Sunteți pe pagina 1din 18

bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu


NICK YAPP [i-a petrecut prima noapte în Fran]a într-o [ur\
cu fân de lâng\ docurile din Calais, în 1961. De atunci, s-a
îndr\gostit de francezi, de muzica lor, de vinul lor [i de cele
cincisprezece specii autohtone de ceap\. Când st\ la o
mas\ pe terasa unei cafenele dintr-un or\[el de provincie,
într-o zi însorit\, cu nervii r\scoli]i de cea dintâi înghi]itur\
de cafea fierbinte, are sentimentul c\, nu [tiu cum, dar via]a
sa reprezint\ un succes. Când vede nota [i cât îl cost\ suc-
cesul, o parte din euforie se evapor\ – dar a doua zi se a[az\
la aceea[i mas\. A fost profesor, îns\ a reu[it s\ evadeze,
devenind scriitor [i comentator radio. În visurile sale, locu-
ie[te într-o splendid\ vil\ basc\, pe faleza stâncoas\ la sud
de Biarritz. Realitatea apartamentului din sud-estul Londrei
este îns\ mai modest\.

MICHAEL SYRETT, francez din partea mamei, a studiat la Paris


[i viziteaz\ Fran]a cu regularitate, în calitate de corespon-
dent pe probleme economice, conferen]iar [i jurnalist. S-a
afirmat în cercurile de afaceri elogiind stilul des\vâr[it în care
vinul Nuits St. George coabiteaz\ seduc\tor cu microbes de
pe fromage, realizând en passant o profund\ evaluare inte-
lectual\ a pateului de fois gras. Cea mai rafinat\ dintre pl\-
cerile vie]ii, desigur, întrucât, francez în suflet [i sim]ire, ridic\
hrana la rangul de experien]\ spiritual\.
Traducere din limba englez\
MIHAI MOROIU
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


YAPP, NICK
Ghidul xenofobului - Francezii / Nick Yapp, Michael
Syrett ; trad.: Mihai Moroiu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92087-3-1

I. Syrett, Michael
II. Moroiu, Mihai (trad.)

821.111-4=135.1

Nick Yapp, Michel Syrett


THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE FRENCH

© Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Ana ANTONESCU


Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.


Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,


f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-3-1
„… Francezii consider\ c\ tot ceea ce fac este extraordi-
nar, iar oamenii de stat francezi, din Rena[tere pân\ la
de Gaulle, [i apoi Chirac, au asemuit Fran]a cu o lumin\
c\l\uzitoare.“
Francezii sunt în num\r de 64 de milioane – în compara]ie
cu 45 de milioane spanioli, 62 de milioane englezi, 59 de
milioane italieni, 82 de milioane germani [i 306 milioane
americani.
Um or

Înc\ din zilele de început ale cinematogra-


fiei, francezii au fost mari admiratori ai umo-
rului cu înc\rc\tur\ fizic\ [i s-au dat `n vânt
dup\ clovni. I-au adoptat pe Buster Keaton [i
Jerry Lewis [i l-au adorat pe Jacques Tati. {i
ast\zi, umorul francez crede `n tot ce se trece
cu vederea [i, `n egal\ m\sur\, `n tot ce se
spune deschis, `n observa]ia autoironic\ [i au-
tocritic\ [i mai pu]in `n refugiul prin fantezii
exuberante [i excentrice. Iar când atac\ umorul
verbal, o fac piezi[, cu aceea[i subtilitate pe
care o inoculeaz\ [i în amor, doar c\ la urm\ se
râde mai bine.
Pantomima, devenit\ faimoas\ gra]ie lui Mar-
cel Marceau, este [i ast\zi de rigueur. În zonele
pietonale din toat\ ]ara, tineri [i tinere mimeaz\

Ghidul xenofobu 71
lui. Francezii
c\ monteaz\ [ezlonguri, c\ sunt prin[i într-un
sistem de u[i rotative, c\ transport\ panouri mari
de sticl\ `n b\taia vântului. {i nimeni nu a des-
coperit înc\ de ce.
Cult ur \

Fiecare francez – sau fiecare fran]uzoaic\ –


este sincer încredin]at c\ Fran]a a dat mereu
tonul [i a fost deschiz\toare de drumuri în
cultur\ – pictur\, literatur\, sculptur\, cine-
ma, muzic\, pantomim\, teatru, balet [i duel
matinal.
{i s-ar putea prea bine s\ aib\ dreptate, de-
oarece au [tiut întotdeauna cum s\ pun\ bana-
lul într-o excep]ional\ lumin\ artistic\: de la
strad\ la cafenele, pân\ la lectur\. Din casele lor
poate lipse[te ceva din splendoarea [i entuzias-
mul englezilor [i al americanilor (interior, cât [i
exterior), dar sunt ferici]i s\ fie judeca]i dup\
c\r]ile din biblioteci, dup\ tablourile de pe pere]i
[i discurile din fonoteci.

