Sunteți pe pagina 1din 32

!

"#2
MAI 2012

STRIGATUL DUPA DREPTATE Va fi vreodata auzit?

STRIGATUL DUPA DREPTATE Va fi vreodata auzit?

TIRAJUL MEDIU AL FIECAREI EDI TII: 41042 000 PUBLICATA IN 84 DE LIMBI

!"#2

3 Nedreptatea provoaca multa suferint a! 4 Cauze ale nedreptatii 6 Cum sa devenim mai drepti 8 Adevarata dreptate sub domnia Regatului lui Dumnezeu

10 Potrivit Bibliei Adevarul va va elibera Cum? 12 Ce nas are! 15 Biblia o carte de profetii exacte (Partea I) 19 Tinerii se ntreaba De ce nu ma nteleg parintii? 22 Opera unui Proiectant? Aripa hidrofila a gandacului de desert din Namibia 23 Un record n Malawi 1000 de sali ale Regatului! 26 Atac cibernetic! 29 Lumea n obiectiv 30 De discutat n familie 32 Lucrurile de mai nainte nu le vor mai urca n inima

NEDREPTATEA PROVOAC A MULTA SUFERINT A!


N 2010, Michael a fost eliberat dintr-o nchisoa re din Texas (SUA) dupa 27 de ani petrecu ti n spatele gratiilor. Fusese condamnat pentru viol, infrac tiune pe care nu o comisese. Nevinova tia sa a fost n sfar sit dovedita de rezultatul testelor ADN care, la momentul condamnarii sale, nu fusesera disponibile. Autorita tile i-au identificat ulterior pe adevara tii vinova ti, nsa ace stia n-au putut fi condamna ti deoarece termenul de prescrip tie a raspunderii penale era depa sit. Mul ti infractori scapa nepedepsi ti de lege. In Marea Britanie, de exemplu, crimele nerezolvate s-au dublat n ultimul deceniu, semanand n ran dul popula tiei ndoieli cu privire la capacitatea poli tiei si a justi tiei de a solu tiona infrac tiunile prin violen ta, se arata ntr-un raport aparut n The Telegraph . In august 2011, poli tia britanica s-a straduit sa reprime o alta forma a fenomenului infrac tional: revoltele de strada din Birmingham, Liverpool, Londra si alte zone. Gloatele violente au provocat incendii, au spart vitrine, au jefuit magazine si au distrus nu doar imobile si autovehicule, ci si mij loacele de existen ta ale multor oameni. De ce? Ac tiunile unora au avut drept mobil lacomia; n ca zul altora nsa acestea au reprezentat reac tia la nedrepta tile pe care considerau ca le suferisera. Potrivit unor anali sti, acei rebeli erau probabil ti neri dezamagi ti de guvern, care se sim teau margi naliza ti deoarece crescusera n cartiere sarace si nu aveau perspective de viitor. Iov, un barbat men tionat n paginile Bibliei, a spus: Strig ntruna dupa ajutor, dar nu este drep tate (Iov 19:7). Si n prezent, mul ti oameni stri ga dupa dreptate, nsa de cele mai multe ori stri gatul lor ramane neauzit. Sta oare n puterea cuiva sa puna capat nedrepta tilor? Este speran ta ntr-o lume mai dreapta doar un vis al celor naivi? Pen tru a primi raspuns la aceste ntrebari, este nece sar sa examinam cateva dintre cauzele nedrepta tii.
Trezi ti-va! mai 2012 3

Cauze ale NEDREPTATII


C
U APROAPE doua mii de ani n urma, Bi blia a facut o descriere deosebit de exacta a societa tii de astazi: In zilele din urma vor fi timpuri critice, carora cu greu li se va face fa ta. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, . . . nerecunoscatori, neloiali, fara afec tiu ne naturala, refractari la orice acord, . . . neiu bitori de bine, tradatori, ncapa tana ti, umfla ti de mandrie, mai degraba iubitori de placeri decat iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 3:14). Majoritatea oamenilor recunosc ca aceste tra saturi negative reprezinta nota dominanta a so cieta tii din prezent. Ele mbraca, printre altele, forma lacomiei, a prejudeca tilor, a atitudinilor antisociale, a corup tiei si a inegalita tilor finan ciare enorme. Sa analizam pe rand aceste mani festari. L ACOMIA. Cu to tii am auzit probabil expresii ce lebre de genul Lacomia este sanatoasa sau Lacomia Insa acestea sunt min este buna. ciuni. In realitate, lacomia este distrugatoare! De exemplu, ea sta deseori la baza fraudelor, a schemelor piramidale de investi tii si a mprumuturilor financiare iresponsabile. Consecin tele unor astfel de ac tiuni, precum un colaps finan ciar, provoaca suferin ta multor oameni. E ade varat, unele victime sunt chiar ele lacome, dar altele sunt persoane muncitoare, oneste, care ajung sa-si piarda locuin tele sau pensiile.
A

PREJUDECATILE. Oamenii cu prejudeca ti i jude ca pe ceilal ti n mod nedrept sau chiar i discri mineaza din cauza etniei, a culorii pielii, a sexului, a statutului social sau a religiei. De exemplu, un comitet ONU a constatat ca, ntr-o tara sud-americana, o femeie nsarcinata a murit ntr-un spital deoarece fusese discriminata n alt centru medical din cauza etniei si a mediului socio-economic din care provenea. Duse la extrem, prejudeca tile pot genera nedrepta ti cumplite, care iau forma epurarii etnice si a genocidului. ATITUDINILE ANTISOCIALE. Intr-un rezumat al lu cr arii Handbook of Antisocial Behavior se spunea: In fiecare an, ca urmare a comportamentului antisocial, zeci de mii de familii se destrama, sute de mii de vie ti sunt distruse si proprieta ti n valoare de milioane de dolari sunt devastate. Violen ta si sunt atat de nradacina agresivitatea te n societatea noastra, ncat nu ne-ar mira daca istoricii ar denumi ultima parte a secolului al XX-lea nu Era Spa tiala sau Era Informa a perioada n care tionala, ci Era Antisocial societatea a intrat n razboi cu ea nsasi. Din 1997, anul publicarii acestei car ti, situa tia nu s-a mbunata tit cu nimic.

Stanga sus: 5 Adam Dean/Panos Pictures; centru sus: 5 Matthew Aslett/Demotix/CORBIS; dreapta sus: 5 David Turnley/CORBIS

!"#2
4

ACEASTA REVISTA se adreseaza tuturor membrilor familiei. Ea arata cum putem face fa ta problemelor. Prezinta stiri, vor beste religioase despre diverse popoare, trateaza subiecte si stiin tifice. Dar nu se opreste aici. Ea patrunde n miezul problemelor si arat a adev arata semnifica a evenimentelor tie actuale, men tinandu-si nsa neutralitatea politica si impar tia litatea rasiala. Dar, ceea ce este si mai important, aceasta revista ntareste ncrederea n promisiunea Creatorului refe ritoare la instaurarea unei lumi noi n care vor domni pacea si siguran ta si care va nlocui actualul sistem rau si nelegiuit.

Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lu crari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. Vol. 93, nr. 5 Monthly ROMANIAN

C
A. Barbat din China arestat de poli tie pentru ca a luat parte la violen te etnice B. Gloate violente devastand imobile n Londra (Anglia) C. Saracie extrema ntr-un lagar de refugia ti din Rwanda

Intr-un raport despre corup tia din CORUPTIA. Africa de Sud se men tiona ca, pe o perioada de sapte ani, peste 81% din cele 25,5 miliarde de ranzi (echivalentul pe atunci a 4 miliarde de dolari) alocate unui sector sanitar provincial nu au fost administrate corespunzator. Banii, destina ti ntre tinerii spitalelor, a clinicilor si a centrelor de sanatate din provincie, nu au fost cheltui ti, precizeaza revista The Public Manager. INEGALITATI FINANCIARE ENORME. In 2005, aproape 30% din venitul anual al Marii Britanii a ajuns n buzunarele a 5% dintre persoanele cu cele mai mari venituri din tara, se arata n revista Time. In Statele Unite, peste 33% din ve nitul tarii ajunge la 5% dintre persoanele cu cele mai mari venituri, continua revista. La nivel mondial, circa 1,4 miliarde de oameni traiesc cu mai pu tin de 1 euro pe zi, iar 25000 de co pii mor zilnic din cauza saraciei.
Exist a vreo solutie? In 1987, prim-ministrul de atunci al Australiei a anun tat obiectivul pe care si-l propusese: ca, pana n 1990, niciun copil din Australia sa nu mai traiasca n saracie. Insa acest obiectiv nu s-a
LIMBI: afrikaans, albaneza, amharica, araba, armeana, bislama, bulgara, cebua no, ceha7 , chiBemba, chiChewa, chineza simplificata, chineza tradi tionala7 (for mat audio numai n mandarin), chiTonga, coreeana67 , croata, daneza7 , ebraica, engleza6 7 , estona, ewe, fijiana, finlandeza7 , franceza687 , georgiana, germana67 , greaca, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, italia na67 , japoneza67 , kannada, kargaza, kinyarwanda, kiRundi, letona, lingala, li tuaniana, macedoneana, maghiara, malayalam, malgas a, malteza, myanmar, nor vegiana7 , olandeza67 , poloneza67 , portugheza687 , punjabi, rarotongan, romana, rusa67 , samoana, sarba, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slove na, spaniola67 , suedeza7 , swahili, tagalog7 , tamil, thai, tok pisin, tongana, tson ga, tswana, turca, twi, ucraineana, urdu, vietnameza, xhosa, yoruba, zulu. 6 Disponibila si n format audio pe CD. 8 Disponibila si n format MP3 pe CD. 7 Disponibila n format audio si pe www.jw.org.

realizat niciodata. De fapt, prim-ministrul a re gretat promisiunea facuta. ulterior Intr-adevar, indiferent cat de puternica, boga ta sau influenta ar fi o persoana, ea ramane to tusi o fiin ta umana, care nu poate nlatura nedreptatea. De fapt, chiar si cei puternici au parte de nedrepta ti, mbatranesc si mor. Aceste realita ti ne duc cu gandul la doua pasaje din Biblie: Nu poate omul care umbla nici macar sa-si conduca pasii (Ieremia 10:23); Nu va punet i ncrederea n nobili, . . . n care nu este salvare (Psalmul 146:3). Daca recunoastem adevarul acestor cuvinte pline de n telepciune, nu vom fi dezamagi ti cand vom vedea ca eforturile oamenilor nu dau rezultatele scontate. Atunci, ce ne ramane de fa cut? Sa ne pierdem speran ta? Nicidecum! Asa cum vom vedea n ultimul articol din aceasta se rie, la orizont se ntrezareste o lume cu adeva rat dreapta. Insa pana atunci putem face si noi ceva. Ne putem analiza propria persoana, ntre bandu-ne: a fi mai Ce ar trebui sa fac pentru drept? In ce aspecte as putea face mbunata tiri?. Aceste ntrebari vor fi analizate n urmatorul articol.

Scrie ti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Bel gia: rue dArgile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 151 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P2766955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD2005 Chisin au. Romania: CP 132, OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

DORITI MAI MULTE INFORMATII SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT LA DOMICILIU?

