bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

ANTONY MIALL s-a n\scut în Districtul Lacurilor, dar a
migrat spre sud la vârsta de nou\ luni [i [i-a petrecut
copil\ria la Royal Tunbridge Wells, în Kent, unde a avut
nenum\rate ocazii de a-i studia pe englezi în toate tainele
lor. A tr\it în sud, nu departe de Fran]a, lucru care îi con-
venea de minune, fiindc\ niciodat\ nu s-a sim]it un adev\-
rat englez: nu se poate obi[nui cu disconfortul [i modera]ia
emblematice pentru insulari. Prins îns\ în mrejele celor dou\
pisici ale sale, s-a abandonat tradi]iei pur engleze de vene-
rare a animalelor de cas\, amintindu-[i cu drag de perioada
în care promova saltele cu ap\ pentru c\]eii sensibili.

DAVID MILSTED, un metis englez tipic (pe sfert sco]ian [i cu

urme de sânge viking), s-a n\scut în sud [i apoi s-a mutat în
nord, petrecând cincisprezece ani pe diverse insule sco]iene
înainte de a se stabili, mai mult sau mai pu]in accidental, în
Dorset, unde, împreun\ cu partenera de via]\ [i cei [ase
b\ie]i aduna]i din dou\ c\snicii alc\tuiesc o familie engle-
zeasc\ tradi]ional\ în propor]ie de 0,75%. Fost profesor,
pompier [i po[ta[, lucreaz\ ast\zi ca scriitor, documenta-
rist [i redactor, cu ocazionale incursiuni în domeniul radio-
difuziunii, al teatrului [i al interesantei lumi a degust\rii
whisky-ului din mal]. A publicat patru romane [i o serie de
studii de referin]\, precum Brewers Anthology of England and
the English [i The Cassell Dictionary of Regrettable Quotations.
Traducere din limba englez\
ADRIANA B|DESCU

NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

MIALL, ANTONY
Ghidul xenofobului - Englezii / Antony Miall, David Milsted ;
trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92087-1-7

I. Milsted, David
II. B\descu, Adriana (trad.)

821.111-4=135.1

Antony Miall, David Milsted

THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE ENGLISH

© Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Ana ANTONESCU

Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,

f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-1-7
„Englezii manifest\ o neîncredere instinctiv\ fa]\ de tot
ce nu le este familiar [i nic\ieri nu se vede mai bine acest
lucru decât în atitudinea pe care o au fa]\ de geografia
propriei lor ]\ri.“

Popula]ia Angliei este de 62 de milioane de locuitori,

comparativ cu 3 milioane galezi, 5,5 milioane irlandezi
(nordul [i sudul combinate), 4 milioane neozeelandezi,
5 milioane sco]ieni, 20 de milioane australieni, 64 de mi-
lioane francezi, 82 de milioane germani, 149 de milioane
ru[i [i 306 milioane americani.

Anglia este de cinci ori mai mare decât Sicilia, dar ar

putea înc\pea în Fran]a de cinci ori.
 Um or

Englezii au un sim] al umorului unic în lume.

Po]i auzi adesea de la ei, rostit\ cu cea mai se-
rioas\ min\, o remarc\ suculent\, de un sarcasm
f\r\ pereche.
Umorul lor nu este doar de larg\ deschidere;
are o complexitate, o inventivitate suprarealist\
[i o sofisticare nemaiîntâlnit\ la niciuna dintre
culturile de limb\ englez\.
Umorul englezesc poate fi inteligent [i ironic,
ca în filmul Patru nun]i [i o înmormântare. Poate fi
vulgar, în tradi]ia lui Benny Hill sau a filmelor
din seria Carry on. Poate fi satiric, precum Spitting
Image, suprarealist ca Monty Python sau patetic ca
Mr. Bean. {i nimeni nu se pricepe mai bine la
„umorul scabros“, cu efecte devastatoare, ca în
The Office sau Little Britain.