Ghidul xenofobu 73
lui. Francezii
Poporul francez se lupt\, pl\nuie[te [i se
antreneaz\ în vederea demonstr\rii largului
lor orizont intelectual. Când era pre[edinte al
Fran]ei, Giscard d’Estaing [i-a f\cut timp s\ par-
ticipe la o dezbatere literar\ televizat\ consa-
crat\ operei lui Guy de Maupassant. De[i se
confrunta, ca de obicei, cu cel pu]in cinci-[ase
crize politice, pre[edintele s-a pus repede la
punct cu subiectul [i a ap\rut în emisiune afa-
bil, calm [i (cel mai important) erudit. Rezulta-
tul str\daniei nu a fost c\derea guvernului, ci
consolidarea pozi]iei sale [i lichidarea stocului
de volume ale lui Maupassant în întreaga ]ar\.
Cultura francez\ reprezint\ gloria Fran]ei.
În evenimentele din 1968, în prag de revolu-
]ie, cele dintâi ]inte ale muncitorilor [i studen-
]ilor parizieni au fost Odéon Théâtre, Opéra
Comique [i Ecole des Beaux Arts, francezii
considerând c\, odat\ ocupate în\l]imile cul-
turale, e[ti invulnerabil. Ciocnirile dintre inte-
lectualii francezi sunt caracterizate de tot
dinamismul febril al unui meci de box, dar f\r\
v\rsare de sânge.

74 P, MICHEL SYRETT
NICK YAP
CINEMA

Chiar dac\ francezii fac o art\ din via]a de zi


cu zi, `n art\ nu g\se[ti nimic mai mult decât
via]a de zi cu zi.
În zeci de filme fran]uze[ti exist\ doar o
mân\ de oameni (plictisi]i, singuri, gelo[i, ne-
buni, r\t\ci]i – dar plictisi]ii reprezint\ majorita-
tea) care stau nesfâr[it la mas\, în t\cere. În
mâna oric\ror altor produc\tori de film, aseme-
nea œuvres ar fi lipsite de orice valoare, dar, nu
se [tie cum, francezilor le iese capodopera din
banalitate. ~ntâi se merge la cinematograf [i apoi
la restaurant, pentru dezbateri [i compara]ii cu
via]a de zi cu zi, r\mânând, desigur, discutabil
dac\ fenomenul are vreo ra]iune proprie.
Celelalte genuri majore ale cinematografiei
franceze r\mân comediile [i policier-urile. Cele
dintâi sunt luminoase [i cu adev\rat comice, c\ci
francezii au în spate o îndelungat\ tradi]ie a
clovneriilor. Celelalte, `n schimb, sunt sumbre
[i fioroase.
Francezii au privit mereu cu cea mai mare se-
riozitate industria lor cinematografic\. În 1940,
oficialit\]ile de la Vichy f\ceau urm\toarea

Ghidul xenofobu 75
lui. Francezii
declara]ie: „Dac\ am pierdut r\zboiul, cauza este
Quai des Brumes“, f\când referire la genul de
melodram\ din anii treizeci, cu Jean Gabin [i
Michele Morgan în rolurile principale, despre
un dezertor care salveaz\ o tân\r\ din ghearele
unei bande de r\uf\c\tori, cu un sfâr[it neferi-
cit, dar adorat de pasiona]ii francezi.
Tot ei au inventat [i no]iunea de director de
film în calitate de auteur, mai exact cel care im-
pune imaginea sa despre lume asupra filmului
[i imaginea sa despre film asupra lumii. {i au
impus, [i au în\l]at, con[tiin]a cinematografu-
lui ca art\, prin intermediul bine cunoscutei re-
viste Cahiers du Cinéma, cu articolele sale de un
ridicat nivel intelectual, greu de citit, dar n\s-
c\toare de dezbateri.

