in trecut'. El este ultimul Decheneu, pastrator al credintei in Zamolxis.

Subiectul. Motivul calatoriei initiatice

Povestea istorica incepe in anul 780 d.Hr., cand batranii legii vechi", monahii lui Zamolxis", urca pe muntele cel
ascuns" spre pestera Magului, al treizecisidoilea Decheneu, preot al Daciei vechi. Locul este sacru, tainuit, si nimeni,

in afara monahilor alesi, nu poate patrunde in aria lui. Batranul mag nu se arata pamantenilor de la campie decat la
cinci sau sapte ani o data. Spre a intretine magia locului, Sadoveanu nu denumeste muntele, dar este vorba, evident,
de Kogaionon, muntele sacru din mitologia geto-dacica, unde se afla sanctuarul lui Zamolxis sau locuinta marelui
preot dac. Muntele Ascuns a fost identificat de unii cercetatori in masivul Omul, si prozatorul insusi face o trimitere,
fugara, in finalul povestii: Egipteanul, dupa porecla lui cea noua, era din neamul oamenilor balani de sub muntele
Om".
Mahnit de inlocuirea religiei vechi cu crestinismul, batranul preot pagan -comparat, pe buna dreptate, de Al.
Paleologu cu magul eminescian din poemul Strigoii - il alege, dintre ucenicii sai, pe Kesarion Breb spre a-l trimite
intr-o expeditie initiatica. Mai intai, trebuia sa petreaca sapte ani in Egipt, spre a se initia in filosofia egipteana, dupa
care trebuia sa se opreasca in Bizant, de unde se propaga noua lege" a ortodoxiei: ,As dori sa aflu daca popoarele
lor sunt mai fericite si daca preotii legii noua au sporit c-un dram intelepciunea".
Partea cea mai substantiala a romanului se refera la cunoasterea vietii din Bizant, unde Kesarion traieste aproape
zece ani. Secretul initierii sale in misterele egiptene ramane intact, intrucat romancierul pastreaza conventional taina,
nerelatand cei sapte ani petrecuti in Egipt. La inceputul capitolului al patrulea, Kesarion Breb al anului 787 intra in
Bizant, insotit de slujitorul sau, munteanul Constantin, si de asinul intelept Santabarenos (descins aievea din
romanul antic latin). Bizantul se infatiseaza Egipteanului" ca un paradis, chiar daca inselator: Intre cerul ca o bolta
de peruzea si intre lucirea de oglinzi a Propontidei toate erau intocmite sa para un paradis. Insa toate cele omenesti
sunt parere si sub lumina viermuiesc putreziciunile". imparateasa Irina - luptatoarea pentru ortodoxie impotriva
arienilor" - care a preluat conducerea imperiului dupa moartea lui Leu-imparat, inlocuindu-l pe fiul imatur, reinnoise
credinta si ii izgonise pe iconoclasti. Era ajutata de credinciosul sfetnic Stavrikie postelnicul si de sfantul episcop
Platon de la manastirea Sakkoudion din Bithynia. Doar Constantin cel tanar este apasat de plictis" si stapanit de
demon,
indemnat
la
destrabalarea
trupului"
de
intrigantul
prieten
Alexie
Moseles.
Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de
prigonitorii iconoclasti", imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea
mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie". Episcopul, inzestrat cu har divin, iluminat de Sfanta
Maria, are previziunea fecioarei alese, care s-ar afla printre nepoatele cuviosului Filaret, un filantrop scapatat din
Amnia, pe malul Pontului Euxin. Kesarion Breb ii promite episcopului, cu care se imprietenise, ca va pleca in
cautarea miresei". Eu ma voi duce sa caut mireasa. Ajuns la curtea lui Filaret, Egipteanul - cum il denumesc
localnicii care ii atribuiau in taina puteri imprumutate de la Demon" - o cunoaste pe nepoata acestuia, Maria, care il
face sa exclame admirativ: O! vedenie a frumusetii eterne". Este momentul declansator al iubirii interzise. in acest
punct, prozatorul introduce motivul Cenusaresei, intr-o forma contaminata de povestea bizantina. Kesarion probeaza
condurul adus cu sine care se muleaza perfect pe piciorul Mariei. Dar spre Bizant se vor indrepta douazeci de tinere
alese dupa aceeasi proba. Cea preferata, in cele din urma, este tot Maria din visul lui Platon, portretizata de autor ca
o zeita: ,Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mladioasa. Erau ochii plini de adancimea placerilor.
Constantin cunoscu fi el ca aceasta trebuie sa fie aleasa si o dori numaidecat, cape o jucarie".
Dupa nunta imparateasca, insa, se ivesc semnele infernale in Bizant. Sub stralucirea aparenta a vietii bizantine se
vadesc lucruri nu tocmai bine mirositoare". Constantin isi paraseste adesea sotia, petrece noptile in desfrau si
comploteaza cu polemarhul Alexie. imparateasa Irina afla de complotul acestora, il ameninta pe Constantin cu
moartea si il obliga sa se caiasca, in timp ce complicele lui se refugiaza in Armenia. Conflictul nu se stinge totusi.
Batranul Lahonodracon, fostul strateg al lui Leu-imparat, ratacitor prin Tra-cia, se razvrateste contra imparatesei si,
impreuna cu Alexie, pregatesc ostile sa ocupe Bizantul. Auzind vestea, garzile imperiale conduse de capitanul Carol
si batranul Arnulf o detroneaza pe Irina, il surghiunesc pe Stavrikie si il instaleaza pe tron pe desfranatul Constantin.
Maria, ajunsa imparateasa, isi infrunta sotul si il refuza cand ,Jmparatul se intoarce la dansa".
Dupa un an, Constantin o iarta pe mama sa si o reprimeste cu onoruri imparatesti in palatul sau din Augusteon. in
alaiul ei se afla, insa, si amanta lui, Teodota, care devine curand imparateasa a treia". Maria, care se simtise de la
inceput jertfita, este inlaturata si inchisa in palatul de la Halki. intre timp, moare sotia lui Filaret, Teosva, si la
inmormantarea ei are loc intalnirea decisiva dintre cei doi indragostiti nemarturisiti, Breb si Maria. Este, fatalmente,
ceasul plecarilor si despartirilor". Constient ca dragostea ascunsa (precum muntele) i-a adus Mariei nefericirea
(nefericirea nu ti-a adus-o purtarea imparatului, ci iubirea med'), Kesarion nu poate evita momentul renuntarii. El
trebuie sa-si indeplineasca misiunea sacra, ca si Eneas din Eneida lui Virgiliu, care o paraseste pe Didona. Lupta