Cum sa devenim MAI DREPTI


C
REATORUL nostru vrea sa fim ferici ti, sa ne bucuram de pace interioara si sa contribuim si la fericirea altora. El ne cere sa practi cam dreptatea si (Mica 6:8). sa iubim bunatatea Cum putem face aceasta? Cultivand calita ti care ne vor ajuta sa nlaturam din personalitatea noas tra tot ce alimenteaza nedreptatea. Sa observam cum ne poate ajuta Biblia n acest sens. SA INL ATURAM L ACOMIA. Cea mai puternica arma mpotriva lacomiei este iubirea, si nu ne referim aici la un simplu sentiment sau la atrac tia romantica, ci la o iubire plina de sacrificiu. Aceasta iubire este buna si nu si cauta propriile interese, se spune n 1 Corinteni 13:4, 5. Mai mult, ea nu se manifesta doar fa ta de membrii familiei si fa ta de prieteni. Daca i iubi ti pe cei care va iubesc, ce rasplata ave ti?, a ntrebat Isus, men tionand apoi ca si cei ce nu-l cunosc pe Dumnezeu arata o astfel de iubire (Matei 5:46). SA INL ATURAM PREJUDECATILE. In Faptele 10:34, 35 citim: Dumnezeu nu este partinitor, ci, n orice na tiune, omul care se teme de el si practica dreptatea este primit de el. Dumnezeu nu i judeca pe oameni n func tie de rasa, statut social sau sex. In ochii lui, nu exista nici iudeu, nici grec, nu exista nici sclav, nici om liber, nu exista nici barbat, nici femeie (Galateni 3:28). Imitandu-l pe Dumnezeu, putem nvinge preju deca tile. Iata experien ta lui Dorothy, din Statele Unite. Dorothy ajunsese atat de indignata din cauza prejudeca tilor rasiale, ncat dorea sa participe la o revolta armata pentru a pune capat suferin tei negrilor oprima ti. In acea perioada nsa, ea a asistat la o ntrunire crestin lui Ie a a Martorilor hova, unde a fost profund impresionata de pri6 Trezi ti-va! mai 2012

Imitand iubirea lui Dumnezeu, putem nvinge prejudeca tile

mirea calduroasa pe care i-au facut-o albii si ne grii deopotriva. Nu dupa mult timp, Dorothy a n teles ca numai Dumnezeu poate schimba per sonalitatea oamenilor. Sim tind iubirea sincera a Martorilor albi oameni pe care, marturisea ea, i-ar fi ucis fara ezitare pentru a sus tine cauza re volu tiei , Dorothy a fost atat de miscat a, ncat a nceput sa planga n hohote. SA INL ATURAM ATITUDINILE ANTISOCIALE. Inainte de a deveni crestini, unii dintre primii con
Firuddin si so tia lui, Zahra

tinuatori ai lui Isus fusesera be tivi, extorcatori, petrecare ti si pe avusesera obiceiul de a-i insulta al tii. Totusi, ajuta ti de Dumnezeu, ei au nlocuit acele trasaturi negative cu calita ti precum iubi rea, bunavoin ta si (1 Corinteni 5:11; bunatatea 6:911; Galateni 5:22). In mod asemanator as tazi, milioane de oameni au facut schimbari ra dicale n via ta cand au nceput sa-i slujeasca lui Dumnezeu. Unul dintre acestia este Firuddin, care locuieste n Azerbaidjan. Firuddin a crescut ntr-un orfelinat, unde obis nuia sa se bata cu al ti baie ti. Mai tarziu, el a devenit instructor de lupte corp la corp. Eram im a, n pertinent, crud si violent, spune el. Dac timpul mesei, so tia mea, Zahra, uita sa puna ceva pe masa chiar si Iar o scobitoare , o bateam. daca, n timp ce ne plimbam mpreuna, cineva se uita la ea, saream la bataie! Intr-o zi, cand Firuddin a aflat ca Isus l-a ru gat pe Dumnezeu sa-i ierte pe solda tii care l a pe stalp, inima lui a fost profund tintuiser miscat a (Luca 23:34). El si-a spus: Numai Fiul lui Dumnezeu ar fi putut sa ac tioneze astfel. Firuddin a nceput apoi sa-l caute pe Dumnezeu. Cand Martorii lui Iehova s-au oferit sa-l ajute, el a acceptat fara re tineri un studiu biblic gratuit. Nu dupa mult timp, n personalitatea sa se ve deau deja schimbari. De fapt, so tia lui a fost atat de impresionata de bunatatea cu care o trata studieze Biblia. In acum, ncat a nceput si ea sa prezent, Firuddin si so tia lui i aduc nchinare lui Dumnezeu, iar n familia lor domneste pacea si unitatea. Cu siguran ta, schimbarile pe care le facem la nivel individual nu pot rezolva problema nedrep ta tii la nivel mondial. Dar cum a ti reac tiona daca a ti afla ca Dumnezeu are drept scop sa instau reze o lume noua, cu adevarat dreapta? La urma urmei, El are puterea de a face aceasta! In plus, asa cum am vazut n primul articol, Biblia a pre zis cu exactitate n 2 Timotei 3:14 modul n care aveau sa se comporte oamenii n prezent. Acele versete s-au mplinit pana n cele mai mici detalii, ca de altfel multe alte profe tii biblice. Asadar, nu este o dovada de naivitate sa avem ncredere n promisiunea lui Dumnezeu de a pune capat nedrepta tii. Dumnezeu si va realiza negresit scopul. Cum?

HEIDE A CAUTAT DREPTATEA


Eram foarte dezamagita din cauza rasismului, a razboaielor, a saraciei si a altor nedreptati o solutie, si cautam povesteste ste n Sta Heide, care traie tele Unite. M-am implicat n miscarea pentru drepturile civile si am intrat ul terior ntr-un partid politic, dar toate acestea nu au schimbat deloc lucrurile. Simteam ca trebuia sa fac o schim bare mai mare, iar curentul hippy parea sa promita multe. Dar si acesta m-a dezamagit. Cand am constientizat ca multi hipioti erau interesati mai degra ba de sex, droguri si decat rock and roll de schimbarile care puteau fi facute n societate, am intrat ntr-o depresie pro funda. Apoi am ntalnit o Martora a lui Iehova care mi-a aratat n Biblie schim barile pe care Dumnezeu doreste sa le aduca. Ea mi-a ndreptat atentia asupra unor versete precum Revelatia 21:3, 4, potrivit carora Dumnezeu va sterge lacrimile de pe toate fetele si va nlatura jalea, strigatul si care sunt durerea, consecinte ale nedreptatii. M-am ntre bat: Sa fie oare adevarate aceste promisiuni?. Toate ndoielile mi s-au risipit cand am vazut ce spune Biblia despre pu terea si iubirea lui Dumnezeu si cand am simtit iubirea care exista n randul Martorilor lui Iehova. Acum astept cu nerabdare mplinirea promisiunilor divine.

ADEVARATA DREPTATE
sub domnia Regatului lui Dumnezeu

Tu ai iubit dreptatea si ai urat nelegiuirea. Fiind un conducator cu adevarat drept, Isus l va scapa pe saracul care striga dupa ajutor, pe cel asuprit si pe cel neajutorat. . . . Le va elibera [oamenilor] sufletul de asuprire si de violen 1. Regatul lui Dumnezeu va elimina conducerea ta si sangele lor va fi pre tios n ochii sai (Psal nedreapta, incompetent a a oamenilor. In Daniel mul 72:1214). 2:44 se spune: In zilele acestor regi [guverne], Pamantul si va Dumnezeul cerului va ridica un regat care . . . To ti vor avea hrana din belsug. va zdrobi si va pune acestor re- da roadele; Dumnezeu, Dumnezeul nostru ne capat tuturor anta. (Psalmul 67:6) Va fi boga tie gate [umane] si el nsu si va dainui pe timp in- va binecuv de gr ane pe pamant, pe varful mun tilor va fi definit. bel sug mare. (Psalmul 72:16) Cu o anumita 2. Regatul lui Dumnezeu i va distruge pe oameocazie, Isus a hranit n mod miraculos mii de nii rai si a pe cei drep ti. In oameni, ac tiunea sa fiind o avanpremiera i va pastra n t a via Psalmul 37:10 citim: Inca pu tin si cel rau nu ceea ce va realiza n viitor prin interme va mai fi. Iar n versetul 28 se arata: Iehova diul Regatului lui Dumnezeu (Matei 14:1521; iube ste dreptatea si nu-i va parasi pe cei loiali 15:3238). lui. Ei vor fi pazi ti pe ve snicie. Dreptatea nu va fi afectata de limitele oameniCei loiali vor vedea cu ochii lor mplinirea cuvintelor rostite de Isus n rugaciunea-model: lor. Nu este crea tie care sa nu fie dezvaluita Dumnezeu], ci totul este gol si desSa vina regatul tau. Sa se faca voin ta ta, pre- privirii [lui coperit naintea ochilor aceluia caruia trebuie cum n cer, asa si pe pamant (Matei 6:10). Dar care este voin ta lui Dumnezeu cu privire la pa- sa-i dam socoteala. (Evrei 4:13) Iar despre Cristos citim: El nu va judeca dupa cele vazumant? te de ochii sai, nici nu va mustra dupa cele au Cand Regatul lui Dumnezeu zite cu urechile sale. Ii va judeca pe cei de va domni asupra pamantului. . . condi umil a cu dreptate tie si va mustra cu ne Corup tia si vor disp area. Cu referire partinire n folosul celor smeri ti de pe pamant oprimarea la Isus Cristos, n Evrei 1:9 se men tioneaza: (Isaia 11:3, 4).
8 Trezi ti-va! mai 2012

ROFE ac TIILE biblice dezvaluie ca lumea tuala va fi nlocuita cu una noua. In aceas ta lume instaurata de Dumnezeu va exista un singur guvern, si anume Regatul lui Dumnezeu, al carui Rege este Isus Cristos (Revela tia 11:15). Cum va pune capat nedrepta tii Regatul lui Dumnezeu? Acesta va ac tiona pe doua planuri.

Sub domnia Regatului lui Dumnezeu, to ti oamenii se vor bucura de hrana din belsug si de via ta ntr-o lume cu adevarat dreapta si fara prejudeca ti

Starea deplorabila n care se afla lumea ara ta ca sfar situl ei este iminent. Cand cei rai n col tesc ca iarba si to ti cei ce practica raul nflo resc, este ca sa fie nimici ti pentru totdeauna, se spune n Psalmul 92:7. Ce pute ti face pentru a nu avea parte de dezaprobarea lui Dum nezeu si pentru a va numara printre cei ce vor ramane n via ta? Isus Cristos a declarat:

Domnia Regatului lui Dumnezeu e aproape!

Aceasta nseamna via ta ve snica: sa asimileze cuno stin ta despre tine, singurul Dumnezeu adevarat, si despre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos (Ioan 17:3). A ti dori sa asimila ti aceasta cuno stin ta valo roasa? Daca da, va invitam ca, asemenea lui Heide, Dorothy si Firuddin, sa lua ti legatura cu Martorii lui Iehova. Ei vor fi ncanta ti sa va ras punda la ntrebari, iar aceasta nu va aduce cu sine nicio obliga tie financiara sau de alta natura.

