La țigănci

de Mircea Eliade

Cronotop Fiinţa Cronotop

Profan Sacru
Bucureşti -excesiv de La ţiganci-grădina ce pare un
Tramvaiul cu uruitul politicos eden, spaţiu tabu,
-locvace ,,au venit demult ’’(21 de ani)
metalic
-tendinţă de -este mediată de fereastra din
,,Căldura era încinsă, confesiune tramvai
Inabuşitoare’’ -obosit,istovit,
,,teribil de cald ‘’ -imbătrânit
Topirea spaţiului -ramolit
-îşi pierde memoria
-preocupat de
câteva obsesii
-sufocat de spatiul
în topire
-un biet profesor de
pian

-îşi aduce aminte

Banca-semn al repausului,al
opririi în spaţiul real,
Tramvaiul trece cu un uruit
uscat
» pierdut)
de Charlottenburg -îi bate inima,grăbi -grădina îl atrage prin oaza de
E prea târziu ! pasul, umbră, prin mirosul frunzelor de
(rămâne în afara Prea târziu.. nuci,
timpului, ratează -uluit,(fascinaţia -nefirească răcoare ;
existenţa) necunoscutului) -zid de piatră cu iederă
Singur -trist (inconştient -imaginea unui spaţiu închis ce
realizează timpul opune rezistenţă
-poarta-simbol al trecerii dintr-o
-personajul e condus lume în alta,
pentru că nu e un căsuţa ascunsă între tufe de
iniţiat liliac, boz ;,ferestre albastre şi
-artist,idealul său e verzi,
arta pură, trăieşte -bordeiul,spaţiu nelimitat
pentru suflet necunoscutului
-emoţionat (inima îi -(eternitate,atemporalitate)
bate din ce în ce mai ,,…nu e grabă.Avem timp.Iar a
puternic) stat ceasul’’
-fericit,tânăr(şi toată
lumea ar fi fost a lui)
-sete
-regăsirea timpului
pierdut
-beatitudine
-ratează proba
-e prins în hora de -labirint
 iele
-visul-preludiu al
morţii
Spaţiu al confuziei -distrat, obosit
Se împlinesc doisprezece Reîntoarcerea la ţigănci e
mediată de birjarul-dricar-
ani de la dispariţia lui
mesager al mortii
Destinul se împlineşte
Călătoria finală spre pădure
prin reiterarea
cuplului mitic

Subiectul nuvelei este o pendulare între real şi fantastic, între universuri

diferite care interferează şi între care nu există hotaruri sesizabile deoarece
sacrul s-a camuflat în profan, iar lumea miturilor se ascunde înţelegirii comune.

La ţigănci
de Mircea Eliade (scriitor interbelic+postbelic)

Încadrarea scriitorului în epocă: Mircea Eliade a fost un important scriitor interbelic

( +postbelic). Unul dintre marii istorici ai religiilor din lume.
Item 1
Tehnica perechilor
„Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale textelor din coloana A, litera
care corespunde numelui autorului care a scris textul respectiv”:
A. B.
...............1. La hanul lui Mânjoală A. Vasile Voiculescu
...............2. La ţigănci B. I. L. Caragiale
...............3. Lostriţa C. Fănuş Neagu
...............4. Dincolo de nisipuri D. Mircea Eliade
E. Mihai Eminescu

