bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

 BENJAMIN NICHOLAUS OLIVER XAVER BARKOW este ger-
man din vechea gard\. N\scut la Berlin `n 1956, [i-a irosit
tinere]ea militând pentru construirea unui zid de-a curme-
zi[ul ora[ului, `ntrucât nu suferea modul `n care sociali[tii
`[i atârnau rufele la uscat.
Odat\ rezolvat\ problema, s-a mutat la Hamburg, dar,
constatând cât\ ordine domne[te, s-a `ndreptat rapid spre
Londra, mul]umit. Ceea ce a descoperit acolo l-a `ngrozit [i
l-a fascinat atât de profund, `ncât e pu]in probabil c\ va mai
pleca vreodat\. Dup\ o adolescen]\ furtunoas\ [i ap\sat\
de Angst, a studiat [tiin]e umaniste (`n speran]a de[art\ c\
se va lipi ceva de el).
De[i sufer\ cronic de Kreislaufstörung, pe care niciun tra-
tament homeopat nu a reu[it s\ o vindece pân\ `n prezent,
continu\ s\ lupte, `n speran]a c\, `ntr-o bun\ zi, va `n]elege
de ce nimeni nu-l `n]elege; [i atunci `[i va scoate Seele de la
amanet, se va retrage `n mun]i [i va `ncepe, `n sfâr[it, pro-
iectul lui preferat, Wagner, versiunea musical.

STEFAN ZEIDENITZ este descendent al unei vechi familii

germane de anglofili, care din p\cate a ratat cea din urm\
barc\ saxon\ cu destina]ia Britania cu aproximativ o mie
cinci sute de ani.
A compensat acest e[ec prin abordarea studiilor extrem
orientale [i promovarea culturii japoneze `n Anglia, a cul-
turii engleze `n Germania [i a culturii germane `n Japonia.
~n consecin]\, sim]ul s\u de orientare este u[or dezorientat.
Ca un adev\rat german, `n Anglia [i-a dat seama de su-
perioritatea lui indiscutabil\, dar asta `nc\ nu i-a afectat
temperamentul teuton. Persevereaz\ `ns\.
Traducere din limba englez\
MIHAI MOROIU

NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

ZEIDENITZ, STEFAN
Ghidul xenofobului - Germanii / Stefan Zeidenitz, Ben Barkow ;
trad.: Mihai Moroiu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92087-4-8

I. Barkow, Ben
II. Moroiu, Mihai (trad.)

821.111-4=135.1

Stefan Zeidenitz, Ben Barkow

THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE GERMANS

© Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Dana MOROIU

Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,

f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-4-8
 GE

M
R

ANI
I

Germania reunificat\ are 82,4 milioane de locuitori – `n

compara]ie cu 5 milioane danezi, 7,5 milioane elve]ieni,
8 milioane austrieci, 10 milioane cehi, 10 milioane belgi-
eni, 15 milioane olandezi, 38 de milioane polonezi, 62 de
milioane englezi, 64 de milioane francezi [i 306 milioane
americani.

Germania este aproape de trei ori mai mare decât Anglia,

iar suprafa]a ei intr\ o dat\ [i jum\tate `n cea a Fran]ei.
 Na]ion ali s m [ i i dent i t a t e

A FI PREVENIT SAU ~N CAZUL CEL MAI… DE CÂRNAT 1

Considera]i, potrivit tradi]iei, o na]iune de

robo]i cu capul p\trat, a c\ror limb\ aduce
aminte de zgomotul de canalizare, ale c\ror
ma[ini le bat pe toate celelalte [i a c\ror echip\
de fotbal câ[tig\ aproape toate meciurile, s-ar
zice c\ germanii sunt invulnerabili.
Dar `n spatele fa]adei descoperi o na]iune in-
contestabil nesigur\ de sine: nu [tie unde se
g\se[te, `ncotro se `ndreapt\, nu [tie nici m\car
cum de a ajuns acolo. ~n c\utarea refugiului din
fa]a incertitudinilor lume[ti, se bizuie pe de o

1
~n orig., joc de cuvinte, Wurst Case Scenario, wurst („câr-
nat“ `n germ.) `n loc de worst („cel mai r\u“) (n. tr.).