CAND INSASI VIA TA PARE NEDREAPTA


Emily, din Statele Unite, a fost diagnosticat a cu leucemie cand avea sapte ani. In timp ce prie tenii ei nu se mbolnaveau decat de raceala sau de gripa, Emily a fost supusa ani la rand unor

tratamente medicale agresive, ntre care si chi mioterapia. Leucemia e nfricos atoare!, decla ra ea. Desi Emily nu s-a viata i-a dat o grea lovitura, lasat prada disperarii. Ea asteapt a timpul cand, sub domnia Regatului lui Dumnezeu, nici un locuitor nu va spune: Sunt bolnav (Isaia 33:24). Emily marturiseste: Versetul meu preferat este Marcu 12:30: Sa-l iubesti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toa ta mintea ta si cu toata forta ta. Cand ma rog lui Iehova, el mi da putere. Ii multumesc pentru familia si congregatia pe care mi le-a daruit, dar si n Paradis. pentru speranta vietii vesnice Aceasta sperant a m-a ajutat foarte mult.

POTRIVIT BIBLIEI

Adevarul va va elibera Cum?


mei, a spus el (Isaia 65:11, 12). Iar sentimente le lui fa ta de cei ce consulta mediumuri spiritis te pentru ndrumare n via ta reies foarte clar din cuvintele: Iehova detesta pe oricine consulta un medium (Deuteronomul 18:11, 12). Supersti tiile si consultarea mediumurilor spi ritiste sunt daunatoare deoarece fac parte din ma sina tiile Diavolului, pe care Isus l-a numit tatal minciunii (Efeseni 6:11; Ioan 8:44). Daca a ti vrea sa primi ti ndrumare ntr-o ches tiune importanta, a ti apela la un mincinos? Fi re ste ca nu! Prin urmare, este o dovada de n telepciune sa evitam orice are legatura cu tatal minciunii. Ceea ce ne va ajuta sa luam decizii bune n via ta este n telepciunea bazata pe o cuno stin ta exacta a principiilor biblice si a scopului lui Dumnezeu cu privire la omenire. Iehova da ntelepciune, din gura lui ies cuno stin ta si discer namantul, se spune n Proverbele 2:6. 2. Eliberare de frica de morti. Mul ti oameni cred ca spiritele stramo silor mor ti i pot influen ta pe cei vii. Aceste spirite, sus tin ei, tre buie mbunate prin diferite ofrande, caci altmin teri se nfurie. In consecin ta, unii s-au nglodat n datorii ca sa plateasca toate aceste ofrande si ceremonii fastuoase. Cum elibereaza adevarul biblic: Biblia ne dezvaluie adevarul despre starea mor tilor. Isus, de pilda, a spus ca mor tii se odihnesc (Ioan 11:11, 14). La ce s-a referit el? Raspunsul la aceasta ntrebare se gase ste n Eclesiastul 9:5: Cei vii sunt con stien ti ca vor muri, dar cei mor ti nu sunt constien t i de nimic. Intr-adevar, cei care au murit se afla ntr-o stare asemana toare unui somn adanc, ntr-o stare de incon-

ILIOANE de oameni cred ca sunt liberi cand, n realitate, sunt sclavi. Mul ti se afla n sclavia supersti tiilor. Unii se tem de mor ti, pe care ncearca sa-i mbuneze prin pomeni costi sitoare. Al tii, ne stiind ce se ntampla cand cine va moare, se tem n mod exagerat de moarte n sine. Pot fi elibera ti to ti ace sti oameni din scla via mintala, emo tionala si chiar financiara n care se afla? Cu siguran ta! A sa cum reiese din cuvintele lui Isus Cristos, citate n titlul acestui articol, ceea ce aduce realmente eliberare este adevarul. Dar despre ce adevar este vorba? Ade varul n general sau un anumit adevar? Isus a risipit orice ndoiala asupra acestui lu cru. Daca ramane ti n cuvantul meu, a spus el, ve ti cunoa ste adevarul si adevarul va va elibe ra (Ioan 8:31, 32). Cuvantul lui Isus nva taturile sale se gase ste n Biblie. Cand a spus adevarul va va elibera, Isus se referea n principal la eliberarea din sclavia pa catului si a mor tii. Cunoa sterea adevarului din Cuvantul lui Dumnezeu ne elibereaza si din sclavia supersti tiilor, a fricii de mor ti si a fricii morbide de moarte. Cum anume? 1. Eliberare din sclavia superstitiilor. Mul ti cred ca anumite obiecte sau numere le aduc ghinion. Al tii nu iau decizii importante daca nu cauta mai ntai semne prevestitoare bune sau daca nu consulta horoscopul ori un medium. Cum elibereaza adevarul biblic: In timpurile biblice, chiar si unii slujitori ai lui Dumnezeu au ajuns supersti tio si si chiar au nceput sa se nchine dumnezeului Norocului si dumnezeului Destinului! Cum a privit Iehova Dumnezeu ac tiunile lor? A ti facut ce este rau n ochii
10 Trezi ti-va! mai 2012

Adevarul biblic i elibereaza pe oameni din sclavia superstitiilor, a fricii de morti si a fricii morbide de moarte
stien ta absoluta. Ei au ncetat sa existe si, prin urmare, nu ne pot face nici bine, nici rau. Unii oameni nsa sus tin ca au intrat n con tact cu mor tii. Cum este posibil? Biblia ne ras punde si de aceasta data. Ea ne relateaza ca, la nceputul istoriei umane, mai mul ti ngeri s-au razvratit mpotriva lui Dumnezeu (2 Petru 2:4). Numite demoni, aceste fiin te spirituale rele n cearca sa n sele omenirea (1 Timotei 4:1). Dandu-se drept persoane decedate, demonii alimen teaza minciuna potrivit careia mor tii continua, de fapt, sa traiasca sub alta forma si n alta dimensiune. Moartea este ntr-adevar un du sman, a sa cum spune si Biblia (1 Corinteni 15:26). A sadar, e firesc sa ne temem de moarte si sa ne straduim
3. Eliberare de frica morbida de moarte.

sa o amanam. Cu toate acestea, nu trebuie sa nutrim o frica exagerata de moarte. Cum elibereaza adevarul biblic: Pe langa fap tul ca ne dezvaluie adevarul despre starea mor ne arata ca Dumnezeu are drept tilor, Biblia scop sa-i readuca la via ta pe cei ce au murit, n viindu-i. Vine ceasul cand to ti cei din mormin tele de amintire vor auzi glasul sau [al lui Cris tos] si vor ie si afara, a promis Isus (Ioan 5:28, 29; Faptele 24:15). Sub ce forma vor ie si ei afara? Isus ne-a ofe rit deja r le-a n aspunsul prin nvierile pe care faptuit. In fiecare situa tie, persoana nviata s-a ntors la via ta ca om, recapatandu- si identitatea pe care o avusese nainte de a muri (Marcu 5:3542; Luca 7:1117; Ioan 11:43, 44). Aceas ta este n armonie cu nsa si semnifica tia cuvan tului nviere, care nseamna ridicare. Iata ce i-a spus Dumnezeu varstnicului sau slujitor Da niel: Te vei odihni [sau vei adormi n moarte], dar te vei ridica pentru a- ti primi partea la sfar (Daniel 12:13). Cat de mult trebusitul zilelor ie sa-l fi mangaiat pe Daniel acele cuvinte, aju tandu-l sa nfrunte moartea cu demnitate si curaj! Misiunea lui Isus a presupus, printre altele, sa predice eliberarea captivilor a celor afla ti n lan turile convingerilor religioase false (Luca 4:18). Fiind consemnate n Biblie, nva taturile lui Isus continua, cu fiecare zi ce trece, sa-i eli bereze pe oameni. Speram ca adevarul biblic sa va aduca si dumneavoastra o eliberare ve snica.
V-ATI INTREBAT VREODATA?

Cum i elibereaza adevarul biblic pe oameni din sclavia (Isaia 8:19, 20; 65:11, 12) superstitiilor? a fricii de morti? (Eclesiastul 9:5;
Ioan 11:11, 14)

a fricii de moarte? (Ioan 5:28, 29;


Faptele 24:15)
Trezi ti-va! mai 2012

11

Ce

nas are!

CEASTA este reac tia fireasc a a oricarui om la vederea nasului carnos, ce spanzura greu, al unei maimu te nasoase mascul.1 Acce soriul, asemanator unei trompe, poate atinge, la unii masculi, 18 cm lungime, aproape un sfert din lungimea corpului maimu tei. Intrucat nasul trebu i acopera gura si b arbia, masculul ie sa-l dea la o parte cand se hrane ste. Daca propor tiile ar fi acelea omului, na si si n cazul sul i-ar ajunge pana pe la jumatatea pieptului! Dar la ce-i folose un nas atat ste masculului de lung?2 Exista nenumarate teorii. Potrivit unora, nasul radiaza excesul de caldura din corp sau da rezonan ta vocii maimu tei. Potrivit altora, poate constitui un simplu avertisment vizual pentru al ti masculi. De fapt, nasul mas culului dominant se umfla si se nro se ste cand acesta se nfurie sau este excitat. O alta expli ca tie ar fi ca nasul joaca un rol esen tial n atrac tia sexuala, punand pe jar inima oric arei femele. Cu siguran ta, trompa maimu tei ndepline ste mai multe func tii, unele fiind probabil prea pu tin sau chiar deloc cunoscute.

Nasul mare si burta proeminenta sunt o particularitate a maimu telor nasoase

Maimu tele nasoase mai au o ciuda tenie: burta care le iese n eviden ta. De fapt, con tinutul lor stomacal poate cantari un sfert din greutatea corpului. Nu e de mirare ca atat masculii, cat si femelele par sa poarte mereu un pui n pantece. Dar de ce au o burta atat de mare? Stomacul maimu tei nasoase, asemenea celui al vacii, este plin cu un amestec vascos de ve 1 Locuin ta maimu tei nasoase (denumita si maimu ta-cu-trompa) este insula Borneo, iar localnicii o numesc orang belanda, sau olandezul. 2 Si femela este nzestrata cu un nas mare, nsa nu la fel de proeminent ca al masculului.

Nasoase si burtoase!

