Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială

Departamentul Sociologie și Asistență Socială

Disciplina: Economie Socială

STUDIU DE CAZ
ANTREPRENORIATUL SOCIAL – SOLUȚIE PENTRU O
ECONOMIE DURABILĂ

A efectuat: Miron Lidia, MSS, anul I

A verificat: Carp Elena, asist. univ.

Chișinău 2021
 CUPRINS:
INTRODUCERE…………………………………………………………………..
SUBIECTUL I. ANTREPRENORIATUL SOCIAL - PROVOCAREA AFACERILOR
SUSTENABILE……………………………………………….

1.1. Antreprenoriatul social: concept și analiză…………………………………..

1.2. Avantajele antreprenoriatului social pentru comunitate……………………………
1.3. Beneficiile afacerilor sociale………………………………………………………

SUBIECTUL II.   PRACTICI ANTREPRENORIALE PENTRU O ECONOMIE

DURABILĂ………………………………………………………………….
2.1. Antreprenoriatul social și mediul de afaceri……………………..

2.2. Implicarea antreprenorului social îndezvoltarea economiei…………………………

CONCLUZII…………….

BIBLIOGRAFIA…………………..
 INTRODUCERE

Actualitatea temei
La etapa actuală, aproximativ 10% din afacerile din toată Uniunea Europeană sunt cu
statut social, iar mai mult de 13,6 milioane de oameni lucrează pentru acestea, adică 6,3% din
angajații din Uniune. Bineînțeles există și o serie de facilități economice pentru aceste
întreprinderi, înlesniri despre care Republica Moldova uneori poate doar să spere. Oricum,
antreprenorii din țara noastră nu disperă, ba din contra – vin cu noi inițiative care să dezvolte
comunitatea, să integreze diferite categorii de persoane în activitate și să fie mai aproape de
oameni și natură și să facă tot posibilul ca antreprenoriatul social să fie baza economiei durabile.
   Antreprenoriatul este considerat un motor al dezvoltării, cel care preia riscurile şi
responsabilităţile unei afaceri.

Scopul studiului de caz constă în elucidarea aspectului antreprenorial în dezvoltarea

economiei.

Obiective:
 analizarea termenului de antreprenoriat social;
 stabilirea avantajelor antreprenoriatului social;
 constatarea beneficiilor afacerilor sociale;
 analizarea corelației dintre antreprenoriatul social și mediul de afaceri.

Obiectul: Antreprenoriatul Social din Republica Moldova.

Metodologia cercetării se bazează pe:

- metoda analizei;
- metoda comparativă;
- metoda observației.

Cuvinte-cheie: economie durabilă, economie socială, antreprenor, antreprenoriat social, afaceri.

 SUBIECTUL I. ANTREPRENORIATUL SOCIAL - PROVOCAREA AFACERILOR
SUSTENABILE

1.1. Antreprenoriatul social: concept și analiză

Antreprenoriatul - singura sursă ce poate crea şi dezvolta noi locuri de muncă. Antreprenoriatul
trebuie privit drept activitate pusă în slujba obiectivelor companiei şi subordonat scopului
acesteia - maximizarea profitului.
Pe măsură ce termenul „antreprenor" a început să fie folosit tot mai des în contextul dezvoltării
economice, sensul şi caracteristicile sale au primit o atenţie din ce în ce mai mare.
  Economia antreprenorială a demonstrat şi încă o poate face, că este importantă. Prin ea s-au
putut lansa noi produse şi tehnologii care să satisfacă mai bine pretenţiile consumatorului şi a
crescut productivitatea. De asemenea a reprezentat forţa cea mai de seamă în toată istoria lungă
şi spinoasă a ascensiunii omului de la subdezvoltare la prosperitate.
S.U.A. este considerată unică datorită economiei antreprenoriale, iar performanţa Americii
constă în capacitatea de a creea locuri de muncă, prin dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii, dar şi
prin locuri de muncă permanente în marile companii care au apărut încă din anii '70.
Nu trebuie uitată era tehnologică, de care a beneficiat America, dar care se datorează tot creării şi
dezvoltării spiritului antreprenorial. Sistemul antreprenorial în S.U.A se datorează în mare
măsură Universităţilor care au ştiut să creeze şi să dezvolte programe de stimulare a spiritului
antreprenorial, în ultimele decenii ţările UE au devenit tot mai conştiente că decalajul faţă de
SUA se datorează şi unui deficit de spirit antreprenorial, şi s-au căutat căi de stimularea acestuia.

Există câteva repere importante pentru a defini un business ca fiind social, orientat către
comunitate, mediu și în beneficiul consumatorului. Fie că produce ceva, execută anumite lucrări
sau prestează careva servicii, scopul unei afaceri sociale este, pe lângă obținerea de venituri, ca
acestea să poată fi utilizate ulterior în scopuri sociale, inclusiv pentru prestarea serviciilor
sociale. Antreprenoriatul social are drept obiectiv incluziunea socială și implicarea în activitate a
tuturor categoriilor de persoane, inclusiv a celor cu nevoi speciale. Grupurile defavorizate vor fi
implicate în activitate în mod firesc, oferindu-li-se locuri de muncă cu remunerare egală și fără
discriminare. 

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat

Social, elaborat prin Hotărârea nr. 1165/28.11.2018, activitatea de antreprenoriat social, este
definită drept activitate desfășurată de întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție,
fiind orientată spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din
categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv
la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor
sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale.