Ghidul xenofobu 7
lui. Germanii
parte pe ordine [i pe sistem, pe stat [i pe Banca
Central\ European\; pe de alta, se retrage `n apre-
hensiune sufleteasc\, Angst1, `n psihanaliz\ [i `n
cultur\ sofisticat\.
Nimic din aceast\ stare de anxietate nu tre-
buie luat `n derâdere; umorul este o categorie dis-
tinct\, care trebuie privit\ cu toat\ seriozitatea.
Pentru germani, via]a este alc\tuit\ din dou\
jum\t\]i: cea public\ [i cea privat\. Sfera public\
sau oficial\, a joburilor, a afacerilor [i a biro-
cra]iei difer\ radical de cea privat\, a familiei, a
prietenilor, a micilor pasiuni [i a vacan]elor.
Ceea ce i se potrive[te uneia este total incom-
patibil celeilalte. ~n public, decen]a [i lipsa de
haz sunt la ordinea zilei. ~n particular, abund\
excentricitatea `n costum de trening.
Ca str\in, vei `ntâlni, aproape prin defini]ie,
mai `ntâi Germania public\, dincolo de care s-ar
putea s\ nu mai vezi nimic. Ceea ce explic\ `ntru
câtva reputa]ia pe care [i-au f\cut-o `n str\in\-
tate. {iruri nesfâr[ite de cârna]i plutind pe toren]i
de bere. Ca s\ nu mai vorbim despre compe-
ten]a `n domeniul bancar. {i despre organizare.

1
Team\, anxietate (n. tr.).

8 ITZ,
BEN BARKOW
STEFAN ZEIDEN
 Acum, când consolidarea german\ a devenit
o realitate, pân\ [i cei care nu sunt xenofobi se
tem de viitor. Germanii, la rândul lor, nu se spe-
rie `ntr-atât de str\ini, cât de orice ]ar\ str\in\
care `[i face o impresie proast\ despre ei. For]a
industrial\ [i financiar\ a Germaniei poate trezi
agitata con[tiin]\ na]ional\. Nu cumva devenim
arogan]i? Nu cumva ne sl\be[te toleran]a? Nu
cumva ne-am `nscris pe panta alunecoas\ care
ar putea s\ ne `ntoarc\ `n zilele rele, de de-
mult? Nu exist\ r\spunsuri ferme la toate aces-
tea, dar germanii, nevroticii Europei, le caut\
cu `ndârjire.
Experien]a i-a `nv\]at `ns\ c\ nu exist\ niciun
viitor `n afara comunit\]ii na]iunilor. Nicio alt\
]ar\ nu dezvolt\ un sentiment mai acut al impor-
tan]ei pe care o are buna `n]elegere cu celelalte po-
poare. Toleran]a nu e doar o virtute, ci o datorie.

CUM ~I V|D AL}II PE EI

Sentimentele trezite de germani altor na-

]iuni oscileaz\ `ntre admira]ie [i team\. Se
consider\ c\ ar fi eficien]i, obseda]i de propria

Ghidul xenofobu 9
lui. Germanii
persoan\ [i despotici, f\r\ egal la finan]e [i la
fabricarea de bunuri.
Britanicii ar putea tr\i cu impresia c\ germanii
nu sunt suficient de rezerva]i [i de hot\râ]i,
tr\s\turi care ]in de buna-cuviin]\. Dar au apre-
ciat `ntotdeauna foarte mult inteligen]a [i meti-
culozitatea german\, imaginându-[i, cumva, c\,
dintre to]i europenii, germanii s-ar asem\na cel
mai mult cu ei. Aceast\ stranie iluzie provine, pro-
babil, din faptul c\ atâ]ia germani s-au urcat pe
tronul britanic sau l-au manevrat din culise. ~n rea-
litate, germanii se deosebesc radical de britanici,
neexistând diferen]\ mai mare `ntre dou\ na]iuni.
S\ lu\m cel mai evident exemplu: identitatea
na]ional\ britanic\ s-a `ntemeiat undeva, `n pe-
rioada invaziei romane [i, `n pofida unor ezit\ri
`ntâmpl\toare, de atunci nimeni nu a mai sim]it
nevoia s\-[i pun\ `ntreb\ri. Germania, pe de alt\
parte, a devenit na]iune `n anii 1870, când a fost
cucerit\ din interior, de Bismarck, Cancelarul de
Fier al Prusiei. Mai to]i germanii pun `n continuare
mare pre] pe loialitatea regional\ [i, chiar [i `n pre-
zent, calitatea de a fi german este plasat\ pe un
biet loc trei, ei declarându-se, spre exemplu, `n
primul rând [vabi [i `n al doilea, europeni.