5 Peter Lilja/age fotostock

12

Trezi ti-va! mai 2012

geta tie si bacterii. Bacteriile fac mancarea sa fermenteze si descompun celuloza, precum si anumite toxine vegetale care ar ucide alte animale. Gra tie uluitorului lor aparat digestiv, mai mu telor-cu-trompa le priesc de minune frunzele, fructele care nu sunt dulci si semin tele de leguminoase, de palmieri si de alte plante, alimente cu care maimu tele cu alt gen de stomac nu ar reu si sa supravie tuiasca. Puternicul aparat digestiv al maimu telor na soase prezinta, totu si, un dezavantaj. Maimu ta trebuie sa se ab tina de la fructele dulci, care fer menteaza repede. Daca ar consuma astfel de fructe, burta ei s-ar umfla peste masura, provo candu-i o moarte chinuitoare. Intrucat au o alimenta tie bogata n celuloza au si un stomac complex, maimu tele nasoase nevoie de mult timp pentru a digera mancarea. De aceea, dupa un mic dejun copios, ele si fac siesta, care dureaza uneori ore ntregi, ca apoi sa manance din nou. Indiferent ca iau masa sau se odihnesc, mai mu tele nasoase rareori se izoleaza. Masculii dominan ti au adevarate haremuri, alcatuite din circa opt femele si puii lor. Cand devin sufi cient de mari ca sa- si poarte singuri de grija, puii masculi sunt alunga ti din grup. Ace stia se ntovara sesc cu al ti masculi tineri, formand cete conduse de unu sau doi masculi maturi. Pentru un necunoscator, astfel de grupuri pot parea la prima vedere haremuri.
Un animal gregar

5 Juniors Bildarchiv/Alamy

Maimu tele nasoase socializeaza ntr-un mod neobi snuit: haremurile interac tioneaza adesea, ndeosebi seara, cand se aduna n preajma rau rilor. In astfel de ocazii, un mascul e oricand gata sa- si etaleze for ta daca simte ca alt mascul e interesat de una dintre femelele sale. De obi cei, masculul protector, care ar putea cantari circa 20 kg, se apleaca nainte pe toate cele pa tru labe, deschizand larg gura si privindu- si tin ta adversarul. Daca tactica nu pare sa aiba efectul scontat, masculul ncepe sa sara pe ne a steptate printre copaci, sco tand racnete puter nice si aterizand adesea pe ramuri de copac uscate ce trosnesc zgomotos sub greutatea lui, ceea ce amplifica si mai mult taraboiul, se spu ne n cartea Proboscis Monkeys of Borneo. Lup tele ntre masculi sunt, totu si, destul de rare. Maimu tele nasoase nu au doar o nfa ti sare aparte, dar emit si sunete dintre cele mai biza re, precizeaza aceea si carte. Animalele gro haie, racnesc, tipa si scot sunete stridente, mai ales seara, cand se aduna pe malurile raurilor. In tot acest vacarm, mamele si alapteaza si si puric a n tihna puii, care au fa ta albastruie. Intr-un tarziu, nainte ca ntunericul dens al nop tii sa nvaluie padurea, maimu tele si gasesc culcu suri confortabile prin copaci, preferand arborii nal ti din apropierea raurilor. Pe langa nasul caraghios, aceste maimu te mai prezinta o particularitate: au la picioa re degete par tial palmate. Datorita acestei
Maimute cu. . . degete palmate

Intrucat nasul i acopera gura, masculul trebuie sa-l dea la o parte ca sa manance

Trezi ti-va! mai 2012

13

Indiferent ca iau masa sau se odihnesc, maimu tele nasoase rareori se izoleaza

caracteristici anatomice, ele sunt bune nota toare si pot umbla n siguran ta prin noroiul mangrovelor. Iar, cand ne gandim la mangro ve, nu putem sa nu ne gandim si la crocodili. De fapt, crocodilii sunt nelipsi ti din habitatul maimu telor nasoase. Dar cum reu sesc ele sa nu ajunga n falcile reptilelor? O strategie la care recurg este aceea de a pa trunde pe nesim tite n apele raului si de a no ta caine ste n sir indian, fara sa tulbure prea mult apa. Cand raul este ngust nsa, folosesc alta tactica. Urca n naltul unui copac, si iau avant de pe o ramura, chiar si de la noua metri nal time, plonjeaza pe burta n apa si apoi noa ta cat pot de repede pana pe malul celalalt. Pana si mamele cu pui n spinare se-ncumeta sa treaca astfel raul. Uneori o ceata ntreaga se arunca n apa, notand nebune ste pana pe uscat! Cu toate acestea, nu crocodilul este cel mai mare du sman al maimu telor nasoase. Maimu ta nasoasa a fost declarata specie pe cale de dispari tie, n prezent existand doar ca teva mii de exemplare n salbaticie. Iar numa rul specimenelor continua sa scada n princi pal din cauza omului. Incendiile, exploatarile forestiere, turismul necontrolat si defri sarile cu
O specie pe cale de disparitie

scopul nfiin tarii planta tiilor de palmieri de ulei sunt doar ca tiva factori care pericliteaza spe cia. Un alt factor este vanatoarea. Unii oameni ucid maimu te nasoase doar ca activitate spor tiva, pe cand al tii le ucid pentru a le folosi ca hrana si n medicina tradi tionala. Deoarece dorm fara griji n copacii din preajma raurilor, animalele sunt extrem de vulnerabile, fiind o au a. De fapt, ntr-o zona frecventata de tint soar vanatori n barci cu motor, numarul maimu te lor nasoase a scazut n cinci ani cu 50%. In Borneo, maimu ta nasoasa este n prezent ocrotita de lege, iar ecologi stii ncearca sa-i con stientizeze pe oameni cu privire la viitorul ntunecat al acestei specii. Dar vor da oare re zultate toate aceste masuri? Doar timpul ne va raspunde. Un lucru e cert: dispari tia speciei din salbaticie ar fi o mare pierdere, caci maimu ta nasoasa constituie un adev arat obiect de studiu n lumea ciuda teniilor. In plus, animalului nu-i prie ste deloc via ta n captivitate. Maimu ta nasoasa este doar una dintre vieta ti le al caror viitor pare sumbru. Pana n prezent au disparut nenumarate alte specii de animale. Din fericire nsa, n curand, Dumnezeu va pre lua controlul asupra pamantului, i va nlatura pe cei rai si i va nva ta pe cei ce-i slujesc sa- si ad ministreze corect locuin ta pamanteasca (Prover bele 2:21, 22). Nu se va face niciun rau si nu se va face nicio stricaciune pe tot muntele meu sfant, promite Iehova Dumnezeu, caci pamantul va fi plin de cuno stin ta lui Iehova a sa cum fundul marii este acoperit de ape (Isaia 11:9).

5 Peter Lilja/age fotostock

14

1. Cortul n care se afla arca. 2. Harpa. 3. Trompeta. 4. 91000. 5. C.


Trezi ti-va! mai 2012

RASPUNSURILE LA INTREBARILE DE LA P. 30 SI 31

PARTEA

BIBLIA O CARTE DE PROFETII EXACTE

Voi face din tine o natiune mare


In aceasta serie, alcatuita din opt par ti, revista Trezi ti-va! va analiza o caracteristica remarcabila a Bibliei: profe tiile ei. Articolele va vor ajuta sa raspunde ti la urmatoarea ntrebare: Sunt profe tiile biblice nascociri ale unor min ti luminate sau poarta ele pecetea inspira tiei divine? Va invitam sa examina ti dovezile.

NDOIALA si scepticismul sunt nota domi nanta a timpurilor pe care le tr aim, reflectan du-se si n modul n care unii oameni privesc Biblia. Din nefericire, mul ti nu si-au facut ni ciodata timp sa examineze aceasta carte n mod obiectiv, iar punctul lor de vedere este in fluen tat n mare parte de ceea ce au auzit de la al tii. Totu si, pentru a privi Biblia dintr-o alta perspectiv a, va invitam sa ne nso ti ti ntr-o incursiune n trecut care va risipi orice urma de ndoiala privitoare la autenticitatea Bibliei. Calatoria noastra ncepe pe vremea unui barbat care si n prezent este foarte apreciat de cre stini, evrei si musulmani deopotriva. Era evreu si a trait n perioada 20181843 .e.n.1 Numele lui era Avraam.2 Unele dintre primele profe tii consemnate n Biblie s-au concentrat asupra lui Avraam, ns a ele ne vizeaza si pe noi, cei care traim astazi. (Vezi chenarul O binecuvantare pentru toate
1 Abrevierea .e.n. nseamna naintea erei noastre. 2 Avraam s-a numit ini tial Avram.

na tiunile.) Iata ce s-a prezis n cartea biblica Geneza: 1) descenden tii lui Avraam aveau sa devina o na tiune puternica; 2) ntre timp urmau sa ajunga sclavi ntr-o tara straina; 3) aveau apoi sa fie elibera ti si sa ia n stapani re tara Canaanului. Dar sa analizam mai pe larg aceste profe tii.
Trei profetii remarcabile

Prima profe tie: Voi face din tine [Avraam] o na tiune mare (Geneza 12:2). Implinire: Descenden tii lui Avraam nascu ti pe linia lui Isaac si Iacob (numit si Israel) au devenit na tiunea antica Israel, un stat suveran ce avea proprii regi. Ce dezvaluie istoria: Biblia prezinta n detaliu arborele genea logic al familiei lui Avraam, care i include si pe descenden tii veni ti pe linia lui Isaac, a lui Iacob si a celor 12 fii ai acestuia. Din genealogia

Trezi ti-va! mai 2012

15

lui Avraam fac parte si mul ti regi care au dom nit n Israel sau Iuda. Numele a 17 dintre ace s tia apare n surse extrabiblice, ceea ce confir ma astfel consemnarea biblica potrivit careia descenden tii lui Avraam nascu ti prin Isaac si Iacob au devenit o na tiune.1 A doua profe tie: Urmasii tai [ai lui Avraam] vor fi locuitori straini ntr-o tara care nu va fi a lor. Le vor sluji . . . Dar, la a patra genera tie, ei se vor ntoarce aici (Geneza 15:13, 16). Implinire: Din cauza unei foamete care s-a abatut asupra Canaanului, patru genera tii de descenden ti ai lui Avraam au locuit n Egipt, la nceput ca straini, mai tarziu nsa ca sclavi, fiind folosi ti la fabricarea de caramizi din argi la si paie. Daca luam n considerare linia ge

1 Vezi 1 Cronici 1:2734; 2:115; 3:124. In timpul domniei lui Roboam, fiul regelui Solomon, na tiunea Israel s-a divizat n doua regate: cel nordic cel sudic. Incep and de atunci, n Issi rael au domnit cate doi regi (1 Regi 12:124).

nealogica a unei singure familii cea a lui Levi, stranepotul lui Avraam, care s-a mutat n Egipt nso tit de varstnicul sau tata , cele patru genera tii sunt reprezentate de: 1) Levi, 2) Che hat, fiul sau, 3) Amram, nepotul sau, si 4) Moi se, stranepotul sau (Exodul 6:16, 18, 20). In anul 1513 .e.n., Moise s-a aflat n fruntea israe li tilor cand ace stia au fost elibera ti din Egipt. (Vezi cronologia de mai jos si chenarul Exac titate cronologica.) Ce dezvaluie istoria: Potrivit profesorului James Hoffmeier, specializat n arheologia Orientului Apropiat aplicata la Vechiul Testament, atat scrierile egiptene, cat si dovezile arheologice arata ca, pe timp de foamete, popoarelor semitice (cum erau si evreii din Antichitate) li se permitea sa patrunda cu turmele lor pe teritoriul Egiptului. Dar sa fie adevarat faptul ca israeli tii au ajuns sclavi n Egipt si au fost pu si sa confec tioneze caramizi?

EVENIMENTE IMPORTANTE SAMANT A LUI AVRAAM


1843 1593 1513 1657 1728 (.e.n.) 1473 Moise scoate Israelul din Egipt Moare Moise. Iosua i conduce pe israeliti n tara Canaanului 1711 Iacob se muta cu familia n Egipt

Moare Avraam

Moare Iosif

Se naste Moise

Moare Iacob

Patru generatii de descendenti ai lui Avraam Levi Chehat Amram Moise


16 Trezi ti-va! mai 2012

De si consemnarile egiptene nu i men tioneaza pe israeli ti cu numele, picturile din mor minte si sulurile foegiptene atest a c a egiptenii loseau straini la fabricarea de c ar amizi din argil a si paie. Aceste consemn ari mai dezvaluie ca cei numi ti de faraon sa mpart a munca tineau evi den ta normelor de c ar amizi ce trebuiau efectua te, fapt n deplina armonie cu Biblia (Exodul 5:14, 19). Surse egiptene confirm a ca str ainii erau pu si la munca for tata . . . n perioada n care israeli tii au fost oprima ti, afirma Hoffmeier. In concluzie, patrunderea evreilor din vechime n Egipt . . . n timpul unei si, ulterior, n foamete robirea lor au fost, dupa cat se pare, o realitate. A treia profe tie: Voi da . . . semin tei tale . . . toata tara Canaanului (Geneza 17:8). Implinire: Chiar daca Moise i-a scos pe israeli ti din Egipt, cel care a condus poporul n tara Canaanului n 1473 .e.n. a fost Iosua, fiul lui Nun.