Ghidul xenofobu 77
lui. Englezii
 Pentru englezi, orice p\cate de ordin social pot
fi iertate dac\ acela care le comite e capabil s\ râd\
de ele. De fapt, cea mai mare parte a suspiciuni-
lor pe care englezii le au fa]\ de str\ini sunt de-
terminate de incapacitatea de a le în]elege tipul
de umor, a[a c\ presupun c\ nici nu au a[a ceva.
Un factor comun este reprezentat de abilita-
tea [i disponibilitatea de a dezumfla balonul în-
gâmf\rii [i al snobismului – la propria persoan\
în primul rând. Nimic nu a consolidat mai mult
popularitatea regretatei prin]ese Diana decât re-
marca ei autoironic\, anume c\ a fost „toant\“ în
[coal\. Faptul c\ a fost dispus\ s\ afirme a[a ceva
[i apoi s\ râd\ de spusele ei i-a contrabalansat cu
vârf [i îndesat orice posibil\ „ton]ie“. În Anglia,
creierul este un accesoriu op]ional, dar sim]ul
umorului e obligatoriu.
În via]a de zi cu zi, în special la locul de
munc\, umorul este balsamul care face ca via]a
s\ fie suportabil\. Oricât de r\suflate, de groso-
lane sau de slabe ar fi glumele, oricât de obosi-
toare sau de provocatoare ar fi farsele, este
recomandabil s\ râzi la ele în gura mare, altfel vei
fi considerat prea serios sau – mult mai r\u – c\
te iei singur în serios.

MILSTED
78 , DAVID
ANTONY MIALL
 Cum englezii rareori spun ceea ce gândesc cu
adev\rat [i înclin\ spre reticen]\, umorul lor este
în parte bazat pe exagerarea acestei fa]ete a ca-
racterului lor. A[a se face c\, în vreme ce în con-
versa]ie evit\ adev\rul care ar putea duce la
confrunt\ri, când vine vorba de umor, iau în râs
aceast\ evitare. Spre exemplu:

La o cin\ într-un conac de ]ar\, unul dintre

oaspe]i bea cam mult vin [i, pe nea[teptate, se
pr\bu[e[te pe mas\. Gazda sun\ dup\ major-
dom, iar când acesta vine, îi spune: „Smithers,
te rog s\ preg\te[ti o camer\. Acest domn a ac-
ceptat cu amabilitate s\ r\mân\ aici peste
noapte.“

Umorul englezesc trateaz\ de asemenea cu

autoironie sl\biciunile [i vulnerabilit\]ile, ca o
modalitate de afirmare a superiorit\]ii. Multe
dintre serialele comice de la televiziune au ca su-
biect persoane care, în ochii societ\]ii, sunt ni[te
rata]i. În sitcomul Dad’s Army, de pild\, a c\rui
ac]iune se petrece în al Doilea R\zboi Mondial,
amatorismul confuz al unui grup de b\trânei [i
al unui tân\r prostovan care fac parte din Garda

Ghidul xenofobu 79
lui. Englezii
Na]ional\ [i au misiunea de a p\zi col]i[orul lor
de ]ar\ este distractiv nu numai fiindc\ respec-
tivii sunt convin[i de invincibilitatea lor (fiind
deci o „partid\“ excelent\ pentru profesionalis-
mul riguros al germanilor), ci [i pentru c\ ei iz-
butesc într-un fel sau altul s\ conving\ publicul
c\, în eventualitatea unei invazii, chiar se vor
dovedi invincibili.
Englezii sunt atât de siguri de ei în[i[i, încât se
pot lua în râs f\r\ probleme. Dac\ te plângi cumva
de vreun aspect al vie]ii lor care este cu adev\rat
execrabil, vor ad\uga [i ei pove[ti despre trenu-
rile care nu vin niciodat\ la vreme, despre com-
plica]ii birocratice care i-au împins pe cet\]enii
one[ti la sinucidere sau despre mânc\ruri atât de
dezgust\toare, încât nici câinii nu s-ar uita la ele
(m\ rog, nu câinii englezi).
Umorul englezesc se bazeaz\ la fel de mult pe
recunoa[tere, cât pe capacitatea englezilor de a
râde de ei în[i[i – de pild\: „Credeam c\ mama
g\te[te oribil, dar cel pu]in sosurile ei mai mi[cau
ni]el.“
Zâmbetul sec stârnit de aceast\ afirma]ie elip-
tic\ este o expresie caracteristic\ a englezilor.