Experiența din occident, care funcționează cu succes de ani de zile, este un bun motivator pentru
activiștii locali sau antreprenorii aflați la început de cale în acest domeniu, din țara noastră.
Aceste exemple au motivat-o și pe Dorina Sorochin, o tânără activă din Trușeni, mamă a trei
copii, să se implice pentru a motiva și ajuta femeile din comunitate care țin la mediu și-l
promovează prin ceea ce fac. „Văzând exemple internaționale despre cum lucrează resursele
pentru oameni, cum deșeurile devin prețioase și cum oamenii din alte țări adoptă pas cu pas o
viață sustenabilă, prietenoasă cu natura și cât se poate de simplu, am văzut că nu sunt singură
în drumul de ecologizare. Fiind coordonator principal pentru un proiect local, am luat titlul de
cei mai activi la nivel național în prevenirea problemelor de mediu. Acest sprijin de coagulare
comunitară m-a ghidat și inspirat să parcurg continuu un proces de învățare și de adoptare a
obiceiurilor sănătoase la nivel de familie și mediul, care ne-a găzduit cu toate resursele
necesare pentru o viață sănătoasă. Am început să împărtășesc experiența mea pe rețelele
sociale, pentru a motiva oamenii la implicare și acțiune și, astfel, am adunat acum comunitatea
de antreprenoare prietenoase mediului care se numește Green Up MOM”, ne povestește Dorina
Sorochin, fondatoarea asociației obștești care stă la baza comunității.

În ce domenii de activitate poți integra o afacere socială?

Susținând antreprenorii sociali, contribui la dezvoltarea comunității și la creșterea numărului

locurilor de muncă pentru persoanele defavorizate și tineri – aceștia fiind principalii beneficiari
din activitatea concretă a unei întreprinderi cu statut social. Acestea se vor axa pe dezvoltarea
unor programe eficiente de formare și incluziune dedicate persoanelor din grupurile defavorizate,
implicarea membrilor comunităților locale în dezvoltarea durabilă a acestora și promovarea ideii
de incluzive și responsabilitate socială. Astfel, persoanele din categoriile defavorizate ale
societății vor deveni, din consumatori de resurse - generatori de valoare – un stimul extraordinar
pentru a crește implicarea lor în viața publică.

Comunitatea Green Up MOM este cu brațele deschise pentru oricine dorește să se implice, însă
membrele active sunt selectate, totuși, după anumite principii și în urma unor discuții sau pași pe
care acestea i-au adoptat personal. „Unele deja au început să reducă cantitatea ambalajelor de
unică folosință și își fabrica acasă produse de curățare a corpului sau casei, fiind și mai econom
și mai ecologic. Altele merg la cumpărături cu propriile pungi, altcineva înlocuiește scutecele de
unica folosință pentru copilași cu cele lavabile, altele compostează resturile organice și tot așa,
deci membrele sunt alese în dependență de aceste decizii ce fac diferența”, explică fondatoarea
AO „Soluții pentru Dezvoltarea Sustenabilă”. „Green Up Mom are misiunea să inspire oamenii
spre a adopta o viață fără risipă prin gestionarea corectă a deșeurilor, cumpărături conștiincioase
și cu cel mai mic impact asupra naturii reducându-le în timp până la conceptul de *zerowaste.
Având ferma convingere că toată lumea poate face propriul efort pentru a trăi mai ușor pe
pământ și mai simplu unul cu celălalt, astfel încât reutilizabilul să devină un mod de viață! Noi
credem că putem fi agenți ai acestei schimbări. Că putem continua să influențăm cultura
sustenabilității prin faptul de a utiliza rațional și în mod responsabil bunuri, care invită
cooperarea pentru o viață în care „puținul” este considerat ca fiind „totul”, iar educarea acestui
gust de natural să ne aducă fericirea. Motto-ul: „Gândește global, acționează local” după care se
ghidează membrele Green Up MOM aduce mai multe exemple demne de urmat în comunitate.
Astfel reușim să implicăm chiar și micile antreprenoare la început de cale sau cu resurse foarte
limitate de dezvoltare, dar intenții nobile”, spune Dorina Sorochin.

Conform datelor oficiale din țara noastră, cele mai des accesate domenii de întreprinderile cu
statut social sunt din domeniul serviciilor, agriculturii și organizațiile non-guvernamentale.
Există mai multe inițiative sociale care, din lipsă de finanțare sau din cauza stereotipurilor cu
care se confruntă societatea au fost nevoite să-și sisteze temporar sau total activitatea, dar avem
și exemple pozitive, de creștere durabilă și de impact tot mai larg în societate.

Ce forme de activitate poate lua o întreprindere cu statut social?

Din motive istorice, cât şi de oportunitate, organizaţiile care fac economie socială în țara noastră
nu sunt definite prin statut legal separat şi de aceea operează practic sub orice formă posibilă din
punct de vedere legal la noi. În unele state chiar, organizaţiile care practică economie socială
sunt lăsate libere în alegerea formei de organizare, anume din considerentul libertăţii în acțiuni și
implicare. În cazul țării noastre, au existat mai multe inițiative de a acorda un statut și anumite
privilegii legislative acestor tipuri de organizații, care însă  a rezultat doar cu crearea Comisiei
Naționale pentru Antreprenoriat Social.