Încadrarea textului în opera autorului: Mircea Eliade a scris romane (Maitreyi, Noaptea de
Sânziene,
Domnişoara Christina) şi nuvele fantastice. Nuvela La ţigănci este o capodoperă a fantasticului
românesc.
Geneză:
Ideea nuvelei i-a venit lui Eliade de la o întâmplare petrecută într-o vară, pe când era în clasa
a IX-a. Pentru a avea timp să citească mai mult, îşi reducea timpul de somn până a ajuns la 3-4 ore pe
noapte. Intr-o zi caniculară, datorită căldurii şi oboselii, nu-şi mai aminteşte propriul nume şi ce caută
pe stradă.
- În nuvelă apar două elemente autobiografice: canicula şi amnezia.
- Nuvela e scrisă la Paris, în 1959 şi publicată la Bucureşti în volumul La ţigănci şi alte povestiri în
1969.
Nuvela e scrisă la Paris, în 1959 şi publicată la Bucureşti în volumul “La ţigănci şi alte povestiri”
în 1969 .
- În Memorii, Mircea Eliade mărturiseşte: „La 15 iunie am început să scriu nuvela La ţigănci.
Lucrând opt - nouă ceasuri pe zi, am reuşit s-o inchei şi s-o transcriu la 5 iulie. Christinel a citit-o în
aceeaşi seară. Emoţia şi entuziasmul ei mi-au confirmat certitudinea că La ţigănci marchează
începutul unei noi faze a creaţiei mele literare.”
- Nuvela La ţigănci a fost tradusă în cel puţin zece limbi europene.
- Elaborarea nuvelei e însoţită de o coincidenţă sinistră, de care, însă, Mircea Eliade va deveni
conştient abia mai târziu, nu însă fără înfiorare: în <cămăruţa îngustă, cu ferestrele deschise către
un zid galben-cenuşiu>, în care a lucrat la nuvelă, <cu doar o săptămână înainte de sosirea
noastră se sinucisese cu gaz un student.> (în Jurnal, vol. 1). Autorul a fost, în întreaga sa viaţă,
fascinat de asemenea coincidenţe <metafizice>, care marcau intruziunea unui <altceva, ascuns> în
viaţa sa profană. (...) În cazul de faţă, scrierea nuvelei închide în ea o moarte, fără ca autorul s-o fi
ştiut pe parcursul elaborării; cum soluţia nuvelei e de asemenea moartea, Eliade nu va ezita să
considere că, şi aici, destinul a lucrat camuflat în profan, purtând în secret mâna celui care aşterne
textul pe hârtie”.
(Ştefan Borbely, Un mit modern: La ţigănci, în La ţigănci de Mircea Eliade în cinci
interpretări)
4. Gen şi specie: epic, nuvelă fantastică
 capodoperă a fantasticului românesc;
 fantasticul din nuvelă este de tip erudit (nu folcloric, ca în Lostriţa), datorită trimiterilor
mitologice (Cerber, Parce, Caron, Vestale), filosofice, literare(Divina comedie-Dante
Alighieri= Beatrice=fata îndrăgită de Alighieri, moartă la 9 ani);
 Naraţiune obiectivă, la pers. a III-a. Narator OMNISCIENT/ OMNIPREZENT / NEIMPLICAT;
 Naraţiune cu focalizare zero, viziunea “dindărăt”;
Definiţie: Nuvela este o specie a genului epic, mai mare decât schiţa şi mai mică decât romanul (10,
15
pagini → 100 pagini).
Trăsături:
1. are toate trăsăturile importante ale genului epic: narator, acţiune, conflict, subiect, personaje
(ASPINN);
2. cu un singur fir epic, care cuprinde mai multe episoade;
3. are puţine personaje, grupate în jurul personajului principal: Gavrilescu, taxatorul, bătrâna,
cele 3 fete, Hildegard, Elsa, birjarul, cârciumarul ş.a.;
4. acccentul cade pe personaj, nu pe întâmplare: Gavrilescu= complex;
5. timpul şi spaţiul sunt clar precizate (1930, vara, de la 3 după-amiaza→9 seara(=12 ani)→3
dimineaţa);
6. tiltlul nuvelei este o trimitere la tema textului: trecerea spre moarte=la ţigănci;
 7. un singur conflict, concentrat în jurul personajului principal;
8. dacă povestirea este subiectivă, nuvela este obiectivă (la persoana a III-a);
9. naratorul=omniscient, obiectiv, realist; naraţiunea la persoana a III-a, obiectivă;
10. perspectiva personajului apare prin dialog şi prin monolog interior;
11. ezitarea protagonistului şi a cititorului constituie o trăsătură importantă a literaturii fantastice;
12. naraţiunea e realistă, lineară, prin înlănţuirea celor 8 episoade (secvenţe) epice.
Item 2
Alegerea celui mai bun răspuns
„Tema centrală a nuvelei La ţigănci de Mircea Eliade este:
► alegoria morţii;
► dragostea;
► moartea.”
5. Tema: alegoria trecerii spre moarte/ ieşirea din timpul istoric în timpul mitic;
moartea+iubirea+timpul+relaţia dintre sacru (sfânt) şi profan;
Item 3
Completaţi spaţiile libere!
La ţigănci de Mircea Eliade aparţine genului ......................., iar ca specie este
o ........................ . Fantasticul din text este unul................................ . Personajul principal,
Gavrilescu, un profesor de pian de ............. ani, este considerat de critica literară un „ ...............
decăzut”. Textul apare în anul .........la Paris şi în anul ............ în România. Textul este compus
din ......................... părţi şi este structurat pe două planuri: ................ şi ....................... .
Item 4
Citeşte cu atenţie fiecare din afirmaţiile de mai jos.
În cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera „A”. În cazul în care
apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera „F”:
A F „Gavrilescu ghiceşte ţiganca şi este dus prin toate odăile”;
A F „Nuvela La ţigănci de Mircea Eliade este compusă din 8 părţi şi structurată pe 2 planuri
(planul
real +planul ireal).