O BINECUVANTARE PENTRU TOATE NATIUNILE


Dumnezeu a promis ca oameni din toa te natiunile se vor binecuvanta prin saman ta lui Avraam (Geneza 22:18). Principalul motiv pentru care Dumnezeu a adus n exis tent a o natiune din urmasii lui Avraam a fost acela de a face posibila venirea lui Mesia, care avea sa-si ti oame dea viata pentru to nii.1 Prin urmare, promisiunea facuta de Dumnezeu lui Avraam te vizeaza si pe tine! Iata ce citim n Ioan 3:16: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine manifes ta credint a n el sa nu fie distrus, ci sa aiba viat a vesnic a.
1 Profetiile care fac referire n mod concret la identitatea lui Mesia vor fi analizate n partile a III-a si a IV-a ale acestei serii.

5 Israel Museum, Jerusalem/The Bridgeman Art Library International

S I EXODUL ISRAELIT ILOR


Perioada judecatorilor 1034 Solomon ncepe construirea templului
Aceasta stela, ce con tine inscrip tia Casa lui David, este una dintre sursele care fac referire la regi ai Israelului sau ai lui Iuda, descenden ti ai lui Avraam

Saul devine primul rege al Israelului, fiind uns de Samuel Se naste David

1070

1117 1107

David devine rege al Israelului

EXACTITATE CRONOLOGICA
Biblia este foarte exacta din punct de vedere cronologic, inclusiv n ce priveste plasarea eveni mentelor n timp. Un exemplu n acest sens l con stituie versetul din 1 Regi 6:1, care indica mo mentul cand regele Solomon a nceput lucr arile la construirea templului din Ierusalim: In al pa tru sute optzecilea an [adica 479 de ani ntregi]

de la iesirea fiilor lui Israel din tara Egiptului, n al patrulea an al domniei lui Solomon ca rege peste Israel, n luna ziv, adica luna a doua, el a nceput construirea casei lui Iehova. Conform cronologiei biblice, al patrulea an al domniei lui Solomon este anul 1034 .e.n. Adau gand la acesta cei 479 de ani ntregi, ajungem n 1513 .e.n., anul n care israelitii au iesit din Egipt.

Ce dezvaluie istoria: De si arheologii nu au ajuns la un consens n privin ta datelor, se poate vorbi totu si de spre intrarea israeli tilor n Canaan si ocuparea lui, scrie Kenneth Kitchen, profesor emerit n egiptologie. Biblia afirma ca Iosua a dat foc Ha torului, un ora s canaanit (Iosua 11:10, 11). In situl arheologic al ora sului s-au descoperit trei tem ple canaanite ce fusesera complet distruse. In plus, arheologii au gasit dovezi ca ora sul fuse se ars n secolul al XV-lea .e.n. Aceste desco periri confirma ceea ce spune Biblia. Alt ora s canaanit este Gabaonul, aflat la circa 10 km de Ierusalim. Arheologii au identi ficat ora sul cand au descoperit aproximativ 30 de toarte de urcioare pe care era gravat numele ora sului. Spre deosebire de locuitorii Ha to rului, gabaoni tii din vechime au ncheiat un le gamant de pace cu Iosua. Insa acesta i-a pus mai tarziu sa scoata apa (Iosua 9:37, 23). De ce le-a dat tocmai aceasta sarcina? Potrivit ce lor descrise n 2 Samuel 2:13 si Ieremia 41:12, Gabaonul dispunea de o bogata sursa de apa. Sprijinind relatarea biblica, lucrarea Archaeolo-

gical Study Bible, New International Version face urmatoarea precizare: Gabaonul se remarca n mod deosebit prin resursele lui considerabile de apa: un izvor principal si sapte mai mici. Existen ta a zeci de personaje biblice a fost confirmata de surse istorice. Printre aceste per sonaje se numara, dupa cum s-a amintit mai nainte, si 17 regi, urma si ai lui Avraam, care au domnit n Israel sau Iuda. Iata ca tiva dintre ei: Ahab, Ahaz, David, Ezechia si Manase si Ozia. In mod clar, existen ta acestor dinastii regale constituie un argument incontestabil al faptului ca o na tiune numita Israel a intrat n tara Canaanului si a ocupat-o. In 1896, o echipa de cercetatori a descoperit la Teba (Egipt) stela lui Merneptah. Ba sorelieful aminte ste campania militara purtata cu succes de faraonul Merneptah n Canaan n jurul anului 1210 .e.n. Acest basorelief repre zinta prima sursa extrabiblica cunoscuta ce face referire la Israel, confirmand astfel existen ta acestei na tiuni.
Detaliile exacte de mare folos

AVRAAM UN PERSONAJ ISTORIC


Tablite de lut datand de la nceputul celui de-al doilea mileniu .e.n. contin nume de orase identice cu numele rudelor lui Avraam, precum Peleg, Serug, Nahor, Terah si Haran (Geneza 11:1732). In Geneza 11:31 se spune ca Avraam si familia sa au plecat din orasul Ur al caldeenilor. Ruinele acestui oras au fost descope rite n sud-estul Irakului. Biblia mai arata ca Terah, tatal lui Avraam, a murit n orasul Ha ran, care se afla probabil pe teritoriul Turciei de azi, iar Sara, sotia lui Avraam, a murit n Hebron, unul dintre cele mai vechi orase nca locuite din Orientul Mijlociu (Geneza 11:32; 23:2).

A sa cum am observat, Biblia con tine numeroase detalii exacte referitoare la persoane, locuri si evenimente. Toate aceste detalii ne ajuta sa comparam ceea ce spune Biblia cu ceea ce afirma sursele extrabiblice si sa ne con vingem astfel ca profe tiile biblice se mplinesc cu adevarat. In ceea ce-l prive ste pe Avraam si saman ta sa, dovezile atesta ca promisiunile lui Dumnezeu s-au mplinit: descenden tii lui Avraam au devenit o na tiune, au ajuns sclavi n Egipt si mai tarziu au ocupat tara Canaanu lui. Acestea ntaresc, de fapt, cuvintele apostolului Petru, unul dintre scriitorii Bibliei, care a recunoscut cu umilin ta: Profe tia n-a fost nicio data adusa prin voin ta omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta ti de spiritul sfant (2 Petru 1:21). In secolele ce au urmat cuceririi Canaanului, cursul istoriei na tiunii Israel a luat o turnu ra nea steptata, ceea ce a dus la consecin te tragice. Si au fost prezise de scriitorii acestea Bibliei, dupa cum vom vedea n numarul urmator.

TINERII SE INTREAB A

De ce nu ma nteleg parintii?
IMAGINEAZA-TI URMATOAREA SITUATIE: Este vineri si seara. Gabi, care are e ora sase 17 ani, se repede spre us a. Ne vedem mai tarziu!, i saluta el pe parinti, n speranta ca acestia vor uita sa-i puna ntrebarea de care nu scapa niciodata. Dar trebuia sa stie ce urmeaza. Gabi ta, la ce ora te ntorci?, l ntreaba mama lui. Gabi se opreste brusc. Aaa. . . pai. . . mai tarziu, nu sta ti dupa mine. Deschide usa si da sa iasa, cand l aude pe tatal sau stri gand: Stai pu tin, Gabriel!. Gabi se opreste din nou si l aude pe tatal lui spunand pe un ton ferm: Stii bine regu la: la 10 fix esti acasa, fara excep tii!. Ooo, tata, se plange Gabi ntorcandu-se spre el, stii cat de penibil e sa le spun prietenilor ca trebuie sa fiu acasa atat de devreme?. Dar tatal nu se lasa nduiosat. La 10 fix esti acasa, repeta el, fara excep tii!.

OATE ca si atoare. Indiferent tu te-ai aflat ntr-o situa tie aseman ca problema n discu tie a fost ora la care sa fii acasa, muzica, prietenii sau mbracamintea, parin tii au stabilit regulile si n-au stat la negocieri. Iata ce spun ca tiva tineri. Dupa ce s-a casatorit cu mama, tatal meu vitreg a devenit foarte strict cu privire la muzica pe care o ascultam. Pana la urma a trebuit sa mi arunc toate CD-urile! (Brandon1)
1 Unele nume din acest articol au fost schimbate.

Trezi ti-va! mai 2012

19

SFATURI PENTRU O COMUNICARE MAI BUNA


Daca asculti, vei rezolva mult mai mult decat daca tipi. Daca ti asculti parintii si ncerci sa le ntelegi punctul de vedere, si ei vor face la fel. (Rianne) Citeste Filipeni 2:3, 4. Nu raspunde obraznic! Eu faceam asta mereu, pana ntr-o zi cand mi-am dat seama ca as fi putut sa evit o cearta (si pedeapsa ce a urmat) daca pur si gura! simplu mi-as fi tinut (Danielle) Citeste Proverbele 17:27; 21:23. Asteapt a pana se linistesc apele, pana cand stii ca parintii vor fi dispusi sa te asculte. (Colette) Citeste Proverbele 25:11. Parintii ca trebuie sa stie i respecti si ca i asculti cu adevarat cand ti vorbesc. Deci, nainte sa le spui ce simti, asigura-i ca ai ascultat si ai nteles ce au zis. (Emily) Citeste Proverbele 23:22; Iacov 1:19.

Mama se ia de mine pentru ca nu am prieteni. Dar, cand o ntreb daca pot sa ies cu cineva, raspunsul ei este nu pentru ca nu cunoaste persoana respectiva. E foarte enervant! (Carol) Mama mea vitrega si decat tata nu ma lasa sa port tricouri n care not. Iar tata mi spune mereu ca panta lonii scurt i sunt prea scurt i daca nu ajung pana la genunchi! (Serena) Ce po ti face daca tu si parin tii tai nu sunte ti pe aceeasi a? Ai putea vorbi despre asta lungime de und cu ei? De obicei, parin tii mei nu vor sa m-asculte, spune Joanne, care are 17 ani. Amy, n varsta de 15 ani, afirma: Cand mi se pare ca parin tii nu ma n teleg, tac din gura. Dar nu te da batut asa Parin tii s-ar putea de usor! sa fie mult mai dispusi sa te asculte decat ti imaginezi. Gandeste-te: Chiar si Dumnezeu i asculta pe oa meni cand si fa ta lui. De exemplu, prezinta cauza n Iehova l-a ascultat pe Moise cand acesta i-a vorbit n numele israeli tilor neascultatori (Exodul 32:714; Deuteronomul 9:14, 19). Poate ti spui ca parin tii tai nu sunt la fel de rezona bili ca Dumnezeu. Si, ntr-adevar, e o mare diferen ta ntre situa tia despre care a vorbit Moise cu Iehova ce viza viitorul unei na tiuni ntregi si care situa tia despre le vorbesti si anume ora la care sa te n tu parin tilor torci acasa. Totusi, exista un principiu care se aplica n ambele cazuri:
Daca ceea ce vrei sa spui este cu adevarat justificat, cei cu autoritate n acest caz parintii tai vor fi probabil dispusi sa te asculte.