Conform acesteia, întreprinderea socială este întreprinderea constituită de:

• asociaţii obşteşti;
• fundaţii;
• culte religioase;
• instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în
vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar.
Pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de
producţie, constituite de entitățile specificate, care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii
specificate în mod expres în legislație.
Pe ansambul ţărilor din UE, toate aceste forme sunt prezente, ponderea şi locul lor în cadrul
fenomenului economiei sociale depinzând atât de istoria şi cultura acelei ţări, cât şi de facilităţile
acordate structurilor asimilate economiei sociale. În cazul țării noastre, abia după anii 2010 au
existat studii concrete pe acest subiect și evaluate mai multe inițiative și afaceri care s-au dovedit
a fi temeinice pentru încadrarea în conceptul de antreprenoriat social. 
Aceste proiecte sociale din Republica Moldova, însă nu au un model de afaceri dovedit sau nu
sunt fundamentate și din punct de vedere economic. Unele inițiative sunt în proces de dezvoltare
și adaptare la nevoile comunității, altele încă depind foarte mult de finanțări și sprijin din partea
diferitor donatori externi. Multe întreprinderi sociale fie nu sunt încă rentabile, fie profiturile
generate sunt foarte limitate și nu permit o independență financiară completă.
 
1.2. Avantajele antreprenoriatului social pentru comunitate
 
La mănăstirea Zăbriceni din raionul Edineț, încă de la fondare se practică o activitate socială
fructuoasă. Pe teritoriul mănăstirii sunt cazați gratuit pelerinii (vizitatorii) care doresc să viziteze
sau participe la slujbele divine, iar la finalul acestora, li se oferă hrana gratuită, atât a vizitatorilor
mănăstirii cât și a persoanelor social vulnerabile care se adresează după ajutor. Recent,
mănăstirea a accesat un grant de la ONG  „PEOPLE IN NEED” cu titlul proiectului:
„Comunitatea - protejează și sprijină dizabilitatea”. 
„Datorită acestui grant am utilat cantina socială cu echipament special pentru a ridica calitatea
produselor preparate, totodată s-a reușit achiziționarea unui cazan pentru blocul de cazare, pentru
a păstra temperatura optimă de trai și pe timp de iarnă”, ne povestește Sergiu Moruz, responsabil
de comunicare. Pe lângă activitatea mănăstirească, slujitorii lucrează și la prelucrarea plantelor
pentru ceaiurile de Zăbriceni.
„Pornind de la ideea că Mănăstirea Zăbriceni, comparativ cu alte obiecte de cult din țară, anume
datorită producerii de ceaiuri marca BioCămara s-a reușit câștigarea notorietății și respectului
într-un timp restrâns. În ultimii ani mai mulți vizitatori calcă pragul mănăstirii în căutarea
produselor BioCămara și, în paralel, vizitează și obiectivul de cult. Cu atât mai mult ne bucură
faptul că nu de puține ori când cineva aude prima dată de localitatea Zăbriceni, li se asociază cu
„acolo este o mănăstire care produc ceai din plante”, este un sentiment deosebit!
Evident că procesul de recoltare, procesare și ulterior realizare a produselor marca BioCămara a
facilitat crearea de noi locuri de muncă. Deși marea majoritate a proceselor de producere, și
anume cultivarea și procesarea, sunt înfăptuite de către călugării mănăstirii, în cea de realizare
sunt prezenți oameni din exterior (localitate și satele învecinate) care sunt angajați. La fel în
timpul recoltării plantelor, în ultimii ani, nu se reușește cu brațe proprii de muncă, apelându-se la
zilieri sau la ajutor din partea vizitatorilor. Avem un program turistic activ, combinând utilul cu
plăcutul (program liturgic, excursie și lucrări în câmp) ceea ce mulți au relatat că îi ajută să se
degaje de la grijile cotidiene și rutina zilnică”, ne mai povestește reprezentantul BioCămara.

În prezent mănăstirea deţine o proprietate de 30 ha de pământ, care este lucrat fără utilizarea
substanţelor chimice, ţinându-se cont de beneficiile pentru sănătatea omului şi de mediul
înconjurător. Astfel, în anul 2017, datorită tradițiilor de prelucare și îngrijire, mănăstirea a
obținut indicația geografică „Zăbriceni”, pe care merită să o vizitați și descoperiți.

Cum este valorificat în activitatea comercială aspectul integrării om-natura-comunitate?

Un alt exemplu de antreprenoriat social care merită admirat este „EduJoc” – compania fondată
de Igor Hîncu, atunci când a descoperit conceptul de antreprenoriat social în cadrul unui training
internațional la Riga. „Antreprenoriatul social pentru noi a devenit chemarea vieții. Am rămas
atât de încântați de acest model de business în care ajuți societatea și creezi un impact pozitiv pe
termen lung, faci ceea ce-ți place și îți asiguri, în același timp, și confortul personal, încât lipsa
cadrului legislativ în Republica Moldova, nu ne-a oprit să facem antreprenoriat social”,
recunoaște antreprenorul. 

Inițial creau jucării educative doar în limba română, apoi și-au diversificat producția, încât acum
propune cea mai mare colecție de jucării și jocuri educative, articole de bricolaj și creație, resurse
pentru activități sportive din țară. De menționat că o bună parte din articole sunt concepute și
create în atelierul lor, amplasat la Floreni, Anenii Noi.