10 ITZ,
BEN BARKOW
STEFAN ZEIDEN
 Francezii `i privesc pe germani cu ne`ncredere
[i cu oarecare aversiune, `ncercând s\-i ]in\ la
respect printr-o strâns\ prietenie. Italienii sunt
consterna]i de capacitatea germanilor de a re-
zolva totul f\r\ s\ mituiasc\ pe nimeni, dar `i
consider\ complet lipsi]i de stil.
Pentru austrieci, germanii buni sunt cei afla]i
cât mai departe, preferabil dincolo de Atlantic,
sau chiar [i mai departe. Recunoscând c\ exist\
o afinitate cultural\ `ntre Viena [i Berlin, consi-
der\ c\ nu exist\ nicio leg\tur\ cu vecinii lor
apropia]i, bavarezii.
Elve]ienii apreciaz\ c\ germanii au, `n general,
o atitudine corect\, dar ar fi preferabil s\ se mai
str\duiasc\ (`n Elve]ia ai putea fi amendat pen-
tru c\ ]i-ai pus gunoiul `ntr-un sac de plastic de
culoare nepotrivit\, `n Germania, `n schimb, e[ti
penalizat doar dac\ nu folose[ti un sac de plastic).

CUM ~I V|D EI PE AL}II

Germanii `i ador\, `n general, pe britanici, sufe-

rind `n trecut din cauza iubirii lor ne`mp\rt\[ite.
Marea Britanie era modelul absolut, prin realiz\rile

Ghidul xenofobu 11
lui. Germanii
ei uimitoare `n domeniul politic, social, indus-
trial [i tehnologic. Germanii `i consider\ pe en-
glezi foarte simpatici [i `n bun\ m\sur\ inofensivi.
Aproape ca ni[te germani.
~i admir\ pe americani pentru pragmatismul
lor comod (negerman) [i `i antipatizeaz\ pentru
superficialitate (negerman\). Pentru germani,
Statele Unite sunt directorul [colii na]iunilor,
motiv pentru care le acord\ respectul cuvenit,
dar nu mereu [i afec]iune. Germanii cred cu t\rie
`n autoritate. „Dac\ [tii s\ ascul]i, `nseamn\ c\
[tii s\ fii st\pân“, spune una dintre zicalele lor.
~ntre germani [i italieni exist\ o strâns\ `n]e-
legere, ei având `n comun numeroase eveni-
mente istorice. Urmare a r\zboaielor, a invaziilor
[i a altor forme de turism, au dezvoltat o priete-
nie profund\ [i durabil\. Comorile de art\ ita-
liene, mâncarea [i plajele sunt apreciate f\r\
rezerve. Italia [i Germania mai sunt legate [i de
faptul c\ [i-au dobândit statutul na]ional `n se-
colul al XIX-lea [i `nc\ nu sunt pe deplin con-
vinse c\ a fost un lucru bun.
Francezii sunt admira]i pentru civiliza]ia so-
fisticat\ [i deplân[i pentru cultura lor inferioar\.
Galicii au spirit mai `nalt, dar germanii au suflet

12 ITZ,
BEN BARKOW
STEFAN ZEIDEN
mai profund. ~n ciuda acestui fapt, francofilia este
foarte r\spândit\ printre germani, mai ales `n rân-
dul celor de lâng\ grani]a comun\.
Ca un copil vis\tor, privind peste gard, ger-
manii invidiaz\ na]iunile mediteraneene pentru
atitudinea lor mai relaxat\, mo[tenirea cultu-
ral\ [i clima cald\. Dar numai atunci când sunt
`n concediu.
Singurul popor c\ruia germanii sunt dispu[i
s\-i recunoasc\ superioritatea incontestabil\ `n
ceea ce prive[te virtu]ile teutonice sunt elve]i-
enii. Niciun german nu le va contesta suprema-
]ia când este vorba despre ordine, punctualitate,
h\rnicie, cur\]enie [i meticulozitate. {i poate de
aceea nu s-au aflat niciodat\ `n r\zboi cu elve]ienii.

CUM SE V|D EI PE EI

~n general vorbind, germanii se consider\

oameni mode[ti [i destul de obi[nui]i. D\-le
bere, Wurst, pu]in\ Gemütlichkeit (tihn\) [i un
alt german cu care s\ poat\ face politic\ sau s\
se plâng\ de problemele vie]ii [i se vor declara
mul]umi]i. Nu sunt lacomi, nu se a[teapt\ s\