6. Structură şi compoziţie: compusă din 8 părţi/ structurată pe 2 planuri: planul real+planul ireal:
REALUL (Bucureştiul)/ IREALUL (fantasticul - bordeiul).
Gavrilescu pendulează între ele. Ambiguităţile ivite se măresc până în finalul textului, unde
confuzia este totală, iar „irealul” este imposibil de înţeles într-un singur fel. De aceea, finalul textului
fantastic este deschis .
I: REAL:
Acţiunea are loc în Bucureşti, în jurul anului 1930. Gavrilescu, profesor de muzică, merge cu
tramvaiul spre casă, într-o zi toridă. Coboară pentru că şi-a uitat partiturile. Pierde mai multe tramvaie;
II+ III + IV: IREAL=LA TIGANCI:
 Intrarea lui Gavrilescu la ţigănci să se răcorească. Nu ghiceşte ţiganca. Bâjbâie prin odaie, se
înfăşoară într-o draperie, ca într-un giulgiu.
V+VI+VII: REAL:
Gavrilescu se întoarce la familia Voitinovici. Revine la ţigănci cu un birjar, fost dricar.
VIII: IREAL=LA TIGANCI:
 Baba îi opreşte 100 de lei şi-l trimite la nemţoaică. Plecarea spre pădure a celor 2, pe drumul
cel mai lung.
 Graniţa dintre real (Bucureştiul afară) şi ireal (bordeiul) devine din ce în ce mai greu de
observat; în final, cele 2 planuri se prelungesc unul în celălalt
7. Caracterizarea lui Gavrilescu:
Item 5
Realizaţi un cvintet având ca titlu numele personajului principal masculin, Gavrilescu,
după următorul model:

Elsa Gavrilescu
1. Elsa, 1. ………
2. Nemţoaică, banală, 2. ……… , …….. ,
3. Plânge, plăteşte, pleacă, 3. …….. , …… , …… ,
4. Este soţia lui Gavrilescu, 4. ….. …… ….. ....,
5. Părăsind. 5. ……. .
Item 6
Citeşte cu atenţie fiecare din întrebările de mai jos. Dacă răspunsul corect este DA,
încercuieşte litera „D”. În caz contrar, încercuieşte litera „N”.
D N „Gavrilescu, din nuvela La ţigănci de Mircea Eliade, este un mare artist, un pianist
foarte
cunoscut?”;
D N „Tema nuvelei La ţigănci de Mircea Eliade este alegoria morţii?”;

 personaj principal;
 ins ratat, tipul antieroului - specific pentru proza modernă;
 Gavrilescu: „Sunt cam distrat. Am fire de artist…”; „Pentru păcatele mele am ajuns profesor de
pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură”.
 Hildegard: „Întotdeauna ai fost distrat”. „Ai rămas acelaşi.(…) Ţi-e frică”.
 obscur profesor de muzică, banal artist ratat, intră într-un univers paralel pe care-l consideră
„normal”, refuzând să creadă în caracterul excepţional al întâmplărilor prin care trece;
 La ţigănci el îşi aminteşte momentul când şi-a ratat şansa la fericire, când a renunţat la marea
sa dragoste, Hildegard.
 La ţigănci el, de fapt, începe călătoria spre moarte, văzută ca un labirint (casa cu multe
încăperi, încăperea cu pereţi care se rotesc, draperii, covoare).
 Gavrilescu intră într-un joc de-a v-aţi ascunselea. Cade, umblă dezbrăcat.
  Îşi vede într-o oglindă faţa şi corpul descărnat (motivul strigoiului).
 Gavrilescu descoperă fericirea pierdută (iubire+ muzică) doar prin moarte.
Item 7
„Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine ale personajelor din
coloana A, litera care corespunde simbolului pe care îl reprezintă fiecare”:
A. B.
................1. Baba A. „Orfeu decăzut”
................2. Birjarul B. Cerber
................3. Hildegard C. Caron
................4. Gavrilescu D. Beatrice

