ERORI DE ARGUMENTARE- SOFISME SI PARALOGISME

Sofismul este eroarea comisa in mod intentionat, iar paralogismul este o eroare comisa in mod neintentionat.
Pe langa erorile formale (care se produc datorita nerespectarii regulilor de validitateale inferentelor deductive), exista si
erori materiale (erori de continut, legate de sensul si semnificatia termenilor si a propozitiilor din componenta lor).
Sofismele materiale sunt grupate in 5 clase:
1
sofismele de limbaj (ale ambiguitatii) sunt determinate de folosirea gresita a termenilor:
- echivocatia se datoreaza folosirii intr-un mod ambiguu a unui termen Exemplu: Cretinii contemporani
folosesc computere. Petru i Pavel au fost contemporani. Deci ei au folosit computere.
Cuvntul 'contemporan' este folosit cu dou sensuri, iar schimbarea de la un sens la altul se face la mijlocul argumentrii. Mai
nti el nseamn "care triesc n timpul nostru", apoi "care triesc n acelai timp". Echivocaia este "arta" de a schimba regulile
n timpul jocului. Chiar i o schimbare minor poate duce la concluzii greite i astfel la invalidarea argumentrii.
- amfibolia apare atunci cand o expresie sau o propozitie dintr-un argument este ambigua din punct de vedere
sintactic Exemplu: Toi i vor binele. Nu-i lsa s i-l ia!
- accentul se produce datorita sublinierii improprii a unui cuvant sau a unei expresii dintr-un argument
De exemplu, sensul cuvintelor lui Isus din Luca 23:43 depinde de locul de plasare a virgulei: Nepunctat:
Adevrat i spun astzi vei fi cu mine n Rai. Varianta I: Adevrat i spun, astzi vei fi cu mine n Rai. Varianta II:
Adevrat i spun astzi, vei fi cu mine n Rai.
- diviziunea apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premisa , in timp ce in concluzie e
folosit in mod diviziv (distributiv) Exemplu: Echipa de fotbal este performant. Deci i portarul este
performant.
- compozitia apare atunci cand un termen e folosit distributiv in premisa si in concluzie colectiv Exemplu:
Prjiturile de deasupra arat bine. Deci toate prjiturile din cutie sunt bune.
2
sofismele circularitatii (argumentele circulare) sunt determinate de presupunerea a ceea ce urmeaza a fi
argumentat:
- argumentul circular se produce atunci cand se argumenteaza ca o propozitie este adevarata pentru ca este
adevarata Exemplu: Biblia afirm c este fr erori. Orice spune Biblia este adevrat. Prin urmare Biblia
este fr erori.
- expresiile circulare presupun ca ceea ce este de demonstrat a fost dj demonstrate Exemplu: Andrei nu
poate fi primit in echipa de fotbal a liceului deoarece este doar elev al liceului.
- intrebarea complexa apare atunci cand este pusa o intrebare care presupune raspunsul la o alta intrebare,
dar care nu a fost pusa Exemplu: Ai ncercat s nu te mai uii aa de mult la televizor? Dac da, atunci
trebuie s admii c te uii prea mult televizor. Dac nu, atunci nseamn c nc te uii prea mult la televizor.
ntrebarea a fost de fapt dubl: (1) Te uii mult la televizor? i (2) Ai ncercat s te opreti?
- afirmarea repetata se produce atunci cand cineva incearca sa impuna o ide prin repetarea ei
Exemplu: voi castiga pentru ca simt acest lucru si, in plus, prietenii mei mi-au spus ca nu am cum sa nu castig
3
sofismele supozitiei neintemeiate sunt argumentele care se bazeaza pe supozitii false:
- bifurcatia apare atunci cand se presupune ca sunt posibile doar doua solutii, cand de fapt sunt mai multe
posibile Exemplu: Comunismul este un lucru rau. Fascismul se opune comunismului. Deci fascismul este
un lucru bun
- falsa dilema se datoreaza unei bifurcatii, intemeindu-se pe supozitii false Exemplu: Daca ai invatat, nu ai
de ce sa te stresezi de lucrare. Daca nu ai nvat pentru ce sa te stresezi. Atunci ori ai invatat ori nu ai
invatat, nu ai de ce sa te stresezi.
- inconsistenta se produce in baza unor premise inconsistente, din acestea putand fi derivata orice concluzie
Exemplu: Ion, dac nu devii mai active vei fi dat afar din echipa de baschet a liceului, iar Maria daca mai
este tot att de active va avea aceiai soart.
4
sofismele de relevanta se produc atunci cand premisele, desi sunt adevarate, nu sunt relevante pentru
stabilirea concluziei:
- argumentul relativ la persoana (hominem) se produce atunci cand se ataca persoana care sustine un
argument si nu se examineaza critic argumentul insusi Exemplu : Tu mi spui s nu beau, dar acum doi ani
ai fost la dezalcoolizare.
- argumentul relativ la ignoranta (ignorantiam) se produce atunci cand se considera ca o propozitie e
adevarata pt ca nimeni nu a dovedit ca e falsa sau invers Exemplu: Cosmonauii sovietici nu l-au ntlnit pe
Dumnezeu n cosmos. Deci Dumnezeu nu exist.
- argumentul relativ la modestie ( verecundiam) se produce atunci cand se sustine un lucru pt ca acesta e
sustinut de o autoritate, la randul sau Exemplu: Pmntul se nvrtete n jurul Soarelui pentru c aa mi s-a
spus la orele de Astronomie
- argumentul relativ la popor (populum) se produce atunci cand o concluzie e intemeiata prin apelul la
opiniile multimii Exemplu: Cred c aceast picture este foarte valoroas, deoarece toi solicit autografe
pictorului
- argumentul relativ la mila ( misericordiam) se produce cand se apeleaza la mila pe care ar trebui sa o
resimtim fata de cel in favoarea caruia se argumenteaza Exemplu: Trebuie s m lai n club, altfel toi
colegii vor rde de mine.
- argumentul relativ la baston (baculum) se produce atunci cand se intemeiaza o concluzie prin apelul la
forta, la amenintare Exemplu: Dac nu faci ceea ce ti s-a cerut eti n pericol s fii concediat.
5
sofismele dovezilor insuficiente se produc atunci cand premisele sunt relevante in raport cu concluzia, dar nu
sunt suficiente:

sofismul generalizarii pripite se produce atunci cand se generalizeaza pe baza unor exemple care sunt
insuficiente sau care sunt nereprezentative Exemplu: Hasan, turcul, mi-a furat portofelul. Aadar turcii sunt
hoi.
cauza fals care se produce cnd:
-se argumenteaza ca A este cauza lui B, deoarece A apare inaintea lui B Ex: Deoarece ursul st
uneori in dou labe, nseamn c urii sunt bipezi
- se considera ca doua fenomene ce decurg din al treilea sunt la randul lor intr-o relatie de
cauzalitate Ex. Deoarece Mihai a fost la olimpiada judetian de matematic i Mihai nva bine, Mihai
a promovat aceast prob din cadrul examenului de bacalaureat
- se sustine ca daca A este cauza lui B, aceasta inseamna ca B nu poate fi o cauza a lui A Ex.
Dac reducerea puterii de cumprare a banilor determin creterea preurilor, este evident c o cretere a
preurilor nu poate determina reducerea puterii de cumprare a banilor.
- confundarea cauzei si a conditiei: considerarea unora sau a tuturor conditiilor drept cauze
Ex. M-am mbolnvit de gripa pentru c mama a fost si ea bolnav de gripa
- confundarea cauzei si a efectului se produce atunci cand efectul e confundat cu cauza ,
datorita ignorantei (nestiintei) Ex. Nu a nvat deoarece a primit note proaste la matematic.

Argumentare i contraargumentare
Construcia raional fomat din propoziii numite probe sau temeiuri care sunt utilizate pentru demonstrarea sau respingerea unei
teze pe baza relaiilor logice i faptice stabilite ntre temeiuri i tez poart numele de argumentare.
Structura argumentrii
Structura contraargumentrii
1.teza (concluzia) care se susine (se demonstreaz
1. teza (concluzia) care se combate (se respinge) i se
formuleaz o nou tez
2. temeiurile (probele, argumentele, premisele) care se 2. temeiurile (probele, argumentele sau premisele) care
aduc pentru a susine teza
se aduc n defavoarea tezei i se formuleaz temeiuri
noi ce au rolul de a susine noua tez
Elementele argumentrii/contraargumentrii:
1. Coninutul argumentrii/contraargumentrii (teza i temeiurile)
2. Tehnicile de argumentare/contraargumentare (organizarea propoziiilor cu ajutorul raionamentelor)
3. Finalitatea argumentrii/contraargumentrii- convingerea auditoriului sau interlocutorului cu privire la caracterul
adevrat sau fals al tezei
Pentru a accepta sau a respinge o tez trebuie s verificm argumentele i legtura lor cu teza sus inut. Pentru a respinge
concluzia trebuie s formulm contraargumente.
Argumente i contraargumente n comunicare
n conversaie argumentarea se poate face sub forma monologului ( discurs n faa publicului) sau a dialogului ( dezbatere).
A dezbate= a discuta o problem n general n public i uneori n contradictoriu (polemic). n cazul dezbaterii se pstreaz teza,
dar se aduc alte argumente pentru a o susine sau pentru a o respinge, n cazul polemicii este formulat teza opus i argumente
pentru a o susine.
Eseul este un studiu de proporii variabile n care autorul trateaza n manier personal diferite probleme filosofice, morale,
tiinifice, literare, etc.
Caracteristici structurale ale eseurilor:
1. Introducerea- cuprinde caracterizarea general a problemei abordate i a importan ei acesteia, precum i schi a
dezvoltrii ulterioare a eseului ( teza ce va fi susinut i diviziunile mari ale eseului)
2. Cuprinsul sau tratarea propriu-zis a temei- cuprinde analiza temei i a soluiilor ce se impun, alctuirea unui demers
critic asupra poziiilor existente care s cuprind reflectii personale i ntrebri noi asupra problemei. Argumentele ce sunt
aduse n favoarea tezei trebuie s fie adevrate, respingerea altor teze trebuie s se realizeze argumentat.
3. Concluzia sau ncheierea- reanalizeaz problema iniial n contextul noilor intrebri formulate n eseu .
Persuasiune i manipulare
Persuasiunea este modalitatea prin intermediul creia ncercm s ne convinem partenerul de discu ie s cread sau s fac
anumite lucruri.
Pentru a convinge pe cineva tehnicile de argumentare trebuie s fie corecte,iar con inuti de idei trebuie s fie adecvat la
realitatea ce o exprim.
Manipularea este intenia de inducere n eroare a interlocutorului far ca acesta s descopere neltoria.
Manipulrile pot fi clasificate n:
- Manipulri mici-sunt rezultatul unor schimbri minore ale situaiei sociale.
-Manipulri medii- sunt rezultatul unor modificri importante ale situaiilor sociale
-Manipulrile mari -sunt rezultatul modificrii tuturor structurilor sociale.
Manipularea trebuie considerat o limit a actului de argumentare, ea presupunnd absen a responsabilit ii morale,
manipulatorii considernd adesea asemenea pricipeluil Niccolo Machiaveli (1469-1527) c ,,scopul scuz mijloacele.