Ghidul xenofobu 13
lui. Germanii
primeasc\ nimic dac\ nu dau [i ei ceva `n
schimb, [i-[i pl\tesc facturile la timp. Un Volk
simplu, cinstit.
Le place s\ se considere romantici – nu dup\
tipicul mediteraneean, cu complimente me[te-
[ugite [i ciupit de fund, ci dup\ modelul ge-
niului furtunos. ~n fiecare german se afl\ un
strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi
prin codrii, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfrun-
tând imposibilul pentru a exprima inexprima-
bilul. Iat\ Marele Suflet German, pentru care
este esen]ial s\ se manifeste pregnant ori de
câte ori vine vorba despre Art\, Sensibilitate [i
Adev\r. ~n definitiv, chiar dac\ nu sunt cu totul
inventatorii mi[c\rii romantice (de[i o cred cu
t\rie), germanii au `nzestrat-o, cel pu]in, cu nu-
meroase texte filozofice adecvat de `ntorto-
cheate [i pline de complica]ii.
Se apreciaz\ pe sine, considerându-se harnici,
meticulo[i, disciplina]i, temeinici [i metodici. {i
bine educa]i, pân\ `n profunzime. Contrar cre-
din]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar
[tiu totul mai bine.

14 ITZ,
BEN BARKOW
STEFAN ZEIDEN
 RELA}II SPECIALE

~nainte de anii nou\zeci, to]i vest-germanii

urm\reau cu pasiune ideea reunific\rii celor
dou\ Germanii. Cum s\ des\vâr[im, se `ntrebau
`n suflet [i `ntre ei, `mplinirea ca na]iune atât
timp cât marele Geist (spirit) german este divi-
zat de un zid din beton?
Cu to]ii erau de acord c\ reunificarea repre-
zint\ o necesitate istoric\. De partea cealalt\
(drüben), nu a existat niciodat\ un asemenea con-
sens, pentru c\ acolo cet\]enii [i-ar fi dorit bu-
nurile de larg consum ale vecinilor, având `ns\
`ndoieli despre via]a `ntr-o societate f\r\ anga-
jament ideologic. Acum, odat\ unificarea reali-
zat\, vest-germanii au [i ei `ndoielile lor.
To]i Wessies (fo[tii vest-germani) [tiu c\ to]i
Ossies (fo[tii est-germani) sunt lene[i [i se v\i-
c\resc. To]i Ossies [tiu c\ to]i Wessies sunt cinici
[i f\]arnici. {i a[a au fost mereu.
Costurile ciment\rii a dou\ na]iuni nu sunt
mici, mai ales când una dintre ele (folosind ter-
minologia agen]ilor imobiliari) „trebuie tratat\
cu aten]ie“ [i prezint\ multe „elemente de epoc\“
[i „tr\s\turi originale“. Pentru a face fa]\ situa]iei,

Ghidul xenofobu 15
lui. Germanii
germanii au `nfiin]at Autoritatea de Proprietate
(Treuhand), care a devenit instantaneu cel mai
mare angajator din lume, ocupându-se de nou\
mii de firme, cu aproape dou\ milioane de hec-
tare de teren arabil [i o suprafa]\ comparabil\
de p\dure. Sarcina sa era s\ privatizeze cât mai
mult cu putin]\, iar restul s\ lichideze.
E inutil s\ mai spunem, dar activit\]ile des-
f\[urate de Treuhand au generat suspiciuni `n
rândul est-germanilor, care au avut senza]ia c\
bunurile lor economice fuseser\ scoase la mezat
la pre]uri de nimic, `n vreme ce ei erau trata]i ca
o popula]ie de mâna a doua. Tensiunea dintre
cele dou\ categorii de germani este palpabil\,
unii `ntrebându-se acum dac\, `n definitiv, reu-
nificarea a fost chiar o necesitate istoric\ [i dac\
nu cumva Zidul nu a fost coloana vertebral\ a
marelui Geist german, iar politicienii au fost prea
stupizi ca s\-[i dea seama.
Dup\ aproape dou\zeci de ani, reunificarea
[i-a pierdut din str\lucire. Majoritatea germani-
lor din Vest au sentimentul c\ Germania R\s\-
ritean\ este o groap\ f\r\ fund, care le `nghite
banii. ~n acela[i timp, unii est-germani consi-
der\ stagnarea partea cea mai important\ a

16 ITZ,
BEN BARKOW
STEFAN ZEIDEN
produsului na]ional brut [i c\, departe de a se
afla `ntr-o faz\ de tranzi]ie, ]ara lor s-a `nscris
definitiv `n e[alonul secund.
De la Schimbare [i pân\ `n prezent, germanii
au tr\it `n Angst mai mult ca niciodat\, iar cerce-
tarea sufletului a c\p\tat propor]ii epice. A[a c\
s-au angajat [i mai puternic `n idealurile Comu-
nit\]ii Europene, care ofer\ stabilitate dezordi-
nii din interior. ~n secret, unii `[i doresc s\ nu se
fi implicat niciodat\ `n aceast\ aventur\ [i tân-
jesc dup\ zilele de demult, când via]a p\rea sim-
pl\ [i-]i cuno[teai foarte bine du[manii.