MILSTED
80 , DAVID
ANTONY MIALL
Ei iubesc ironia [i se a[teapt\ ca [i ceilal]i s-o
aprecieze. Spre exemplu:

Primul drume]: Pe hart\ sunt numai zece

kilometri, dar cu sim]ul t\u de orientare, noi
am f\cut cincisprezece.
Al doilea drume]: Da, dar un drum de cinci-
sprezece kilometri î]i confer\ un sentiment al
reu[itei mai profund!

Englezilor le plac jocurile de cuvinte savu-

roase – mai cu seam\ când sunt copil\re[ti – [i-i
îndr\gesc pe actorii comici care debiteaz\ glume
de acest tip cu o expresie de cea mai mare serio-
zitate. De exemplu:

Un b\rbat a chemat me[terul s\-i repare

masa din buc\t\rie, care se cam [ubrezise. Când
omul termin\ lucrul, b\rbatul î[i mai aduce
aminte de ceva [i-i spune: „{tii, am ceva pro-
bleme [i cu scaunul.“ Iar me[terul r\spunde:
„Pentru asta, nu cu mine trebuie s\ vorbe[ti, ci
cu un proctolog.“

Ghidul xenofobu 81
lui. Englezii
 Doi canibali m\nânc\ un clovn. Unul îl în-
treab\ pe cel\lalt: „Nu ]i se pare c\ are un gust
caraghios?“

Un b\rbat intr\ în cabinetul medicului.

Acesta îi spune: „Nu v-am mai v\zut de mult\
vreme.“ La care omul replic\: „Da, am fost
bolnav.“
 S\n\t a t e [ i i g i en\

Serviciul Na]ional de S\n\tate, gra]ie c\ruia

spitaliz\rile [i îngrijirile medicale sunt gratuite,
contrazice reticen]a englezilor de a solicita aten-
]ie. Atât de eficient este acest sistem, încât spe-
ran]a de via]\ a crescut extraordinar. B\rba]ii
sunt a[tepta]i s\ tr\iasc\ pân\ la vârsta de [apte-
zeci [i [apte de ani, iar femeile, pân\ la optzeci
[i unu.
Exist\ îns\ o idee fix\ na]ional\ ce nu d\
semne c\ ar p\li. Francezii sunt fascina]i de fica-
tul lor, nem]ii de sistemul digestiv, iar spaniolii
de sângele propriu, dar pentru englezi nimic nu
pare a fi mai interesant decât intestinele.
Ziua care nu începe cu o rodnic\ vizit\ la
closet nu se anun]\ deloc bun\. În vreme ce
vecinii lor de pe continent iau un mic dejun

Ghidul xenofobu 83
lui. Englezii
compus din aluaturi [i gem, englezii înfulec\
boluri de cereale bogate în fibre, ale c\ror cali-
t\]i sunt ilustrate de nume precum „For]a“ sau
„T\râ]e integrale“.
Medicamentele pentru tulbur\rile intestinale
domin\ dul\pioarele din baie [i, al\turi de ta-
bletele bogate în cru[in, vechile remedii nu sunt
niciodat\ ignorate. Pilulele Carter’s Little Liver
f\g\duiesc s\ dea gata „acea senza]ie nepl\cut\
provocat\ de constipa]ie“. Siropul de smochine
este considerat un laxativ eficient pentru în-
treaga familie. Dar pentru adev\ratul tradi]io-
nalist, nimic nu întrece gustul hidos [i violen]a
intestinal\ a apreciatului lor predecesor, uleiul
de ricin.
Excesul de zel în corectarea efectelor provo-
cate de nepl\cerea de a fi „dopat“ poate duce la
„pântec\raie“ – problem\ pentru care exist\ o
alt\ variat\ gam\ de remedii menite s\ readuc\
situa]ia la cuvenita stare de soliditate.
Men]inute într-o stare de rezonabil\ stabili-
tate acas\, intestinele englezilor sufer\ cumplit
pe meleaguri str\ine. Ca urmare a calit\]ii du-
bioase a mânc\rurilor [i apei din str\in\tate,
c\l\torul avid se confrunt\ mereu cu probleme.