Metoda cubului:
ANALIZEAZĂ
structura şi
compoziţia
nuvelei
La ţigănci,
de M. Eliade!
COMPARĂ
ASOCIAZĂ ARGUMENTEAZĂ
DESCRIE nuvela fiecare personaj faptul că
semnele intrării în La ţigănci, de cu un simbol
moarte M. Eliade cu mitologic sau literar La ţigănci,
din nuvela balada Mioriţa şi (fetele, baba, birjarul, de M. Eliade
La ţigănci ! basmul Tinereţe Gavrilescu, este o
fără bătrâneţe… ! Hildegard!
nuvelă!
APLICĂ
noţiunile deja
cunoscute
pentru a încadra
nuvela La
ţigănci într-un
anumit gen
literar!

8. Motive şi simboluri:
 Bucureştiul=locul copilăriei şi adolescenţei scriitorului; în exil, are nostalgia oraşului natal,
care devine locul în care se petrec întâmplările din nuvelele şi romanele sale.
 Motivul labirintului=motivul bordeiului=simbol al trecerii dinspre viaţă spre moarte fără să ştii;
iniţierea în riturile morţii; nu e un loc al plăcerilor, cum se bănuia, ci locul unor ritualuri
esoterice (ghicitul, cafeaua, hora), a căror semnificaţie nu o înţelege, un labirint. Semnifică
ieşirea din profan şi intrarea în spaţiul mitic.
 Motivul cifrei 3 şi al multiplului de 3: 12, 18 (ore, ani, probe, adrese): strada Preoteselor nr.
18. (Preotesele=vestalele care întreţineau focul sacru în templul zeiţei Vesta);
 Drumul parcurs de 3 ori de săptămână=purificare pentru o călătorie în Infern, Purgatoriu,
Paradis;
 cele 3 lecţii de pian=300 de lei;
  baba îi cere 300 de lei (costul a 3 lecţii de pian)=vămile;
 3 fete;
 12 ani a lipsit Gavrilescu de acasă, deşi el credea că a lipsit doar de la 3 după-amiaza la 9
seara;
 7 uşi, 3 bătăi;
 motivul căldurii=poate provoca stări halucinatorii sau amnezie (pierdere a memoriei);
 laitmotiv: colonelul Lawrence;
 motivul interdicţiei: baba îl sfătuieşte să nu bea prea multă cafea (aluzie la apa mortului);
 Personajele care apar în spaţiul ireal (bordeiul) pot fi considerate întruchipări artistice ale
unor mituri străvechi devenite simboluri:
 baba=Cerber=câine cu 3 capete care păzeşte intrarea în Infern (grădina ţigăncilor=
Infern=lume a morţilor);
 3 fete=ovreică, grecoaică, ţigancă:
 ţiganca=simpatia lui Eliade pentru India, pentru yoga;
 evreica=simbolizează cultura specifică Vechiului Testament;
 grecoaica=sugerează marea filosofie greacă sau creştinismul ortodox.
 parcele(greci)=zeiţele care torc firele destinului. Când firul se rupe se sfârşeşte şi viaţa
omului;
 ursitoarele româneşti (A treia noapte de la naşterea copilului veneau Ursitoarele, zeiţe ale
destinului. Aşteptate cu masa încărcată cu ofrande şi obiecte cu valoare simbolică, Ursitoarle
cântau la căpătâiul copilului. Ele sunt asemuite cu 3 zâne surori care, în timp ce urzesc, torc
firul vieţii: prima ţine la brâu furca; a II-a ţine fusul; a III-a taie cu foarfecele firul vieţii.)
 Iele=divinităti ale mitologiei româneşti. Cel care se prinde în hora ielelor este sortit morţii
(Gavrilescu se prinde în hora fetelor) sau înnebuneşte.
 proba ghicitului= probă a iniţierii;
SV: Visul lui Gavrilescu= încearcă să le găsească pe fete. Trece prin camere ciudate. Se luptă cu o
draperie ciudată, în care e înfăşurat ca într-un giulgiu (aluzie la moartea clinică).
SV: Încercarea lui Gavrilescu de a-şi recupera servieta cu partituri. Obsesii: portofelul, căldura,
colonelul Lawrence.
SVI: punctul culminant=acasă. De 12 ani Elsa plecase în Germania. (12 ani=un ciclu zodiacal asiatic,
s-a purificat→ trece la un alt stadiu de existenţă).
SVII:
 drumul de acasă „la ţigănci;
 motivul nopţii; miroase a regina nopţii;
 motivul luntraşului Caron=birjarul=fost dricar îl duce pe lângă biserică (ultimul drum înainte de
înmormântare);
SVIII:
 Intrarea pentru totdeauna „la ţigănci”=unde nu se schimbase nimic. Aici timpul se opreşte (ora
3)=ca în spaţiul unde Făt-Frumos găseşte tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte.
 Baba=Cerber;
  Taxa=vama=100 de lei;
 7 uşi+3 bătăi în uşă;
 Hildegard=o nouă Beatrice (iubita moartă de foarte tânără a lui Dante Alighieri, autorul
celebrei Divina comedie), care îşi însoţeşte iubitul prin Paradis.
 Motivul vieţii ca vis: „Toţi visăm, spuse. Aşa începe. Ca într-un vis…”;
 Motivul călătoriei=marea trecere spre moarte (pădure)= traseu iniţiatic, de la:
 Real (călătoria cu tramvaiul)→Ireal (la ţigănci)→Real (la Otilia +acasă)→Ireal (la ţigănci).
9. Concluzie: Gavrilescu, un individ comun, intră fără voia lui în situaţii anormale în care nu vrea
să creadă.
Modul lui de a se apăra de aceste situaţii neobişnuite este acţiunea de a povesti (a
imagina).
Eugen Simion: redescoperirea miturilor: Gavrilescu: „…pianist, el trăieşte pe alt portativ
(plan) al existenţei. Arta este orgoliul şi, totodată, forma lui de apărare”.
V. Asigurarea feed-backului
Se reia rapid planul de discuţie, pentru a descoperi dacă au fost atinse toate
obiectivele popuse la începutul lecţiei.
Item 8
Completând corect rebusul, pe coloana de la A la B veţi descoperi numele personajului
principal din nuvela La ţigănci de Mircea Eliade.