Pe lângă jocuri și jucării, familia Hîncu propune activități pentru copii și adulți, prin joacă
îmbinând distracția cu educația, oferind zeci de oportunități în alegerea părinților.

Pentru tineri, Edujoc vrea să devină un model de reîntregire a familiei afectate de migrație,
pentru ca Victoria a reușit să-și reunească familia. Îsi dorea enorm să-și readucă tatăl acasă,
pentru că a lipsit mult.

„Mai bine de 14 ani, a îndurat singurătatea, despărțirea de familie și de casă, doar ca nouă să nu
ne lipsească nimic și să ducem un trai decent. Știam că-l pot convinge să revină doar dacă îi
asigur o activitate care să-l facă să se simtă util, motivat și fericit. La Edujoc el se simte mândru
că își poate ajuta fiica și împlinit că oferă bucurii copiilor. Sunt fericită că acum recuperăm
timpul pierdut, ne redescoperim și suntem împreună mereu, dar mai ales că este alături de mama
și de copiii mei, care au o copilărie de vis, cu minunații bunici pe lângă ei”, a declarat Victoria.

Tot la Edujoc activează părinții lui Igor, care și ei erau pe picior de plecare. Acum au un loc
sigur de muncă și vor să rămână acasă. Cel mai experimentat bunic de la EduJoc a făcut recent
62 de ani.

„Împreună contribuim la formarea unei noi generații de copii inteligenți și creativi și curajoși,
generația EduJoc. Principala metodă prin care copiii învață este joaca, scopul jocurilor este de a
dezvolta inteligența, creativitatea, memoria și perspicacitatea copilului, pentru a-l pregăti și
forma pentru viața de adult. Ne-am propus să producem și să comercializam jucării și jocuri
educative din lemn, care sunt durabile, pot trece lesne de la o generație la alta fără să se strice și
să polueze mediul. Noi promovăm educația prin joacă, iar colecția de jucării pe care o creăm le
oferă părinților o alternativă eficientă în lupta contra ecranelor și în apropierea copiilor de
natură”, ne-a mai dezvăluit Igor.

1.3. Beneficiile afacerilor sociale

Există puține date privind activitatea financiară a acestor întreprinderi în țara noastră, iar, de
cealaltă parte, imaturitatea sectorului de antreprenoriat social și riscurile mari la care se supun
afacerile sociale în Republica Moldova, nu-l face atractiv pentru investitori. Numărul redus de
întreprinderi sociale dezvoltate în R. Moldova nu le ajută să fie vizibile în piață și să educe
clienții în ceea ce privește achizițiile responsabile. Deși, o mare parte din întreprinderile sociale
oferă practic servicii de interes public, autoritățile publice centrale și locale, preferă achizițiile
clasice de la companii for – profit. Antreprenorii, totuși, nu disperă, și recurg la strategii de
dezvoltare continuă, creștere a calității și a spectrului de servicii, fără să neglijeze însă
angajamentele sociale pe care și le-au luat.

„Tendința noastră este de creștere și dezvoltare a noi produse și servicii. Din creșterea numărului
de turiști mergem spre aceea că pe viitor să organizăm, pe lângă mănăstire, o agro-pensiune în
care doritorii vor putea să se bucure de frumusețea locurilor, dar și să participe pe viu la întregul
proces de producere a ceaiului din plante de la Zăbriceni, cu marca BioCămara. Sunt activități tot
mai des solicitate în ultimul timp, dar încă nu putem să îl implementăm. Suntem siguri că odată
ce păstrăm calitatea, diversificăm produsele și serviciile vom aduce o plus valoare zonei de nord
a țării pentru a o face mai atractivă pentru conaționalii noștri, dar și pentru turiștii ce vin de peste
hotare”, ne spune Sergiu Moruz, reprezentant BioCămara.
Pe perioada pandemiei, cei de la EduJoc au reușit să avanseze la un nou nivel de antreprenoriat
social, creând și oferind viziere gratuite persoanelor din linia întâi. 

„Viziere.md a fost finalizat cu succes, iar noi am continuat cu inițiativele pentru că am descoperit
o nevoie uriașă de implicare. Am făcut boxe de intubare, măști cu ecran pentru hipoacuzici,
poartă de dezinfectare cu UVC și UVA, jucării pentru toți copiii cu Covid-19 din spitale,
dispozitive de comunicare cu tablete și suport special pentru suportul psiho-emoțional al
pacienților, iar săptămâna viitoare vom dona aproape 100 de echipamente de comunicare pentru
medicii din terapiile intensive, care să le asigure comunicare și ghidaj tehnic. Împreună cu un
grup de psihologi lucrăm la un nou proiect de suport psihologic pentru pacienții de la terapie
intensivă, dar și la un alt proiect ambițios, care va pune bazele telemedicinei în Republica
Moldova”, spune Igor Hîncu.

Cum este susținut în țara noastră antreprenoriatul social?

Afacerile sociale sunt orientate mult mai mult spre societate și om decât afacerile clasice, de aici
și interesul Comisiei Europene și a multor state europene de a aduce acest subiect pe agenda
publică și a crea un cadru favorabil de dezvoltare. Întreprindere sociale produc profit economic și
social, fiind un instrument util în combaterea sărăciei și reducerea inechităților sociale. Creând
locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile și având o puternică dimensiune
pedagogică, companiile sociale dezvoltă un ecosistem favorabil, pentru dezvoltarea de produse și
servicii prietenoase cu omul și mediu, dezvoltarea unei societăți în care „nimeni nu este lăsat în
spate”.