Cheia succesului consta n modul n care t i vei pre zenta cauza. Iata cateva sugestii ce te pot ajuta n acest sens:

ADEVAR GENERAL VALABIL

Nu toate nentelegerile trebuie discutate. In unele cazuri, poti sa vorbesti n inima ta si sa taci (Psalmul 4:4). O fata pe nume Beatrice spune: Uneori, cand ma gandesc cat de mica va parea problema maine, nu mi se mai pare cine stie ce si las lucrurile asa.

pra careia tu si parin tii tai nu cade ti de acord.

1. Identifica problema. Scrie mai jos problema asu-

te sim ti atitudinea parin tilor tai cu privire la problema n discu tie de pilda te sim ti ranit, trist, penibil sau sim ti ca nu au ncredere n tine. (Exemplu: In scena riul de la nceputul articolului, Gabi recunoaste ca se simte penibil cand le spune prietenilor la ce ora trebu ie sa se ntoarca acasa.)
3. Incearca sa gandesti ca un parinte. Imagineaza- ti ca ai un copil adolescent care are aceeasi problema pe care ai men tionat-o la punctul 1. Care ar fi cea mai mare ngrijorare a ta ca parinte, si de ce? (Exemplu: In scenariul de la nceput, parin tii lui Gabi s-ar putea ngrijora pentru siguranta lui.)

2. Identifica-ti sentimentele. Descrie cum te face sa

CE SPUN ALTI TINERI


Wyndia: Incerc sa ma gandesc bine na inte sa deschid gura. Tin cont de punctul de vedere al parintilor si ma rog nainte sa spun ceva. Daca stiu ca ceea ce voi zice va provoca o cearta, tac din gura pana cand pot spune des chis ce gandesc fara sa ma cert. Ross: Cand simt ca ncep sa ma enervez, mi spun ca-mi voi strica toata ziua din cauza unei certe pe care puteam s-o evit. Prin urmare, acum nu ma mai enervez asa de repede ca n trecut.

4. Reanalizeaza problema. Raspunde la urmatoarele ntrebari: Ce foloase ti aduce punctul de vedere al parin tilor?

Ce ai putea face pentru a le risipi ngrijorarile?

din chenarul Sfaturi pentru o comunicare mai buna, vei observa probabil ca po ti sa comunici cu parin tii ntr-o maniera mai matura. Kelly se bucura de o astfel de rela tie cu parin tii ei. Daca te cer ti, nu ajungi ni caieri si vei pierde, spune ea. In cazul meu, se sigur cretul e sa stau de vorba cu parin tii. Aproape ntotdeau na ajungem la un numitor comun si asa toata lumea e mul tumita.

5. Discuta problema cu parintii si cautati mpreuna solutii. cele Aplicand sugestiile men tionate mai sus si

CERE PAREREA PARIN TILOR

Cum ati rezolvat problemele pe care voi le-ati avut cu parintii? Daca ati putea da timpul napoi, ce ati schimba la modul n care ati actionat?

Ramona: Cred ca ntotdeauna cel mai bine e sa ascult pare rea parintilor. S-ar putea ca, n realitate, sa nu vedem lucrurile chiar atat de diferit, iar problema sa nu fie asa de mare pe cat credeam.
Trezi ti-va! mai 2012

21

OPERA UNUI PROIECTANT?

Aripa hidrofila a

gandacului de desert din Namibia

Picaturile de apa formate aluneca n gura gandacului

Aproximativ 900 de milioane de oameni de pe glob nu au acces la apa potabila. In multe zone ale lumii, femeile si ti copiii sunt nevoi sa parcurga distante foarte mari pentru a gasi si a aduce apa acasa. Ma ngrozesc cand ma gandesc ca oamenii saraci trebuie sa mearga pe jos ore ntregi doar pentru a obtine un lucru de stricta necesitate, marturiseste Shreerang Chhatre, inginer la Institutul de Tehnologie Mas sachusetts. Pentru a veni n sprijinul acestor persoane, Chhatre si colegii lui pun la punct noi metode de extragere a apei potabile din ceat a. De unde se inspira ei? De la gandacul de desert din Namibia (Stenocara gracilipes). Ganditi-v a: In fiecare dimineat a, deasupra desertului Namib din Africa se formeaza ceat a. Gandacul de desert profita de ocazie si se asa za n bataia vantului sub un anumit unghi.1
1 Si alte specii de gandaci colecteaza apa ntr-o maniera ase manatoare.

Protuberantele de pe elitre (aripile exterioare) contin ta hidrofila care atrage particu o substan lele fine de apa. Acestea se acumuleaza for mand picaturi mai mari. Fiind tot mai grele, pi caturile aluneca n jos prin canalele hidrofobe dintre protuberante pana la gura. Chhatre si lui vor sa foloseasca un colegii principiu asemanator cu scopul de a colecta apa potabila. Binenteles, oamenii au nevoie de mult mai multa apa dec at gandacul de desert ca sa supravietuiasc a. In plus, finantarea unui astfel de proiect constituie o adevarata provo care. Asadar, extragerea apei potabile din ceat a pentru uz uman este deocamdata un proiect n desfasurare, recunoaste Chhatre. Ce credeti? Este aripa hidrofila a gandacului de desert din Namibia rezultatul evolutiei? Sau este opera unui Proiectant?
Fotografia: Chris Mattison Photography/photographersdirect.com

1000
N

1000 de sali ale Regatului!


punct de vedere politic (Ioan 18:36; Faptele 5:29). Din nefericire nsa, pe la jumatatea anilor 60, pozi tia lor bazata pe Biblie i-a adus n con flict cu guvernul, iar, n 1967, lucrarea lor a fost interzisa. Nu a trecut mult si Martorii au n ceput sa fie da ti afara de la locul de munca fara motiv, iar proprieta tile le-au fost confiscate sau distruse de mpotrivitori. Din cauza persecu tiilor aprige si a fricii de un posibil genocid, mii de Martori s-au refugiat n Mozambic si Zam bia, tari nvecinate. In cele din urma, situa tia n Malawi a nceput sa se mbunata teasca, majoritatea Martorilor lui Iehova fiind repatria ti pe la nceputul anilor 90. Iar, la 12 august 1993, restric tiile asupra activi ta tii lor au fost ridicate. Cat de mult s-au bucu rat ei cand, dupa 26 de ani de interdic tie, pu teau predica fara opreli sti! Cu toate acestea, se aflau n fa ta unei noi probleme. Numarand acum mai bine de 30 000 si fiind organiza ti n 583 de congrega tii, Martorii nu aveau locuri adecvate de ntrunire. Ce era de facut?
Iubirea n actiune In primii sase ani de la reca stigarea liberta tii, Martorii locali au facut o lucrare minunata, con struind sali ale Regatului cu resursele lor limi tate. Totu si, cre sterea anuala a numarului de vestitori depa sea cu mult cre sterea numarului de sali ale Regatului. Cum avea sa fie rezolvata aceasta problema? Prin aplicarea principiului biblic din 2 Corinteni 8:14: printr-o egalizare,
Trezi ti-va! mai 2012 23

UN RECORD IN MAL AWI

-AM crezut ca acest lucru va fi vreodata po sibil n Malawi, a exclamat Augustine. La ce se referea el? La construirea unui mare nu mar de sali ale Regatului, cum si numesc Mar torii lui Iehova laca surile de cult. In 1993, cei 30000 de Martori de atunci din Malawi o tara mica din sud-estul Africii nu dispuneau de locuri potrivite n care sa-i aduca nchinare lui Dumnezeu si sa studieze Biblia. In prezent nsa, situa tia este cu totul alta. In septembrie 2010, n Blantyre, Martorii din Ma lawi au finalizat cea de-a o mia sala a Regatu lui!1 Dar cum ajunsese numarul Martorilor lui Iehova la 30000 n 1993, de si pana atunci nu avusesera locuri de nchinare adecvate? Si, oda ta demarat proiectul de construire de sali ale Regatului, cum au reu sit Martorii sa ridice 1000 de sali ntr-un timp relativ scurt ntr-o tara cu resurse limitate? In plus, ce efect a avut acest uluitor program asupra Martorilor si a semenilor lor?
Vremuri de restriste

Pe la nceputul secolului al XX-lea, Martorii lui Iehova, cunoscu ti pe atunci sub numele de Studen ti n Biblie, au nceput sa predea adeva rul biblic n Malawi. In 1967, n tara erau deja circa 17000 de Martori. Asemenea cre stinilor din secolul I, ei erau cunoscu ti drept oameni care respecta legile si autorita tile guvernamen tale, dar care sunt hotara ti sa ramana neutri din
1 Numarul salilor Regatului din Malawi depa se ste n prezent 1030.

Inainte de nceperea programului de construire, multe locuri de ntrunire nu erau decat niste adaposturi cu acoperis de iarba In prezent, congrega tiile se ntrunesc n sali ale Regatului ( precum cea din imagine

surplusul financiar din unele tari urma sa com penseze ce lipsea n alte tari, precum Malawi. In acest scop, n 1999, Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova a implementat un pro gram special de construire de locuri de nchi nare n tari cu resurse limitate. Datorita acestui sprijin plin de iubire, ritmul n care Martorii din Malawi construiau sali ale Regatului s-a accelerat. 1 Inainte, congrega tiile din Malawi tineau n trunirile cre stine n sali de clasa, n adaposturi temporare sau la umbra copacilor. Actualmen te, cele 1230 de congrega tii se ntrunesc pentru a se nchina si pentru a primi instruire biblica n cladiri demne de acest scop, dedicate promo varii nchinarii adevarate. E lesne de n teles ca cei peste 75000 de Martori din Malawi le sunt profund recunoscatori fra tilor lor de credin ta din ntreaga lume pentru sprijinul acordat. Ceea ce i-a ajutat pe Martori sa construiasca atat de multe locuri de nchinare ntr-un timp atat de scurt a fost si dorin ta lor de a avea sali modeste, dar func tionale. Ei nu si-au dorit cla diri somptuoase, ci au vrut sa se ntruneasca n cladiri simple, care sa-i aduca glorie lui Dumne zeu si care sa asigure un mediu propice studierii Bibliei si discu tiilor pe baza ei.
1 Din 1999 ncoace, n ntreaga lume, Martorii lui Iehova au construit 23786 de sali ale Regatului n 151 de tari cu resurse limitate.

locale trag foloase Comunitatile In trecut, Martorii lui Iehova din Malawi fu sesera ridiculiza ti pentru ca nu aveau laca suri de cult. Drept urmare, unora le era ru sine uneori sa-i invite pe cei interesa ti la ntruniri. Imagina ti-va, totu si, ce sentimente au ncercat ace sti Martori cand au avut propria sala a Re gatului, o sala de toata frumuse tea! Acum erau mandri sa-i invite pe vecini si pe cei interesa ti la ntrunirile cre stine. De fapt, o congrega tie din Malawi a fost ncantata sa vada ca la o ntruni re ntr-o sala a Regatului de curand construita au asistat 698 de persoane. Mul ti Martori, dar si al ti localnici au martu risit ca nu credeau ca vor avea vreodata n zona lor o sala trainica si frumoasa. Augustine, men si aminte ste de tionat la nceputul articolului, o congrega un cotie care tinea ntrunirile sub pac. In sezonul secetos, era foarte placut, dar n sezonul ploios era dezastru!, spune Augus tine. Si, daca v-a prins vreodata o ploaie toren tiala, cu siguran ta sti ti despre ce vorbe ste el. Augustine ne poveste ste ce i s-a ntamplat n timp ce vizita Congrega tia Chimwanje. Tineam ntrunirea ntr-un mic adapost facut din ca tiva stalpi de lemn si un acoperi s de iarba, relatea za el. Nu stiam nsa ca n iarba din acoperi s se instalase un paianjen mare, veninos. Deodata, n timpul cuvantarii mele, vietatea a aterizat fix langa piciorul meu! L-am auzit pe un frate din