MILSTED
84 , DAVID
ANTONY MIALL
De la Burta indian\ la R\zbunarea lui Monte-
zuma sau Foxtrotul aztec1, necazurile îl lovesc
în fiece ungher al lumii.
Mul]i englezi jongleaz\ toat\ via]a cu pur-
gative [i antidiareice, în speran]a c\ vor reveni
într-o zi la acea binecuvântat\ stare din copil\-
rie, când un adult zâmbea aprobator la primele
„roade“ ale zilei. Pentru ei îns\, aceast\ nirvana
fecal\ nu este niciodat\ atins\. Niciun englez
nu poate fi convins s\ flirteze cu atotprezentul
supozitor atât de îndr\git de europeni. În vreme
ce francezii î[i trateaz\ chiar [i durerile de cap
cu el, englezii recurg mai degrab\ la prune [i
la fierturi.
Când au de-a face cu afec]iuni mai serioase,
englezii dau dovada maximului lor stoicism.
Bravura în fa]a adversit\]ilor este cuvântul la or-
dinea zilei. Ultimele cuvinte ale reginei Victo-
ria pe patul de moarte au fost: „M\ simt pu]in
mai bine…“

1
Delhi Belly, Montezuma’s Revenge, Aztec Quickstep –
sintagme ce desemneaz\ accesele de a[a-numita „diaree a
c\l\torului“ (n. tr.).

Ghidul xenofobu 85
lui. Englezii
 IGIEN|

Când vine vorba despre igien\, englezii tind

spre tradi]ie. Du[urile câ[tig\ în popularitate, dar
în multe locuin]e de baz\ r\mâne baia în cad\.
A[a, se pot b\l\ci ferici]i în propria lor murd\rie,
diluat\ cu ap\ cald\ [i s\pun.
În gospod\riile engleze se consum\ în medie
mai mult s\pun [i mai multe deodorante decât
în orice alt\ ]ar\ european\. Iar dup\ p\rerea lor,
asta înseamn\ ceva, fiindc\ a[a cum [tie fiece
englez, alte na]iuni, [i în special francezii, doar
î[i dau cu mai mult parfum atunci când încep
s\ miroas\.
 Mân car e [ i b \ ut ur \

Din punct de vedere culinar, englezii au fost

dintotdeauna lipsi]i de spiritul aventurii, [i filo-
nul tradi]ionalist î[i face tot timpul sim]it\ pre-
zen]a. „Mâncarea simpl\, la locul ei“ [i „g\titul
s\n\tos“ sunt dezideratele unanime. Acest lucru
sugereaz\ în mod limpede c\ felurile aspec-
tuoase [i complicate nu sunt nici s\n\toase [i
nici la locul lor.
Scriitorul Somerset Maugham remarca la un
moment dat c\ po]i mânca foarte bine în Anglia
luând micul dejun de trei ori pe zi. De[i micul
dejun englezesc g\tit în cas\ – un festin sfârâitor
cu [unc\, ou\, cârna]i, ro[ii, ciuperci, fasole, filé
de somon [i a[a mai departe – a l\sat treptat locul
convingerii c\ fulgii de porumb [i cafeaua instant
trebuie s\ fie mai s\n\toase, la benzin\riile de pe

Ghidul xenofobu 87
lui. Englezii
autostr\zi el este înc\ servit dou\zeci [i patru de
ore din dou\zeci [i patru.
Friptura de vit\, miel sau porc cu legume [i
cartofi cop]i este [i ast\zi alegerea favorit\ a en-
glezilor pentru „o mas\ cum se cuvine“. În toate
celelalte ocazii [i atunci când inspira]ia d\ rateuri,
ei revin la cel de-al doilea preparat tradi]ional al
lor: fasole boabe pe pâine pr\jit\.
În medie, un englez d\ gata circa o sut\ de ki-
lograme de cartofi în fiecare an. Piureul de cartofi
este una dintre cele trei garnituri vegetale obli-
gatorii la fiece mas\. Cartofii sunt ingera]i de ase-
menea sub form\ pr\jit\ [i, desigur, de chips.
Pe[te [i chipsuri, burgeri [i chipsuri, friptur\ [i
chipsuri, cârna]i [i chipsuri, ou\ [i chipsuri sau
chipsuri [i atât, cu sare, o]et [i suc de ro[ii. Ba
sunt savura]i chiar [i vârâ]i între dou\ jum\t\]i
de chifl\ unse cu unt.
Englezilor le plac [i budincile. Cei mai mul]i
dintre ei nu se vor ridica de la mas\ înainte de a
mânca [i o budinc\: aluat fierbinte cu gem, foitaj
cu rubarb\, pl\cint\ cu mere, budinc\ cu melas\,
tart\ cu c\p[uni – toate produse tradi]ionale,
achizi]ionate direct din congelator. Nes\bui]ii ar
trebui s\ aib\ grij\ cu budinca „Yorkshire“ [i cu