dintre datorie si iubire se consuma surd, in cele patru-cinci intalniri fugare dintre cei doi, incheindu-se inevitabil cu
sacrificiul iubirii.

Creanga de aur": simbol al cunoasterii si intelepciunii

Nu intamplator, sintagma titulara, creanga de aur", apare o singura data in corpul romanului, continuta in replica de
despartire
a
eroului
adresata
Mariei:
Iata, ne vom desparti. Se va desface si amagirea care se numeste trup. Dar ceea ce e intre noi acum, lamurit in foc,
e
o
creanga
de
aur
care
va
luci
in
sine,
in
afara
de
timp.
Creanga, cum se vede, desemneaza iubirea imateriala si eterna, contopirea spirituala dintre doua fiinte carora le e
interzisa iubirea trupeasca prin destinul lor de exceptie. Drumurile lor se despart -explica Kesarion -, fiindca o
imparateasa ramasa fara sot se refugiaza, cernita, in insula Principilor,-iar el, initiatul, trebuie sa respecte legamantul
sacru si sa primeasca investitura Magului. Al. Paleologu identifica in creanga de aur un simbol similar cu cel din
cantul al Vl-lea al Eneidei, simbolul intelepciunii si cunoasterii: Creanga de aur, adica vascul, adica intelepciunea si
cunoasterea, l-a ajutat pe Kesarion Breb sa poata iesi din infem impreuna cu imparatita Maria pe care tot el o
adusese acolo. Despartirea lor in spatiul terestru si unirea lor prin creanga de aur () este iesirea lor din infernul in
care au trebuit sa coboare (caci alesii trebuie sa coboare in infem) si intrarea lor, prin durere, in ordinea definitivei
intelegeri, care e cea mai mare iubire" (Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu).
Despre viata infernala din Bizant relateaza romancierul, intr-o forma comprimata, si in penultimul capitol. Este
reprodusa aici o scrisoare de la cuviosul Teodor de la manastirea Sakkoudion care ii aduce lui Breb vesti cumplite:
Maria a fost exilata la Prinkipo, Platon a fost ucis de ostile lui Constantin care atacasera manastirea, dar, in cele din
urma, Constantin este si el prins, din ordinul batranei imparatese, si orbit de gade.

Conditia exemplara a protagonistilor

Deasupra faptelor lumesti se inalta, insa, Kesarion Breb, pregatindu-se sa urce pe Muntele Ascuns si sa preia
atributiile celui de-al treizeci si treilea Decheneu: Se ducea acum intr-o calatorie fara intoarcere () stiind ca va fi cel
din urma slujitor al muntelui ascuns". Numele personajului este, desigur, simbolic. Pentru ca eroul se vadeste din
familia cezarilor (kesart), prin conditia sa imperiala de mag calauzitor. Al doilea nume, subliniaza vechimea
neamului sau si legatura indestructibila cu natura primordiala, brebul (castorul) fiind un animal disparut, care traia
odinioara in tinuturile romanesti. Portretul eroului se contureaza in fictiune exact cum l-a proiectat creatorul sau,
care marturisea intr-un interviu din 1955: Kesarion Breb aduce din vechime un ideal de intelepciune inalta, el fiind
un conducator spiritual hranit la scoala filosofica a Orientului antic, precum acel imparat caruia i s-a spus imparatulfilosof, Marc Aureliu, care punea la temelia filosofiei sale cunoasterea de sine, prin care omul poate gasi drumul spre
desavarsire"

Aspecte ale stilului

In romanul lui Sadoveanu coabiteaza vechile carti populare de intelepciune cu elemente ale umanismului bizantin.
Cu ajutorul expresiei stilizate, indelung elaborate, prozatorul recreeaza atmosfera arhaica a Daciei. Personajele se
exprima in fraze ornamentate si ceremonioase, uzand de o vorba inflorita si dulce" - cum o caracterizeaza Platon,
completat, mai apoi, de Kesarion: Putem sa vorbim deci cu dulceata de ceea ce este al nostru, lasand pe oamenii

neluminati sa se certe pentru vorbe". Tudor Vianu remarca, in sensul acesta: Exprimari de acelasi fel, cu forme
prevenitoare ale curteniei, cu aluzii subtile, cu maxime intercalate in vorbire, intampinam peste tot locul in Creanga
de aur, sau in Divanul persian, si ele intregesc timbrul special al acestor scrieri" {Arta prozatorilor romani).
Definit de critici fie ca roman-parabola", fie ca romanul intelepciunii stravechi" sau utopie dacica", Creanga de
aur se prenumara, fara indoiala, printre cele mai valoroase opere sadoveniene. N. Manolescu, vorbind despre utopia
cartii la Sadoveanu, distinge in tesatura romanului istoric structura parabolei, punand semnul egalitatii intre lumea
bizantina si fascism: Universul concentrationar pe care Camus, in 1940, il inchipuie in Oranul antebelic, Sadoveanu
il zugraveste, cu sapte ani mai devreme, in capitala lui Constantin Isaurianul, care este o mare inchisoare"