24

Trezi ti-va! mai 2012

auditoriu strigand: Strive ste-l, Augustine! Stri ve ste-l!. Asta am si facut si, dupa cum vede ti, sunt nca n via ta. In prezent, congrega tia are o sala a Regatului noua, iar astfel de incidente nu mai tulbura lini stea ntrunirilor. Datorita acestui program de construire cu adevarat remarcabil, Martorii lui Iehova au ca s tigat admira tia si respectul multor comunita ti si sefi locali, a sa cum reiese si din cuvintele de mai jos. O Construirea unui loc de nchinare nou, precum si iubirea si unitatea ce-i caracterizeaza pe Martorii lui Iehova sunt adevarate nestema te pentru comunitatea noastra, atitudinea Mar torilor fiind demna de imitat si de alte biserici. (Seful local din Chabwenzi) O Ceea ce admir cel mai mult la Martorii lui Iehova este unitatea lor. Am nceput lucra rile de construc tie la biserica noastra cu zece ani n urma, dar nca nu e terminata si nici nu va fi prea curand. Vreau sa va mul tumesc pen tru ca a ti ridicat o cladire atat de frumoasa n zona noastra. (Capetenia satului Chigwenembe) O E minunat sa vedem cum lucra ti. Nu sunte ti doar rapizi, ci si cura ti si ordona ti! Cu sigu ran ta, sunte ti foarte uni ti. (Seful local din Chiuzira) Programul de construire de sali ale Regatului a fost remarcat chiar si de editorii unui dic English Dictiotionar (Chichewa/Chinyanja nary), care afirma despre Martori: Martorii lui Iehova au construit multe [sali ale Regatului].
E un miracol sa avem aceast a sala Adevarate nestemate pentru comunitatea noastra

La 30 ianuarie 2011, Congrega tia Manyowe din ora sul Blantyre, men tionat la nceput, a de dicat noua ei sala a Regatului, cea de-a o mia construita n Malawi. E un miracol sa avem aceasta sala, a spus un membru al congrega tiei. Ni s-a mplinit un vis. N-am lipsit nicio zi de pe santier, poveste s te o tanara din Congrega tia Manyowe. Sunt foarte fericita ca am participat la construirea

unui loc potrivit de nchinare n teritoriul nostru. Am ob tinut foarte greu de la autorita tile lo cale autoriza tia de construire a salii Regatului, explica unul dintre batranii congrega tiei. Func tionarii municipali au refuzat, de cateva ori, sa ne semneze avizele necesare. Cu toate acestea, doamna Liness Chikaoneka, capetenia locala, a luptat din rasputeri pentru a-i convinge sa ni le semneze. Intr-o zi, doamna Chikaoneka l-a nso tit pe un batran de congrega tie pentru a solicita semnarea unui aviz. Doresc ca Martorii sa- si construiasca sala Regatului n satul meu, i-a spus ea func tio narului. Sunt oameni de treaba. Nu am fost ni ciodata nevoita sa rezolv vreun conflict n care sa fi fost implicat vreun Martor. Func tionarul a semnat documentele fara sa mai stea pe ganduri. Cu ocazia dedicarii salii Regatului, doamna Chikaoneka a exclamat cu entuziasm: Sunt foarte fericita si mandra ca n satul meu exista o cladire atat de frumoasa!. Pe ntreg teritoriul statului Malawi, Martorii lui Iehova si semenii lor si exprima aprecierea pentru programul de construire de sali ale Re gatului. Datorita spiritului de sacrificiu si harni ciei exemplare de care au dat dovada Martorii, n aceasta tara nu mai exista un deficit uria s de sali ale Regatului, a sa cum se ntampla n 1993. E-adevarat, pe masura ce oamenii reac tioneaza favorabil la vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu si numarul de congrega tii cre ste, este mereu nevoie de noi sali ale Regatului (Ma tei 24:14). De aceea, Martorii sunt recunoscatori pentru sprijinul plin de iubire si dona tiile generoase ale fra tilor lor de credin ta din ntreaga lume.1 Dar, mai presus de toate, Martorii i sunt profund recunoscatori lui Iehova Dumnezeu. Sentimentele lor se aseamana cu cele ale psalmistului, care a spus: Toate na tiunile pe care le-ai facut vor veni si se vor pleca naintea ta, o, Iehova, si vor da glorie numelui tau! Caci tu e sti mare si faci lucruri minunate (Psalmul 86:9, 10).
1 Lucrarea mondiala efectuata de Martorii lui Iehova este sus tinuta n totalitate prin dona tii.

Trezi ti-va! mai 2012

25

ATAC CIBERNETIC!

Hackerii-infractori si-au format adevarate armate de calculatoare

MAGINATI-V A o armata de infractori informatici care se folosesc de internet pentru a utiliza re telele de calculatoare asupra carora au preluat controlul. Folosindu-se de aceste re tele, numite botneturi (de la englezescul robot net works, adica re tele robot), si bombardeaza cu o mul time de coduri matinta, o tar a anume, li tioase. In cateva minute, site-urile institu tiilor militare, financiare si comerciale din tara cad. Bancomatele si re telele de telefonie nu mai func iar tioneaza. Avioanele sunt consemnate la sol, sistemele computerizate si cele de siguran ta ale unei centrale nucleare sunt blocate. Cum ar reac tiona popula tia? Cum a ti reac tiona voi? Probabil ca vi se pare nerealist scenariul de mai sus. Insa Richard Clarke, fost consilier american pe probleme de securitate na tionala, protec tie a infrastructurii si este de antiterorism, parere ca o asemenea situa tie poate aparea si n via ta reala. De fapt, atacuri cibernetice1 au avut deja loc. Poate a ti auzit despre ele sau chiar a ti fost tinta unui atac. Dar de ce ar dori cineva sa lanseze un astfel de atac? Cum se desfasoar a un atac cibernetic?
1 Un atac cibernetic este o ncercare deliberata de a modifica, de a bloca sau de a distruge sisteme computerizate, re tele de calculatoare ori date sau programe stocate pe ele ori transmise de acestea (Consiliul Na tional de Cercetare din SUA).

Si, ntrucat infrac tiunile cibernetice mpotriva persoanelor fizice sunt la ordinea zilei, cum va pute ti ocroti cand sunte ti online?
Campul de lupta digital

Atacurile cibernetice sunt lansate din diverse motive. De pilda, teroristi sau guverne pot ncer ca sa patrunda n re telele de calculatoare ale dusmanilor cu scopul de a ob tine informa tii se crete sau de a sabota echipamentele controlate de re telele respective. In 2010, William Lynn III, vicesecretarul Ministerului Apararii din SUA, a recunoscut ca adversari straini au atacat si au spart n repetate randuri re tele computerizate americane con tinand informa tii secrete si au furat mii de fisiere . . ., inclusiv proiecte de ar mament, planuri opera tionale si privind date supravegherea. (Vezi chenarul Cateva atacuri cibernetice recente.) Infractorii cibernetici apeleaza la tehnici si milare pentru a patrunde n re telele unor firme si n calculatoare personale cu scopul de a fura informa tii financiare sau proprietate intelectua la. Se estimeaza ca acesti infractori castig a anual miliarde de dolari din tranzac tii online frauduloase. Pentru a-si online, hackerii-in lansa ofensiva fractori si-au format adevarate armate de calcu

26

Trezi ti-va! mai 2012

latoare. In 2009, o firma de securitate online a descoperit o grupare criminala care controla de la distan ta o re tea mondiala de aproape doua milioane de calculatoare, dintre care multe aparunor persoane fizice. Potrivit unor estitineau mari recente facute de Organiza tia pentru Co operare si Dezvoltare Economica (OCDE), unu din trei calculatoare conectate la internet este controlat de la distan ta de un hacker. Este oare posibil ca si vostru sa fie controlat calculatorul de cineva, iar voi sa nu banui ti nimic? Imagina ti-va urmatorul scenariu. Un infractor trimite un program mali tios (un malware) pe internet. Odata ajuns n calculatorul vostru, programul cauta, fara ca voi sa sti ti, o bres a n antivirusul instalat. Cand gaseste o porti ta ne securizata, sapa si mai adanc n calculator pentru a gasi informa tii utile.1 Acest program mali tios poate modifica sau sterge fisiere, poa
Pandesc n tacere

Cum pute ti sti daca ave ti calculatorul virusat? Desi un virus poate fi greu de detectat, exista unele indicii: computerul sau conexiunea la in ternet merge foarte ncet, unele aplica tii nu mai func tioneaza, apar ferestre pop-up care va n deamna sa instala ti anumite programe ori cal culatorul func tioneaza altfel decat de obicei. Daca remarca ti vreunul dintre aceste semne, ru ga ti un specialist sa va verifice calculatorul.
Luati aminte la pasii vostri Intrucat statele, dar si persoanele individuale se folosesc tot mai mult de tehnologia

CATEVA ATACURI CIBERNETICE RECENTE


2003: Viermele cibernetic1 Slammer s-a raspandit pe internet cu o viteza ului toare, infectand aproximativ 75000 de cal culatoare n doar 10 minute. Traficul pe internet a ncetinit simtitor, site-urile Web au cazut, bancomatele n-au mai functio nat, zborurile aeriene au fost oprite, iar sis temele computerizate si cele de sigurant a de la o centrala nucleara s-au blocat. 2007: Estonia a fost tinta unei serii de atacuri cibernetice, care au afectat paginile de internet ale guvernului, ale mass-mediei si bancare. Majoritatea ale institutiilor atacurilor au pornit de la retele de calcula toare manipulate de hackeri (botneturi), implicand n aceasta ofensiva cibernetica peste un milion de calculatoare din 75 de t ari, care si-au bombardat tintele cu solici tari false de informatii. 2010: Super-sofisticatul vierme cibernetic Stuxnet a infectat sistemele de control industrial ale unei centrale nucleare din Iran.
1 Viermii cibernetici sunt programe malitioase care se autocopiaza automat de pe un calculator pe altul prin internet. Asemenea altor tipuri de programe malitioase, viermilor cibernetici li se dau de obicei nume, de exemplu Slammer.

Potrivit OCDE, 1 din 3 calculatoare conectate la internet este controlat de la distant a de un hacker
te trimite la alte calculatoare e-mailuri cu clone ale lui sau chiar i poate trimite hackerului informa tii confiden tiale precum parole sau detalii privind situa tia voastra financiara. Infractorii cibernetici v-ar putea pacali n asa fel ncat sa va virusa ti singuri calculatorul! Cum a ti putea ajunge sa face ti acest lucru? Deschi zand un file aparent inofensiv, atasat unui e-mail, accesand un link al unei pagini Web, des carcand si instaland programe gratuite, conec tand la computerul vostru un dispozitiv de me morie infectat sau, pur si simplu, accesand un site dubios. Toate acestea sunt simple modalita ti prin care i permite ti unui program mali tios sa intre n calculatorul vostru si da ti, practic, com puterul pe mana unui hacker.
1 Se pare ca, n 2011, hackerii au atacat peste 45000 de punc te vulnerabile cunoscute Profitand de aceste ale calculatoarelor. puncte slabe, ei urmaresc, de obicei, sa instaleze programe ma li tioase pe calculatoarele utilizatorilor fara stirea acestora.