MILSTED
88 , DAVID
ANTONY MIALL
cea „neagr\“. Niciuna dintre ele nu este ceea ce
pare. Prima const\ într-un aluat copt cu carne
fript\ de vit\, iar cea de-a doua este un soi de
sângerete feroce.
Pe m\sur\ ce interesul pentru mânc\rurile exo-
tice a crescut, la fel s-a întâmplat [i cu oferta în
acest sens. Dar întreba]i-l pe un englez despre res-
taurante [i v\ va vorbi despre rapiditatea servirii,
despre m\rimea por]iilor [i despre pre], înainte de
a pomeni ceva despre mâncarea în sine – dac\ va
pomeni despre ea.
De[i gusturile devin mai sofisticate, pentru en-
glezi sendvi[ul r\mâne nepre]uit. De asemenea,
sunt încânta]i s\ foloseasc\ tot ce le-a r\mas de la
o mas\. „Mare p\cat s\ dai mâncarea la gunoi“,
intoneaz\ ei în cor. În vreme ce francezii trimit
la co[ resturile de la cin\, englezii le m\nânc\ a
doua zi la prânz. Ba chiar fac o virtute din ingur-
gitarea verzei [i a cartofilor reci de cu o zi înainte,
servindu-le pr\jite.
Gusturile engleze sunt insidioase, asimilân-
du-i pe to]i cei ce vin în contact cu ele. Numai în
Anglia se poate întâmpla ca un restaurant indian
s\ vând\ cu senin\tate chipsuri cu sos de curry.
{i numai englezii ar mânca a[a ceva.

Ghidul xenofobu 89
lui. Englezii
 LA PUB

În Anglia, „b\uta“ nu este axat\ pe lichidul

consumat. Englezii beau pentru a se bucura de
tov\r\[ie, chiar [i atunci când beau de unii singuri.
În ora[e, cârciumile – pubs – sunt transfor-
mate în ultima vreme în baruri la care se con-
sum\ vin sau în localuri cu specific irlandez. Cele
din zonele rurale, pe de alt\ parte, r\mân ace-
lea[i veritabile institu]ii ale comunit\]ii, cum au
fost secole de-a rândul. Pubul s\tesc este format
dintr-un bar plus un un mic restaurant „tihnit“,
fiind punctul focal al vie]ii locale, o combina]ie
de club social, birou de informa]ii cet\]ene[ti [i
parlament. Distinc]iile de clas\ sunt l\sate afar\,
la u[a lui.
Tradi]ionala halb\ englezeasc\, la un moment
dat aflat\ în pragul dispari]iei, reintr\ în scen\.
Gra]ie eforturilor depuse de Sus]in\torii Berii
Adev\rate (o asocia]ie prin excelen]\ engle-
zeasc\, al c\rei ]el este acela de a sus]ine prezer-
varea, încurajarea [i consumul berii tradi]ionale),
azi po]i savura din ce în ce mai des câte o halb\
plin\-ochi de bere neacidulat\, ner\cit\, cu gust
de hamei, pompat\ manual dintr-un butoi de

MILSTED
90 , DAVID
ANTONY MIALL
lemn din pivni]\ – în toate glorioasele ei varia-
]iuni regionale [i locale.
Obiceiul de a bea „rânduri“ este responsabil
probabil pentru dou\ treimi din totalul vân-
z\rilor în puburi. Nu se cuvine s\ bei împreun\
cu al]ii f\r\ s\ faci [i tu cinste cu un rând. Avan-
tajul e acela c\ o singur\ persoan\ trebuie s\ se
desprind\ de grup [i s\ aduc\ [ase beri, în loc ca
[ase oameni s\ stea la coad\ unul dup\ altul.
Dezavantajul e c\ ajungi s\ bei [ase halbe, de[i
venisei doar pentru una.