Întreprinderile sociale pot fi mai eficiente în atingerea scopurilor publice decât întreprinderile
clasice private din cauza rădăcinilor și cunoștințelor lor privind nevoile locale și a misiunii lor
sociale.

„Credem că noi știm cel mai bine nevoile mamelor din comunitatea noastră. Împreună cu
comunitatea mămicilor Green Up MOM, organizăm și desfășurăm atelierele de fabricare proprie
a produselor de îngrijire a corpului, săculețelor pentru cumpărături la vrac, oferim consultanță și
instruiri outdoor cu schimb de experiență cu exemple practice cum și de la ce să înceapă.
Învățăm să nu risipim resursele naturale și încurajăm ca educația ecologică să fie componentele
obligatorii nu doar ale instituțiilor de învățământ, ci și ale familiei”, spune Dorina Sorochin,
activistă din comuna Trușeni, municipiul Chișinău.

Analizele de piață locale ce țin de antreprenoriatul social recomandă dezvoltarea de politici de

promovarea antreprenoriatului social, dar și construirea unui cadru legislativ favorabil pentru
aceste întreprinderi. Se cer facilități fiscale și non-fiscale în special pentru întreprinderile sociale
de inserție, înființarea de sisteme diferite de finanțare, subvenționare și creditare a afacerilor
sociale, dezvoltarea resurselor umane în domeniu, facilitarea accesului la piețe rezervate,
cercetarea continuă a sectorului și sprijinirea digitalizării, inovației și a competitivității în piață –
elemente care lipsesc total sau sunt foarte slab dezvoltate la noi.

Ce perspective are antreprenoriatul social în era business-ului tehnologizat?

Antreprenoriatul social în Republica Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu

poate crește fără o serie de eforturi constante și susținute de toți actorii implicați. Politici publice
dedicate, armonizarea legislației secundare cu Legea Antreprenoriatului Social și promovarea lui
cât mai nativă în rândul populației, a start-up-erilor și ai activiștilor civici sunt doar câteva dintre
direcțiile de activitate pe care se poate insista. Promovarea și educarea membrilor comunității,
prin diverse metode de comunicare, facilitează implicarea acestora și susțin antreprenorii care s-
au pornit în această aventură.

Astfel își promovează ideile și Comunitatea Green Up MOM: grupuri pe rețelele sociale, ateliere
de lucru în comunitate, exemple și istorii de succes promovate în mediul online.

„S-a mărit și numărul persoanelor ce adera la grupul ZeroWasteMd, creat pe Facebook, unde
alții postează exemplele reușite sau nereușite și au nevoie de mai multe soluții. Îmi place că se
încep a dezlega principiile și directivele unei vieți sustenabile: mă bucur să văd cum alții reușesc
să trieze deșeurile și deja dau sfaturi despre colectare și reciclare. O bună parte din aceste
succese au fost atinse grație comunicării rapide în era tehnologiilor, a rețelelor sociale și a
oportunităților pe care ni le oferă internetul. 

La modul concret, acum am înregistrat un ONG local care va susține introducerea disciplinei de
educație ecologică în grădinițe, școli și universități. Speram să ajungem la fiecare prin prisma
artei pentru ai motiva sa adopte noi măsuri de o viață sigura pentru ei și cei din jur”, ne mai
povestește Dorina Sorochin, fondatoarea comunității Green Up MOM și ZeroWasteMd.

De câțiva ani, în țara noastră se desfășoară anual Conferința Națională pentru Antreprenoriat
Social, iar inițiativele pot fi susținute de proiecte dedicate ale Uniunii Europene.
SUBIECTUL II. PRACTICI ANTREPRENORIALE PENTRU O ECONOMIE DURABILĂ

2.1. Antreprenoriatul social și mediul de afaceri

Antreprenoriatul social este domeniul care poate schimba direcția în care se îndreaptă,

de ceva vreme, mediul de afaceri dominat de business-uri lacome îndreptate spre profit. Ei bine,
poate sună a exagerare dar, într-adevăr, antreprenoriatul social, pe lângă a fi un concept chic, este
și un fenomen care poate aduce lumea business-ului mai aproape de oameni.
Pentru început, care e diferența dintre un antreprenor orientat spre business și un
antreprenor social?
Antreprenorii orientați către business se concentrează pe profit prin satisfacerea
nevoilor clienților lor pentru a-și extinde influența business-urilor lor către un număr cât mai
mare de clienți posibil. Ei fac asta, de cele mai multe ori, prin găsirea unor lipsuri într-o piață
sau industrie și completarea acelor lipsuri cu oferta lor.
Antreprenorii sociali, pe de altă parte, se concentrează pe bunăstarea și dezvoltarea
mediului și a comunității din care fac parte. Ei identifică bariere, obstacole și lipsuri în aceste
medii sau în rândul oamenilor din aceste medii și acționează pentru a rezolva acele lipsuri.
Antreprenoriatul social este procesul de a face afaceri pentru o cauză filantropică.
Întreprinderile sociale încearcă să maximizeze profiturile, crescând în același timp impactul lor
pozitiv asupra unei anumite probleme sociale. Aceste organizații sunt afaceri juridice care fac
bani. Cu toate acestea, la fel ca o organizație caritabilă sau non-profit, întreprinderile sociale se
concentrează cel mai mult pe beneficiul societății.
Antreprenoriatul social este un termen larg care include multe tipuri diferite de organizații.
Pentru a ilustra modul în care se manifestă adesea, iată patru tipuri comune de antreprenoriat
social.
1. Cooperative
O cooperativă este o afacere care există în beneficiul membrilor săi prin satisfacerea nevoilor lor
sociale, economice și culturale, cum ar fi magazinele alimentare alimentare comunitare și
uniunile de credit.
2. Firme sociale
Firmele sociale sunt afaceri care oferă oportunități de angajare grupurilor de persoane care se
confruntă cu dezavantaje semnificative pe piața muncii, cum ar fi persoanele cu dizabilități.
3. Companiile responsabile social
Companiile responsabile social sunt afaceri care desfășoară operațiuni de zi cu zi în conformitate
cu o misiune socială. De exemplu, marca în aer liber   Patagonia   creează produse reparabile din
surse responsabile social.
4. Întreprinderile cu scop lucrativ cu impact social