Trezi ti-va! mai 2012

27

PROTEJATI-V A CALCULATORUL!
1. Instalati-v a pe calculator programe antivirus, anti-spyware si firewalluri. Ac tualizati-v a aceste programe si insta lati-v a regulat actualizarile de securitate pentru sistemul de operare. 2. Gandi ti-v a bine nainte de a accesa linkuri sau de a deschide fisiere atasate la e-mailuri ori trimise pe mes senger, chiar daca provin de la prieteni. Fiti deosebit de atenti daca e-mailul este nesolicitat si vi se cer date personale sau parole.

Face ti tot posibilul sa va proteja calculatorul ti cand sunte ti online

3. Nu copiati si nici nu rulati programe provenite din surse necunoscute.


computerizata, atacurile cibernetice vor fi probabil tot mai numeroase. Ca urmare, multe sta te ncearca sa-si mbunata teasca sistemele de aparare digitala, unele chiar efectuand simulari de propor tii pentru a verifica rezisten ta re telelor lor computerizate la aceste atacuri. Totusi, daca un adversar are timp suficient, o motiva suficiente, tie suficient de puternica si fonduri el va putea ntotdeauna, dar ntotdeauna, sa pa trunda n sistemul ales ca tinta, recunoaste Ste ven Chabinsky, din conducerea FBI, expert n securitatea calculatoarelor. Ce pute ti face pentru a va spori protec tia on line? Desi exista securitate online deplina, nu pute ti lua cateva masuri pentru a va proteja cal culatorul. (Vezi chenarul Proteja ti-va calculato rul!.) Biblia sfatuieste: Cel prevazator ia amin te la pasii (Proverbele 14:15). Cu siguran ta, lui acest sfat n telept poate fi aplicat si cand sunte ti online!
28 Trezi ti-va! mai 2012

4. Folositi parole care au cel putin opt caractere, inclusiv cifre si simboluri, si schimbati-le cu regularitate. Folositi pen tru fiecare cont o alta parola. 5. Nu face ti tranzactii online decat cu firme de ncredere, care folosesc conexiuni securizate.1 6. Nu furnizati tiale informatii confiden despre voi sau conturile voastre cand folositi conexiuni wireless nesecurizate, precum cele din locurile publice. 7. Inchideti calculatorul cand nu-l folositi. 8. Faceti cu regularitate copii ale fisie relor si pe suporturi sigure. salvati-le
1 Paginile Web securizate contin un lacatel ca simbol si https:// n bara de adres a. Litera s nseamn a securi zat.

LUMEA IN OBIECTIV

Pregatiti pentru. . . Apocalipsa? Manual juridic pentru un New York apocaliptic, ti tra un articol aparut n ziarul The New York Times. Articolul anun ta publicarea unui manual oficial, editat cu scopul de a-i ajuta pe judecatori si avoca ti sa rezolve pro bleme legale dificile ce ar putea aparea n cazul unui nou atac terorist, al contaminarii chimice sau radioactive de propor tii ori al unei pandemii. Manualul, publicat de reprezentan tii sistemului judiciar al statului New York n colaborare cu baroul aceluia si stat, constituie o lucra re de referin ta care arata cum poate fi aplicata actuala le gisla tie n situa tii precum carantina, evacuarea popula tiei, perchezi tia fara mandat, uciderea animalelor infectate si suspendarea anumitor legi. Ce se ascunde n perne? Fe tele de perna curate s-ar putea sa ascunda ceva cu adevarat neplacut, declara Art Tucker, specialist n cer cetare clinica la Spitalul St. Barts din Londra. Ziarul lon donez The Times, care a publicat rezultatul cercetarilor sale, preciza ca, dupa doi ani de folosire, mai bine de o treime din greutatea unei perne o constituie acarienii de praf vii si mor ti, excrementele acarienilor, scuamele de piele moarta si bacteriile. Pernele sunt incubatoare le ideale pentru alergeni, microbi si acarieni. Exista oare vreo solu tie? Acarienii . . . se usuca si mor daca sunt expu si la soare, ceea ce nseamna ca vechiul obicei de a aerisi a sternuturile este eficient ntrucat nu permite dezvoltarea acarienilor, se arata n acela si ziar. Deter gen tii nu omoara acarienii, nsa pute ti scapa de ei spa land pernele la peste 60C.

Autoritatile orasului New York au interzis prin lege fumatul pe plaje, n parcuri si

n zonele pietonale. Cei ce vor fi prinsi fumand n aceste locuri vor fi amendati cu 50 de dolari. Autoritatile spera ca aceasta lege sa fie respectata de bunavoie.

(THE WALL STREET JOURNAL, SUA)

In India a crescut considerabil numarul avorturilor selective care vizeaza fetusii de sex feminin, mai ales n cazurile n care mama a nascut deja o fetit a. In ce
priveste familiile care au deja un copil de sex feminin, raportul fete/baieti nascuti a scazut de la 906/1000, cat se nregistra n 1990, la 836/1000, n 2005.
(THE LANCET, MAREA BRITANIE)

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, campurile electromagnetice de radiofrecvent a, precum cele emise de aparatele de comunicare fara fir, sunt considerate posibil

cancerigene pentru oameni. (AGENTIA A INTERNATIONAL


DE CERCETARI ASUPRA CANCERULUI, FRANTA)

Organiza Unite Natiunilor tia a sarbatorit eradicarea completa a pestei bovine.


Aceasta este prima boala a animalelor ce a fost eliminata din mediul natural gratie eforturilor omului . . . si a doua boala eradicata vreodata, dupa variola.
(ORGANIZATIA UNITE PENTRU NATIUNILOR ALIMENTATIE SI AGRICULTURA, ITALIA)

DE DISCUTAT IN FAMILIE

Ce lipseste din imagine?


Cititi 1 Cronici 16:1, 2, 410. Apoi priviti imaginea. Ce elemente lipsesc? Scrieti mai jos raspunsurile. Pentru a completa imaginea, uniti punctele numerotate si colorati-o. 1 2 3
Raspunsurile se afla la pagina 14
59 60 58 61 2

DE DISCUTAT: De ce doreste Iehova


Dumnezeu ca muzica si, intonarea de implicit, cantari sa faca parte integranta din nchinarea noastra? INDICIU: Cititi 2 Cronici 5:13, 14; Efeseni 5:19. Puteti mentiona alte relatari biblice n care intonarea cantarilor este mentionat a ca parte a nchinarii adevarate? INDICIU: Cititi Exodul 15:120; Marcu 14:26; Faptele 16:25. Ce atitudine v-ar putea ajuta sa-i cantati Iehova desi, poate, sunteti timizi lui sau credeti ca altii canta mai bine decat voi? INDICIU: Cititi Psalmul 33:13.

ACTIVITATE IN FAMILIE: Fiecare membru

al familiei sa-si aleaga o cantare care-i place foarte mult. Exersati ca familie aceste cantari pana cand le sti ti bine.
INCEPUT
1

62

63 57 56 30 54 55 31 28 27 29

FINAL
64 26 3 4 7 8 11 12 15 16 19 20 23

53 52 51 40 32 49 33 5 6 9 10 13 14 35 21 22 34 44 39 36 41 24 38 42 37 43 25

50

17 18

46

45

48

Pentru a tipari mai multe exemplare ale rubricii De discutat n familie, accesa ti site-ul www.jw.org
47

Colectiona ti si nvata ti
Scrierea ultimei car ti biblice 98 e.n.

Decupati, ndoiti si pastrati


TARSIS Ninive Gat-Hefer 1 e.n. A fugit din Gat-Hefer spre Tarsis A trait n secolul al IX-lea .e.n. 4026 .e.n. Crearea lui Adam

I O N A
DESCRIERE Profet al lui Iehova care a slujit n timpul domniei regelui Ieroboam al II-lea (2 Regi 14:2325). Din lec tia data de Iehova, Iona a nva tat sa nu se concen treze asupra lui nsusi, ci sa se ngrijeasca de necesita tile altora (Iona 4:611). Din ntamplarile prin care a trecut Iona n tele gem ca Iehova este extrem de rabdator, ndurator si bun cu oamenii pacatosi. R ASPUNS URI A. Ninive, 120 000 (Iona 1:1, 2; 4:11). B. Le-a spus marinarilor sa-l arunce n mare ca aceasta sa se linisteasc a (Iona 1:3, 916). C. . . . pestelui trei zile si trei nop ti (Iona 1:17).

IONA

17

INT REB ARI A. Iona a fost trimis sa predice n , unde locuiau peste de oameni. B. Desi a fugit de nsarcinarea ini tial Iona primita, ce fapta curajoasa a facut el pentru a-i salva pe al tii? C. Completa ti afirma tia Bibliei: Iona a stat nauntrul . . .

FI S A CU SUBIECT BIBLIC

Popoare si t ari
4. Suntem Melissa si Edilo si avem 9 si 7 ani. Locuim n Cuba. Sti ti cam cati Martori ai lui Iehova sunt n Cuba? Sa fie 51000, 91000 sau 131000? 5. Ce bulina arata unde locuim noi? Incercuiti-o, apoi desenati o bulina care sa indice unde locuiti voi si vedeti ce distant a ne desparte.

Copii, cautati imaginile!


Cautati aceste imagini n revista. Descrieti cu propriile cuvinte ce se ntampla n fiecare imagine.

A C

Trezi ti-va! mai 2012

31

Lucrurile de mai nainte

nu le vor mai urca n inima


Creatorul ne-a dezvaluit ce va face n viitorul apropiat. El a spus:

Iata, eu creez ceruri noi si un pamant nou si nimanui nu-i vor mai veni n minte lucrurile de mai nainte, nici nu-i vor mai urca n inima (ISAIA 65:17).
Ce sunt lucrurile de mai nainte care nu vor mai urca n inima? Contextul ne arata ca este vorba despre nedreptate, boala, suferint a si multe alte necazuri ce apasa ntreaga omenire. Dar cum se vor sfarsi toate acestea? Solutia la problemele omenirii o reprezinta cerurile noi si pamantul nou prezise.

Semnifica tia acestor expresii va fi explicata n cadrul discursului public intitulat Lucrurile de mai nainte nu le vor mai urca n inima, tinut cu ocazia Congresului de District al Martorilor lui Iehova Sa ne pazim inima!. In Romania, congresele de district se vor tine pe parcursul lunilor iulie si august ale acestui an. Va invitam cu caldura sa asista ti la unul dintre ele.

Pentru a afla locul cel mai apropiat n care se va tine un congres, va rugam sa lua ti legatura cu Martorii lui Iehova din localitatea dumneavoastra sau sa scrie ti la cea mai convenabila adresa dintre cele men tionate la pagina 5 a acestei reviste. Pe site-ul www.jw.org pute ti gasi lista cu toate congresele care se vor tine n Romania, Moldova si Ucraina, dar si n alte tari.
g12 05-M

www.watchtower.org/m