TELEVIZIUNE {I RADIO

Pe vremuri, cele mai tari momente de la tele-


viziunea francez\ erau frecventele îndemnuri
adresate de generalul de Gaulle concet\]enilor
s\i: s\ se calmeze, s\ se duc\ acas\ [i s\ lase totul
în seama lui. Nimeni nu s-a mai folosit de atunci

76 P, MICHEL SYRETT
NICK YAP
cu atâta îndemânare de televiziune, care ast\zi
este important\ numai pentru faptul c\ prezint\
[tirile (prin care francezii în]eleg ce se petrece în
Fran]a [i/sau ce fac francezii în alte p\r]i), sport
(Tour de France, echipa de rugby a Fran]ei,
cursele de la Chantilly) [i filme fran]uze[ti vechi.
Canalul Arte, colaborare franco-german\, ofer\
documentare de valoare. În rest, o puzderie de
emisiuni-concurs. Un adev\rat reper l-a repre-
zentat Bouillon de culture, emisiune de dialoguri
pe teme de literatur\ [i art\, care a atras mili-
oane de telespectatori, vreme de dou\zeci [i cinci
de ani, `ntrerupt\ `ns\ `n 2002, de[i subiectele
sunt în continuare abordate. Ideile au în Fran]a
o mare longevitate.
Problema televiziunii este c\ îi ]ine pe oameni
acas\, `ntr-o dezbatere limitat\ la membrii fami-
liei. Francezii mai în vârst\ prefer\ s\ mearg\ la
bistro (unde se urm\resc în special transmisiuni
sportive), la restaurant sau la prieteni.
Radioul francez ofer\ posturi pop [i posturi
locale [i posturi nostalgice [i posturi de muzic\
serioas\ [i posturi de sport [i [tiri [i posturi cu
escrocherii prin telefon, dar niciunul care s\ fie

Ghidul xenofobu 77
lui. Francezii
urm\rit la fel de consecvent ca, spre exemplu,
Radio 4 al BBC în Marea Britanie.
Unul dintre pu]inele programe de radio cu o
uria[\ popularitate este acela la care prezenta-
torul sun\ diferite persoane, în speran]a de a le
surprinde în situa]ii bizare [i penibile. O form\
de voyeurisme radiofonic, acesta ofer\ subiecte
potrivite pentru dezbatere, având în vedere c\
francezii sunt obseda]i de toate aspectele com-
portamentului uman. Dincolo de asta, radioul
francez vireaz\ spre radioul american în formele
sale de cea mai proast\ calitate. Francezul îl uti-
lizeaz\ mai ales ca fundal, `n ma[in\, `ntre ser-
viciu [i cas\, sau invers.

MUZIC|

~n a[teptarea stabilirii leg\turii, la un telefon


din Fran]a nu vei fi pus s\ ascul]i nici The Enter-
tainer al lui Scott Joplin [i nici Le quattro stagioni
de Vivaldi, interpretate la sintetizator, ci jazz
modern adev\rat.
Francezii au reu[it s\ r\mân\ conecta]i la mu-
zica lor tradi]ional\. Chiar dac\ te afli în Fran]a

78 P, MICHEL SYRETT
NICK YAP
numai de câteva minute, ai toate [ansele s\ auzi
acordurile de saxofon soprano, acordeon, vi-
oar\, chitar\ [i baterie – ansamblul fran]uzesc
clasic. Lumea larg\ s-a putut l\sa cucerit\ de ar-
moniile din Marea Britanie [i Statele Unite, dar
nu [i Fran]a.
Se ascult\ în continuare povestea unui tân\r
[i a unei tinere, prim\vara, în parc, într-o tr\-
sur\, îndr\gosti]i, exact ca acum o sut\ de ani.
To]i interpre]ii francezi se exprim\ în vibrato,
iar fiecare pies\ fran]uzeasc\ exist\ nu numai
prin muzic\, ci [i prin intensitatea dramatic\.

LITERATUR|

Francezii î[i construiesc un nume de glorie


din literatura [i poezia lor care fac risip\ de
cuvinte. Îl admir\ în mod special pe Proust (ro-
mancier [i maniaco-depresiv), Voltaire (filan-
trop [i pu[c\ria[), Verlaine (poet [i depravat),
Molière (autor de comedii c\ruia i s-a refuzat
slujba de înmormântare) [i Flaubert (romancier
[i perfec]ionist, care avea nevoie de ore [i zile
pentru a scrie o singur\ propozi]ie, în c\utarea