Acest tip de antreprenoriat social se referă la întreprinderile axate pe profit, care susțin cauzele
sociale prin donații și sensibilizare. De exemplu, marca de ochelari   Warby Parker   dă ochelari
și alte articole de sănătate celor care au nevoie.
Prin natură, întreprinderile sociale își dedică o parte din profiturile lor pentru a avea un impact
pozitiv asupra lumii. La început, acest lucru ar putea părea un dezavantaj în afaceri, deoarece
întreprinderile sociale vor avea mai puțini bani decât au concurenții pentru a reinvesti în
extinderea afacerii.
Poate fi destul de greu să motivați angajații dacă obiectivul principal este de a câștiga mai mulți
bani pentru investitorii din afaceri.

Cu toate acestea, multor oameni le pasă cu pasiune de problemele sociale, precum rasismul,
sexismul, sărăcia și drepturile omului. Drept urmare, antreprenoriatul social face mai ușoară
adunarea oamenilor în jurul unei cauze comune.

Semnificația și unitatea pot ajuta la menținerea antreprenorilor sociali și a angajaților concentrați,

conduși și hotărâți să reușească.

Antreprenoriatul social emană bunăvoință și altruism. Această energie poate ajuta la atragerea
consumatorilor care se simt bine atunci când cumpără de la o companie care încearcă să
îmbunătățească o problemă socială.

Mai ales când, conform sondajului din 2018 realizat de Deloitte   The Rise of the Social
Enterprise, un „86% dintre mileniali consideră că succesul afacerii ar trebui să fie măsurat în
termeni de mai mult decât simpla performanță financiară”. Blake Mycoskie, fondatorul brandului
de pantofi pentru întreprinderi sociale,   TOMS, a spus: „Clienții noștri sunt încântați să facă
parte din ceea ce facem. Dacă întrebați pe cineva care poartă Toms cum a auzit prima oară
despre noi, majoritatea nu vor menționa o reclamă; vor spune că un prieten le-a spus povestea
noastră. ”
Datorită misiunilor lor comune, multe întreprinderi sociale partenerează cu organizații de
caritate, organizații guvernamentale și alte companii cu scop lucrativ. Aceste parteneriate ajută
întreprinderile sociale să-și crească impactul, să își dezvolte prezența mărcii și, bineînțeles, să
 obțină profituri. Multe organizații există pentru a sprijini întreprinderile sociale sub formă de
subvenții, investiții sau certificări. De exemplu, întreprinderile sociale pot solicita   Statutul
corporației de beneficii. Această certificare B-Corp ajută întreprinderile sociale să stabilească și
să mențină credibilitatea printr-un angajament față de transparență și operațiuni etice. Printre alte
beneficii, certificarea poate ajuta întreprinderile sociale să se diferențieze de concurenți.