A
1.
2
.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
.
B
1. Unde se află casele ţigăncilor? Într-o ...................... .
2. Cele trei fete pot să le simbolizeze pe ......................................, care a treia noapte de la
naşterea copilului veneau la căpătâiul lui să-i ursească destinul.
3. Cele 300 de lei au menirea de a plăti .................. .
4. Birjarul este simbolul luntraşului ..................... .
5. Divinităţi ale mitologiei româneşti (cel care se prinde în hora lor înnebuneşte sau moare).
6. Perdeaua din bordeiul ţigănciloor îl înfăşoară pe Gavrilescu ca într-un ................. .
7. Câine cu trei capete care păzeşte intrarea în Infern.
8. Numele soţiei lui Gavrilescu.
9. Cele trei fete pot să le simbolizeze şi pe ............................, zeiţele greceşti care torc firele
destinului. Când firul se rupe se sfârşeşte şi viaţa omului.
10. Acţiunea are loc în oraşul ...................................., locul copilăriei şi adolescenţei scriitorului.
Total: 1 p
(0,10X10)
V. Evaluarea formativă a activităţii elevilor
Se face prin aprecieri sau note.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului:

Pentru a face legătura cu unitatea de învăţare care urmează, elevii vor rezuma în
jumătate de pagină ideile despre conceptul de fantastic, aşa cum este prezentat el în manual,
la pagina 178. Vor încerca să explice, folosind aceste informaţii, de ce nuvela La ţigănci poate
fi integrată şi în tema iubirii şi în tema LUMI FANTASTICE (în 10 rânduri).