CUM LE-AR PL|CEA S|-I CONSIDERE AL}II

Germanii `[i doresc cu ardoare s\ fie `n]ele[i

[i aprecia]i de ceilal]i, dar se mândresc `n tain\
c\ asta nu se va `ntâmpla niciodat\. La urma
urmei, cum ar putea cei din afar\ s\ `n]eleag\ un
popor atât de complex, de profund, de sensibil?
Ce pot s\ [tie despre lupta germanilor pentru
identitate [i despre spiritul german torturat, `n
c\utarea eliber\rii?

Ghidul xenofobu 17
lui. Germanii
 {i-ar dori s\ fie respecta]i pentru devotamen-
tul lor fa]\ de adev\r [i de cinste [i sunt surprin[i
c\ este uneori considerat lips\ de tact. Dar dac\
eu [tiu c\ nu e bine, nu e de datoria mea s\-]i
atrag aten]ia? Nu crezi c\ Adev\rul e mai im-
portant decât pref\c\toria? Ai prefera s\-]i spun
c\ m\ dau `n vânt dup\ c\ma[a sau dup\ haina
ta de sport oribil\? ~ns\ str\inii par s\ nu apre-
cieze asta.
Respingerea introspec]iei germane, pe motiv
c\ nu s-ar deosebi de contemplarea buricului,
este o dovad\ de superficialitate. Plângerile le-
gate de grosol\nia german\ arat\ totala lips\ de
`n]elegere. Germanii se consoleaz\ cu ideea c\
dedicarea unor cauze mai `nalte [i consecven]a
fa]\ de necesit\]ile eului interior `mping inevi-
tabil pe o cale gre[it\. Un bun german `[i poart\
Weltschmerz-ul (melancolia) la vedere [i nu se
simte deranjat când este gre[it `n]eles.
 C a r a c t er

IMPORTAN}A DE A FI ERNSTHAFT1

~n Germania, via]a e serioas\, la fel ca toate

celelalte lucruri. ~n afara Berlinului, nici m\car
umorul nu este considerat ceva de râs, iar dac\
]ii neap\rat s\ spui o glum\, trebuie s\ faci mai
`ntâi o cerere.
Germanii resping cu t\rie ceea ce este irele-
vant, frivol, accidental. Capacitatea de a face
descoperiri norocoase, din `ntâmplare, nu are
echivalent `n limba lor. Motivul: asemenea lu-
cruri nu sunt ernsthaft, serioase. Li se pare de ne-
conceput ([i de nedorit) ca o idee bun\ s\ vin\

1
Parafraz\ a titlului piesei lui G.B. Shaw, The Importance
of Being Earnest (n. tr.).

Ghidul xenofobu 19
lui. Germanii
din senin sau din partea unei persoane lipsite de
calificarea adecvat\. ~n general vorbind, germa-
nii prefer\ s\ se lipseasc\ de o inven]ie inge-
nioas\, decât s\ recunoasc\ esen]a `ntâmpl\toare
[i haotic\ a creativit\]ii.
Via]a fiind ernsthaft, germanii respect\ re-
gulile. Schiller scria c\ „ascultarea este cea din-
tâi `ndatorire“, [i niciun german nu s-a `ndoit
vreodat\, `n perfect\ rezonan]\ cu sim]ul or-
dinii [i al datoriei care `i caracterizeaz\. Ger-
manii nu accept\ `n ruptul capului s\ `ncalce
vreo regul\, ceea ce le complic\ foarte mult
existen]a, deoarece, potrivit normelor, este in-
terzis tot ceea ce nu este permis, `n mod ex-
pres. Nu ai voie s\ fumezi, nu ai voie s\ calci
pe iarb\, numai dac\ faptul este confirmat de
un indicator.
Profesional, devotament fa]\ de seriozitate
`nseamn\ c\ nu se poate renun]a, la mijlocul
vie]ii, la o carier\ de contabil sau de inginer de
computere pentru cre[terea fluturilor ori pentru
aromaterapie. Altfel, se aplic\ eticheta de res-
pingere: u[uratic [i nestatornic.

20 ITZ,
BEN BARKOW
STEFAN ZEIDEN