2.2. Implicarea antreprenorului social îndezvoltarea economiei

Persoana care a inventat termenul „antreprenor social”,   Bill Drayton a spus: „Scopul vieții
adevăratului antreprenor social este de a schimba lumea”. Cu toate acestea, antreprenorii sociali
își măsoară adesea succesul pe baza unui triplu rezultat: social, de mediu și economic.
 Social: capacitatea companiei de a crea schimbări pozitive și impactul acesteia asupra
problemelor sociale.
 Mediu: impactul asupra mediului al companiei și amprenta de carbon.
 Economic: Întreprinderile sociale trebuie să obțină profit pentru a continua să funcționeze
și să crească.
Poate dura mult pentru a crea o întreprindere socială durabilă care să facă o diferență în viața
oamenilor. Iată 10 caracteristici comune care pot contribui la succesul antreprenorilor sociali
1. Business-Savvy
În centrul lor, întreprinderile sociale sunt întreprinderi. Și din acest motiv, antreprenorii sociali
trebuie să aibă cunoștințe de afaceri pentru a putea reuși.
Este vital ca antreprenorii sociali să învețe cum să identifice cererea pieței, să identifice și să
studieze o piață țintă și să creeze produse și servicii dorite.
Cel mai bine vândut autor al New York Times,   Gayle Tzemach Lemmon a spus: „Un
antreprenor social găsește soluții de schimbare bazate pe piață. Pentru că fără o soluție bazată pe
piață, fără o soluție durabilă, nu mergeți nicăieri. ”
Antreprenorii sociali trebuie, de asemenea, să învețe cum să finanțeze sau să inițieze afaceri și să
gestioneze finanțele.
2. Muncitor
Începerea unei afaceri poate fi suficient de provocatoare. Cu toate acestea, antreprenorii sociali
se pot confrunta cu obstacole suplimentare, cum ar fi distribuirea fondurilor către cauze sociale,
gestionarea transparenței și scalarea cu mai puține profituri pentru reinvestire.
În consecință, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că antreprenorii sociali vor trebui să lucreze din
greu pentru a-și dezvolta visul și pentru a avea un impact.
3. Tenace
Succesul durabil în afaceri nu se întâmplă niciodată peste noapte. Antreprenorii sociali trebuie să
fie tenace și să persevereze în fața adversității, dacă doresc să aibă un impact.
4. Filantropic
Antreprenorii sociali nu sunt conduși doar de bani sau faimă. Antreprenorii sociali sunt
filantropici, au grijă să-i ajute pe ceilalți și își distribuie voluntar profiturile celor care au nevoie.
Această bunătate și simț al misiunii se nasc din compasiune - capacitatea de a simpatiza cu
durerea altora și de a simți dorința de a o atenua.
5. Colaborativ
Antreprenorii sociali lucrează rareori singuri. În schimb, ei colaborează cu alții pentru a-și
intensifica impactul. Este posibil ca antreprenorii sociali să aibă nevoie să colaboreze cu
cofondatori, angajați, consultanți, investitori, clienți, organizații caritabile și administrații locale.
6. Inspirator și Pasionat
Deoarece colaborarea este crucială pentru succes, antreprenorii sociali trebuie să inspire și să
adune pe ceilalți la cauza lor. Pasiunea lor este esențială pentru a-i convinge pe ceilalți să se
alăture misiunii și să ajute întreprinderea socială să crească.
7. Conectat
Antreprenorii sociali sunt adesea foarte conectați la comunitățile lor. Această legătură face parte
din fundamentul compasiunii lor. În plus, cu rețele angajate de prieteni și colegi, antreprenorii
sociali pot găsi oamenii potriviți care să-i ajute să își avanseze viziunea.
8. Contracultural
Antreprenorii de succes tind să respingă normele și să-și croiască propriile căi. De exemplu,
mulți antreprenori celebri sunt   abandonul universitar, precum Bill Gates, Steve Jobs și Mark
Zuckerburg.
Probabil că antreprenorii sociali sunt și mai contraculturați. Spre deosebire de majoritatea
oamenilor de afaceri, antreprenorii sociali nu sunt în primul rând în afaceri din motive financiare.
Au valori diferite și nu se tem să trăiască cu îndrăzneală după ele.
9. Creativ și inovator
A face o diferență pozitivă în problemele sociale este rareori un proces simplu. Întreprinderile
sociale se confruntă cu multe provocări care necesită antreprenorii sociali să fie creativi și să
găsească soluții inovatoare la probleme.
10. Adaptabil
Ca om de știință   Charles Darwin a spus: „Nu este cea mai puternică dintre specii care
supraviețuiește și nici cea mai inteligentă. Este cel mai adaptabil la schimbare. ”
 Indiferent de viziunea dvs. asupra evoluției, această idee este valabilă în afaceri. De nenumărate
ori, companiile masive sunt cucerite de altele mai noi și mai adaptabile - cred că Blockbuster
Video vs. Netflix.
Antreprenorii sociali trebuie să fie extrem de adaptabili la schimbări atunci când încearcă să
rezolve astfel de probleme provocatoare.
Cum să începeți o întreprindere socială pas cu pas
Vrei să devii antreprenor social? Dacă vă întrebați cum să începeți o întreprindere socială, iată
șapte pași pentru a vă ajuta să începeți.
1. Identificați o cauză
Mai întâi, trebuie să identificați problema socială pe care doriți să o îmbunătățiți.
Doriți să ajutați oamenii să aibă acces la apă potabilă curată, alimente sau medicamente? Doriți
să ajutați persoanele fără adăpost, persoanele cu dizabilități sau cele vândute în sclavia modernă?
Există nenumărate probleme sociale care necesită ajutorul tău. Totuși, cel mai bine este să
începeți cu o mică misiune și să vă ridicați de acolo. Amintiți-vă, TOMS a început prin a încerca
să ofere încălțăminte copiilor defavorizați - numai după un anumit succes, compania a început să
se extindă.
Ce cauză îți pasă cel mai mult?
2. Brainstorm Idei de antreprenoriat social
Întreprinderile sociale sunt afaceri, deci aveți nevoie de o modalitate de a face bani pentru a vă
finanța misiunea.
Începeți idei de afaceri de brainstorming. Puteți vinde un serviciu de consultanță, puteți crea o
aplicație, puteți începe să vindeți produse online cu   Shopify (la fel ca LSTN și Love Your
Melon).
3. Strategia Cum să faci un impact
În mod ideal, orice vindeți ar trebui să completeze sau să se raporteze la cauza dvs. într-un fel.
De exemplu, puteți:
 Adoptați modelul unu-la-unu, precum TOMS și Warby Parker. Să spunem că tu   vindeți
echipament de exterior, puteți dona o plasă de țânțari celor care riscă să prindă malarie.
 Creați locuri de muncă pentru persoanele care se luptă să găsească de lucru în
comunitatea dvs. De exemplu, ați putea fi partener cu persoane cu dizabilități din comunitatea
dvs. pentru a crea și   vinde meserii online.
 Vindeți produse etice. Poate ați putea începe să vindeți produse ecologice, ecologice și
echitabile și să donați o parte din profiturile dvs. unui proiect de sustenabilitate a mediului.
Dacă intenționați să donați bani unei organizații caritabile sau non-profit, va trebui să efectuați
unele cercetări pentru a găsi o organizație adecvată care să se alinieze viziunii dvs.
 4. Aduceți totul împreună și eliminați detaliile
Apoi, trebuie să căutați detaliile punând întrebări precum:
 Unde voi ajunge   produse sursă   de la, și care vor fi costurile?
 Care vor fi marjele mele și cât din profitul meu voi folosi pentru a ajuta cauza socială?
 Cum voi măsura succesul întreprinderii mele sociale?
Apoi, puneți împreună un pitch pentru a vă ajuta să cristalizați „ce”, „de ce” și „cum” al
întreprinderii dvs. sociale. Acest pitch va servi drept baza afacerii și brandingului dvs.
La fel de   Blake Mycoskie, fondatorul TOMS, a spus: „Asigurați-vă că oferiți afacerii dvs. un
fundal, o misiune și o poveste. Aceasta ar putea fi cea mai importantă parte a oricărei
întreprinderi. ”
5. Testează-ți ideea
Înainte de a investi în ideea dvs. de antreprenoriat social, asigurați-vă că efectuați câteva teste.
Eric Ries, autorul The Lean Startup, a spus: „Trebuie să aflăm ce își doresc cu adevărat clienții,
nu ce spun ei că vor sau ce credem că ar trebui să își dorească”.
Testați produsele pe care intenționați să le vindeți, promovați-vă ideea și marca pe social media
și vindeți un mic lot de produse pentru a strânge feedback.
6. Găsiți finanțare pentru antreprenoriat social sau începeți bootstrapping-ul
Dacă sunteți un antreprenor cu experiență, poate doriți să stabiliți investitori pentru a găsi
finanțare pentru antreprenoriat social. Alternativ, ați putea lua în considerare   crowdfunding
afacerea dvs.
Cu toate acestea, dacă sunteți nou în domeniul antreprenoriatului, luați în
considerare   bootstrapping afacerea ta. Aceasta înseamnă să începeți singur cu o investiție foarte
mică (sau zero) în avans.
7. Scoate Cuvântul
Acum este timpul să începeți să vă comercializați întreprinderea socială și să obțineți niște
vânzări. Există o mulțime de modalități de a face acest lucru, cum ar fi:
 Marketing pe rețele sociale: împărtășiți actualizările misiunii dvs., implicați-vă în
conversații despre problema socială vizată și promovați-vă produsele.
 Marketing de conținut : scrieți postări pe blog, creați infografii sau produceți
videoclipuri. Creați conținut care spune povestea mărcii dvs. și îi inspiră pe oameni să se
concentreze asupra cauzei pe care încercați să o ajutați.
 Evenimente : creați evenimente și strângeri de fonduri bazate pe comunitate pentru a
contribui la creșterea gradului de conștientizare a problemei sociale și a mărcii dvs.
 Relații publice (PR) : ajungeți la știri locale și platforme media, bloguri online și
influențatori cu un pitch elaborat cu atenție. Spuneți povestea dvs. și poveștile oamenilor pe care
încercați să îi ajutați și rugați-i să vă menționeze pe dumneavoastră și misiunea dvs. socială.