Ghidul xenofobu 79
lui. Francezii
cuvântului potrivit). Îi mai admir\ pe Baude-
laire, Racine, Hugo, Dumas (père et fils), Rabe-
lais, Pagnol [i aproape pe oricine a scris în
limba francez\.
Cititorii de Proust descoper\ cu trud\ ideea
c\ mintea este o aglomerare de amintiri [i c\ ne
tr\im via]a ca servitori ai acestora, indiferent cu
cât\ str\[nicie le-am pune sub lac\t. Într-o scen\
un personaj, care are o aventur\ nepermis\, se
afl\ într-o camer\ de hotel, tamponându-[i bu-
zele cu un prosop, a c\rui prospe]ime îi amin-
te[te de copil\rie [i de un prosop asem\n\tor.
Într-o alt\ scen\, îi scap\ linguri]a, iar rezonan]a
metalului lovit de cea[c\ îi evoc\ exact clopotul
din gr\dina casei lui de var\.
Un perfect spirit francez – atingere, miros [i
sunet care deschide z\vorul trecutului [i reînvie
amintiri vechi de cincizeci de ani. Dar, din nefe-
ricire, Proust a avut nevoie de dou\sprezece to-
muri pentru a-l reda [i înc\ nu a ap\rut nimeni
care s\ g\seasc\ o solu]ie satisf\c\toare pentru
traducerea în limba englez\ a primei propozi]ii
din primul volum.
Francezii sunt admiratori fideli [i de bande des-
sinée, reviste minunate care povestesc aventurile

80 P, MICHEL SYRETT
NICK YAP
lui Asterix, Tintin, Lucky Luke & Co, form\ li-
terar\ pe care au ridicat-o la statutul de form\
artistic\ de sine st\t\toare. Numai în acest do-
meniu au renun]at la limitele pe care altfel le
impun cu stricte]e limbii lor literare [i o colo-
reaz\ `n expresii comice [i colocviale, ca [i cum
ar încerca s\ profite de ocazie pentru a se de-
lecta cu toate bun\t\]ile de care nu se pot atinge
în alt\ parte. Cititorii lui Asterix descoper\ f\r\
efort rasismul atavic al francezilor iubitori de
benzi desenate, care sus]in c\ Fran]a este buri-
cul p\mântului.

ZIARE {I PARIS MATCH

Francezii dispun de un mare num\r de ziare


regionale [i de mai multe cotidiane na]ionale –
unul pentru extrema dreapt\, unul pentru ex-
trema stâng\, unul pentru dreapta centrului
dreapta, unul pentru stânga centrului dreapta [i
a[a mai departe.
Ei consider\ c\ ziarele trebuie s\ con]in\
mai degrab\ text decât imagini, informa]ii mai
degrab\ decât reclame, chestiuni serioase mai

Ghidul xenofobu 81
lui. Francezii
degrab\ decât frivolit\]i. Dar via]a trebuie s\ fie
bine echilibrat\. Francezii au fost întotdeauna
cei mai buni acroba]i pe sârm\ ai lumii, a[a c\
au benzile lor desenate [i s\pt\mânalul lor sati-
ric Canard Enchaîné, care ridiculizeaz\ establish-
ment-ul, la fel ca The Onion în America, Private
Eye în Marea Britanie.
Mai au Paris Match, mai mult o institu]ie decât
o revist\, pe care o iubesc deoarece confirm\ tot
ceea ce doresc ei s\ cread\ despre ei: c\ sunt
elegan]i, frumo[i, de[tep]i, înzestra]i artistic [i
mereu în luminile rampei. {i nici nu dezv\luie
gre[elile, fisurile, erorile sau sl\biciunile Fran]ei.
Dac\ un sondaj din Paris Match arat\ c\ 71% din
cititori cred c\ francezii sunt rasi[ti, pu]ini sunt
[oca]i. Nu se pune întrebarea dac\ moral este un
rezultat bun sau prost, este un rezultat fran]u-
zesc, [i doar asta conteaz\.
Paris Match demonstreaz\ c\ restul lumii se
afl\ `n ariergarda francezilor, urmându-i în mod\,
cinema, literatur\, politic\, design, tehnologie,
transport, urbanism [i utilizarea usturoiului. De
aceea a [i supravie]uit masacrului provocat de
televiziune, când Picture Post [i altele asemenea
au dat faliment.

82 P, MICHEL SYRETT
NICK YAP
Ca s\ reu[e[ti în Marea Britanie, trebuie s\ fii
ca germanii. Ca s\ reu[e[ti în Germania, trebuie
s\ fii ca americanii. Ca s\ reu[e[ti în America,
trebuie s\ fii ca japonezii. Ca s\ reu[e[ti în Fran]a,
trebuie s\ fii ca francezii.
Paris Match este exact ca francezii.