CONCLUZII
Antreprenoriatul social este procesul de lansare și creștere a unei afaceri cu scop lucrativ
pentru a avea un impact pozitiv asupra problemelor sociale. Există multe tipuri diferite de
antreprenoriat social, inclusive. Antreprenorii sociali sunt persoane care încep afaceri pentru a
ajuta o anumită cauză socială. Mulți dintre cei mai buni antreprenori sociali de succes
împărtășesc caracteristici similare care le-au permis să reușească. De exemplu, acestea sunt
adesea: Afacerist, Muncitor, Tenace, Filantropic, Inspirator și pasionat, Colaborativ, Conectat,
Contracultural, Creativ și innovator, Adaptabil.
În cele din urmă, iată șapte pași pentru a vă ajuta să începeți o întreprindere socială:
1. Alegeți cauza pe care doriți să o ajutați

2. Vino cu o idee de afaceri complementară

3. Planificați modul de utilizare a ideii dvs. de afaceri pentru a face diferența

4. Clarificați-vă strategia și rezolvați detaliile

5. Testați-vă ideea de afaceri pentru a vă asigura că există cerere de piață

6. Începeți finanțarea sau bootstrapping-ul întreprinderii dvs. sociale

7. Începeți să vă comercializați întreprinderea socială pentru a genera vânzări

În general, antreprenoriatul social oferă un vehicul strălucit antreprenorilor pentru a crea sens,
scop și abundență financiară.
 BIBLIOGRAFIA

CAUŞAN C., Ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor din mediul rural, Teză de doctor în
economie, Chişinău, 2015
Crișan C., Antreprenoriat social și responsabilitatea socială corporatistă, Cluj Napoca, Editura
Rispoprint, 2012
Dezvoltarea antreprenoriatului social în rândul centrelor de tineret Elaborat: Dinu MANOLE
Chișinău, 2017
Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. http://ec.europa.eu